Autor: BMTF

NIŞTE ASEMĂNĂRI

O butadă ne aduce aminte mereu că istoria se repetă. Sau, cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete. Nu e cazul nostru, al României, pentru că noi, repetăm de atîtea ori istoria încît nu mai avem timp să învăţăm ceva din ea.

Afghanistanul a fost mereu un loc “inspiraţional” pentru mine. Poate şi pentru că semănăm foarte mult unii cu alţii, în ciuda distanţei care ne separă. Corupţia e la fel. Justiţia, aşişderea, interesele “colaterale”, idem. Pînă şi amplasarea geo-politică se aseamănă şi, păstrînd proporţiile, şi geografia. Dar, despre asta am mai scris!

În 1979, URSS invada Afghanistanul. Îl părăsea în primăvara lui 1989. Principala forţă sovietică mobilizată în Asia a fost Armata a 40-a, sovietică, o armată nouă, internaţionalistă, constituită special pentru invazia acestei ţări. Dacă citim documentele epocii vom vedea, cu surprindere!, că URSS a fost nevoită să invadeze Ţara lui Afghan, chiar înpinsă de la spate să facă acest lucru, în ciuda opoziţiei interne din PCUS şi chiar a multor lideri politici. Serviciile secrete au fost cele care au jucat cărţile în acest demers!

Armata a 40-a a fost constituită în doctrina Războiului Rece şi pregătită tactic şi strategic să acţioneze precum în războaiele din cîmpiile Europei, pe fronturi largi, cu tehnică grea, împotriva armatelor NATO. Resursa umană era formată din tineri recruţi, slab pregătiţi şi echipaţi, în special fii de muncitori şi ţărani din republicile asiatice. Lor, s-au alăturat voluntari de toate felurile – militari, ingineri, medici, asistente, profesori, tehnicieni – care au crezut sincer în menirea lor, de a ajuta şi civiliza un popor greu încercat de istorie. În cursul existenţei sale, Armata a 40-a a avut şapte comandanţi, începînd cu Iuri Tuharinov şi încheind cu Boris Gromov. Aceşti oameni erau profesionişti desăvîrşiţi!

În decursul şederii sale pe teritoriul afghan, Armata a 40-a a contribuit, alături de specialiştii civili, la construcţia cîtorva zeci de spitale, şcoli, universităţi, staţii de pompare, canale de irigaţii, porturi, facilităţi industriale.

Din păcate, Armata a 40-a a ieşit din istorie, împreună cu URSS-ul, şifonată rău! Din mai multe motive. Primul, care nu ţine de aceasta, a fost campania de propagandă şi manipulare în media internaţională. Celelalte, ţin direct de organizaţia despre care vorbesc. Instruită să poarte un război clasic, cu NATO, trupele soviatice s-au văzut prinse într-o luptă ciudată, cu care atunci luaseră contact: gherila afghană! Loveşte şi fugi! Militarii nu erau ptregătiţi şi nici dotaţi pentru astfel de lupte. Principalul adversar era Alianţa celor 7 – în frunte cu Hekmatiar, Masoud sau Dostum! – puternic susţinută de Occident şi ţările musulmane plus China. Un adversar aproape ascuns, care noaptea ataca zastavele (FOB-urile de astăzi!), iar ziua insurgenţii erau ţărani agricultori paşnici. Împotriva lor şi a satelor, kishlakurilor şi localităţilor unde se adăposteau, Armata a 40-a a dezlănţuit atacuri masive, pe toate fronturile, cu artilerie grea şi tancuri, care au distrus infrastructura precară a ţării şi a radicalizat populaţia civilă împotriva lor, pentru că, tocmai cei mulţi, pe care s-au obligat să îi apere, au avut cel mai mult de pătimit de pe urma acţiunilor sovietice. Armata a 40-a a ajuns să lupte cu toată lumea! Mai mult, ofiţerii care au realizat că războiul nu poate fi cîştigat, au intrat în afaceri murdare, trafic de droguri şi armament, corupţie şi abuzuri de tot felul. Unii au fost ucişi în Afghanistan, pe alţii i-au judecat tribunalele sovietice. Alţii s-au căpătuit şi au pus umărul la construirea Noii Rusii de după Gorbaciov. Aşa se face că încă din 1985 fiecare om din Afghanistan îşi dorea cel puţin un militar sovietic mort! A început vînătoarea de rafiki shorawi, cum îi numeau afghanii pe “tovarăşii ruşi”.

PSD-ul nu ştie istorie. Cu atît mai puţin istorie militară, deşi au mulţi profesori de istorie în partid. PSD-ul seamănă bine de tot cu Armata a 40-a. Un partid de masă, cu mulţi “muncitori şi ţărani” înrolaţi în rîndurile sale şi cu mulţi lideri de ispravă. Mulţi dintre cei înrolaţi sub stema celor trei trandafiri cred sincer în menirea lor de a schimba în bine societatea românească. De a contribui personal la construcţia de şosele, şcoli, spitale, universităţi, staţii de pompare, canale de irigaţii. La modernizarea unei naţiuni care se doreşte independentă. Cel puţin, formal!

PSD-ul a fost conceput şi instruit “să lupte” politic în doctrina confruntărilor mari, între blocuri. Astăzi, s-a trezit în mijlocul unui război asimetric, de gherilă, în care luptă cu partide mici (sau mai mari), aliate (sau nu), puternic influenţate din exterior (doctrinar sau nu numai!). Bătălia politică tradiţională, pe fronturi largi, cu armament greu, produce multe victime colaterale şi mari pagube în infrastructura şi aşa precară a ţării, avînd ca rezultat radicalizarea populaţiei civile tocmai împotriva celor care s-au angajat să-i apere pe cei mulţi şi necăjiţi. Aşa se face că, tot mai mulţi cetăţeni îşi doresc capul cel puţin unui rafiki psd!

Atacul împotriva “infrastructurii de război multinaţionale” nu face decît să multiplice sprijinul acordat gherilei politice pe toate fronturile. Nu poţi ataca pe mai multe fronturi, fără aliaţi, şi să te aştepţi la o victorie!

Prima bătălie pierdută este cea cu mass-media. PSD-ul a pierdut bătălia pentru “minţile şi inimile” cetăţenilor! Şi fără un PSY-OPS, dauna va fi totală fără a avea posibilitatea recuperării cu sprijinul unei “companii de asigurări”.

Mai mult, liderii de partid care au realizat că războiul politic nu poate fi cîştigat, au intrat în afaceri murdare, trafic de droguri şi armament, corupţie şi abuzuri de tot felul. Nici unul nu a fost scos din joc, puţini au fost judecaţi de o justiţie naţională şi mulţi s-au căpătuit pentru mai multe generaţii, punînd umărul la edificarea noii societăţi capitaliste multilateral dezvoltate…

DESPRE RĂZBOI (audio)

BMTF, 12 martie – Acest site nu este despre politică. Este despre război! Despre dezastre, catastrofe, nenorociri. Acest site este despre războinici, luptători, salvatori. Blaga, Lucian Blaga, spunea că “a nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge”.

Mi-am dat seama că unul dintre marile lipsuri pe care le avem noi, ţine de respectul faţă de adversar! Şi de aici şi eşecurile răsunătoare, în toate domeniile, sau imposibilitatea de a finaliza cu succes o luptă. Ne înecăm la mal. Asta pentru că, în loc să respectăm adversarul, inamicul, duşmanul, noi îl ridiculizăm înainte de a-l cunoaşte. Sigur, demonizarea adversarului, efectul psihologic asupra lui, atunci cînd îi arunci în cap găleţi cu zoaie, îţi favorizează cîştigarea minţilor şi sufletului civililor. Însă, acest lucru funcţionează atunci cînd îl cunoşti pe adversar, cu adevărat.

„Arta Războiului”, al lui Sun Tzu, este considerată una dintre cele mai mari lucrări de strategie militară scrise vreodată. Acest manual de strategie militară ne-a rămas moștenire din China secolului V î.e.n. și conține 13 capitole, fiecare abordînd un anumit aspect al războiului. Sfaturile privitoare la tactici militare și strategii de conducere au inspirat comandanți militari şi politici, directori de mari companii sau oameni obișnuiți care au realizat lucruri extraordinare.

„Dacă îți cunoști inamicii și te cunoști și pe tine, nu vei fi în pericol nici într-o sută de bătălii.” Învăţătură pe care mulţi gîdilitori de politică românească nu îl cunosc, sau îl desconsideră profund. Aud tot mai des, în ultimul timp, tot felul de lucruri despre secretarul general al PSD Codrin Ştefănescu. Din epitetele aruncate pe masa cîrciumilor îţi face impresia că este un monstru peremist care acum manipulează pesedeul. Adică, a foct “în cîrdăşie” cu Vadim Tudor, “un nenorocit de patriot român” care a îndrăznit să rămînă încremenit într-un proiect istoric numit România. Codrin Ştefănescu se face vinovat de acest lucru! Şi mai are un bai! Vorbeşte slobod! Prea slobod pentru pudibonzii analişti ai politicii dâmboviţene, obişnuiţi cu lovituri de palat, de catifea, cu trădări, cu vorbe serpentice rostite în urechile dregătorilor vremelnici, pentru o halva în plus şi un şaşlîc.

Codrin Ştefănescu sare calul! Nu e din filmul ăsta. După cum l-am auzit eu direct, de două ori, la Reşiţa, e un tip care vorbeşte cu subiect şi predicat, spune lucrurilor pe nume, fără ascunzişuri, fără ocolişuri. Remarcile lui sînd dure ca loviturile de mortier. Are curajul, bărbăţia şi, de ce nu, cavalerismul, de a-şi anunţa adversarul că va veni să se urce cu bocancii pe gîtul lui. Ascultaţi discursul său de la Reşiţa şi îmi veţi da dreptate.

Nu discut despre credinţe politice, despre simpatii, antipatii, bine, rău. Doar despre luptători. Eu cred că Codrin Ştefănescu este un războinic veritabil care, dacă nu va muri cu sabia în mînă în faţa oştilor, se va retrage strategic nu înainte de a provoca pierderi însemnate în rînul adversarilor. Ne cam lipsesc astfel de personaje. Cine îl desconsideră ca adversar, nu are ce căuta pe cîmpul de luptă!

LA LOC COMANDA!

LA LOC COMANDA!

Situaţia actuală în Afghanistan „nu permite” o retragere a forţelor coaliţiei din această ţară, a declarat generalul Joseph Votel, şeful CENTCOM. „Condiţiile politice şi progresele efectuate pe calea reconcilierii nu o permit în prezent”.

LEGIO PATRIA NOSTRA

 

Legiunea straină face parte din armata terestră, respectînd aceleaşi reguli şi regulamente, unităţile sale avînd aceeaşi structură, echipament, aceleaşi misiuni ca toate unităţile de acest tip, diferenţiindu-se prin statutul particular al legionarului. A luat fiinţă prin ordonanţa emisă la 10 martie 1831, semnată de regele Franţei Louis Philippe, ca un vîrf de lance al armatei coloniale franceze în operaţiunile împotriva triburilor kabile şi berbere, conduse de Abd el Kader, pentru cucerirea Algeriei începută în anul anterior. Această formaţiune militară era alcătuită din voluntari străini cu soldă, angajaşi prin contract pe un număr de ani, de regulă oameni aflaţi în afara legii sau animaţi de spiritul de aventură. Cartierul general al Legiunii a fost instalat pe colina de la Sidi bel Abbes, la 50 km sud de Oran, acesta fiind precedat de posturi şi forturi înaintate implantate în adîncul deşertului saharian şi atacate veşnic de triburi rebele. Legiunea străină este o formaţiune profesională de soldaţi care apaţtine armatei franceze. Deci, Legiunea străină îndeplineşte aceleaşi misiuni şi beneficiază de acelaşi echipament militar ca orice unitate de infanterie sau de tancuri din armata franceză. Un soldat din Legiune este un voluntar.

Legiunea straină are 7.867 militari dintre care 5.768 de soldaţi, 1.705 subofiţeri şi 394 ofiţeri. În această perioadă, Legiunea străină participă la războiul Crimeei, în Italia împotriva habsburgilor, în Indochina, dar şi în Franţa în timpul războiului franco-prusac din 1870. În timpul campaniei din Mexic se consumă evenimentul cel mai reprezentativ din istoria Legiunii, unul din momentele care au dat naştere legendei… La 30 aprilie 1863, compania căpitanului Danjou, formată din şaizeci de oameni, ţine piept într-o fermă din sătucul Camerone, pînă la ultimul om, asaltului a mai bine de 2.000 de mexicani. “ Viaţa, mai degrabă, decît curajul i-a părăsit pe aceşti francezi…” De atunci, 30 aprilie, ziua Camerone, este cea mai importantă sărbătoare a Legiunii străine. În 1900, un detaşament de 400 de legionari, comandat de 9 ofiţeri, a început cucerirea sultanatului marocan, campanie care a durat pînă în 1934. Cele mai aprige confruntări au avut loc în perioada 1921-1926, cînd a fost înăbuşit în sînge de către armată şi Legiunea străină, revolta triburilor rifano-berbere din muntii Rif, condusă de Abd el Krim. În 1958 unităţile Legiunii au părăsit Marocul trecînd definitiv graniţa în Alger, ulterior, legionarii şi-au luat rămas bun de la cazărmile din Sidi bel Abbes, reîntorcîndu-se la 24 octombrie 1962 în Franţa. Legiunea NU a pierdut războiul din Algeria! Au distrus celulele rebele și a adus pacea , dar după toate aceste sacrificii, Charles de Gaulle oferă independență Algeriei … de aici se naşte ,,Ziua Șacalului ‘’ cînd o parte din ofițeri Legiuni au vrut sa-l omoare pe De Gaulle cu argumentul că ei nu au murit degeaba. Revolta este înfrîntă, este desființat 1Bep şi trimiși toți în Franța! De atunci, Legiunea a mai intervenit în Djibouti (1970), de 4 ori în Ciad (1969-1970, 1978-1979, 1983-1984, 1988), în Congo – fost Zair (1978, 1997), în Republica Centrafricană (1979), Guyana Franceză (1988), Războiul din Golf (1991), Bosnia (1993-1996), Kosovo (1999) etc. Din 1980, Legiunea a fost complet reorganizată devenind o forţă de reacţie rapidă, avînd în componenţă trupe specializate, fiind capabilă să participe şi la acţiuni de menţinere a păcii, ca şi în cazul misiunii din Kosovo ce se desfăşoară şi în prezent şi unde Legiunea are un sector deosebit de dificil. În ziua de azi, sediul Legiunii şi centrul de primire al noilor recruţi se află la Aubagne, dar mai există baze situate în sudul Franţei şi Insula Corsica, Guyana Franceză, Djibouti, Polinezia Franceză şi Insulele Comore.

Primul regiment străin al Legiunii străine – Regimentul MAMA

Primul regiment al Legiunii străine a fost stabilit la Aubagne în anul 1841. Primul decan al acestui regiment străin este ocrotitorul relicvelor şi depozitarul tradiţiilor. Zidurile sale adăpostesc celebrul muzeu al Legiunii străine. La Aubagne a fost creat şi imprimat ziarul „Kepi Blanc” (Şapca Albă), lunarul oficial al Legiunii străine, care există din anul 1947.

Viaţa unui legionar începe la Aubagne, trece şi retrece prin Aubagne, şi se termină la Aubagne. Primul regiment străin este, într-adevar, un regiment cu vocaţie administrativă care are misiunea recrutării şi a gestiunii ansamblului personalului neofiţeresc al legiunii. Marile servicii din Aubagne constituie placa turnantă a legiunii. Regimentul este format din 800 de soldaţi împărţiţi în patru companii, dintre care una este stabilită la Fort de Nogent, lîngă Paris, şi este încărcată de tranzit spre regimentele stabilite dincolo de mare

Primul regiment străin de cavalerie

Primul regiment străin de cavalerie a fost stabilit la Orange în anul 1921. El este, alături de primul regiment de spahii, unul dintre cele două regimente de cavalerie al celei de-a şasea divizii uşoare blindată (DLB). Primul regiment străin de cavalerie se caracterizează prin puternica sa putere de foc, prin mobilitatea sa foarte mare şi prin experienţa oamenilor săi. El este articulat în 7 escadroane blindate, echipate cu AMX 10 RC, un escadron antitanc echipat cu Vab Hot, un escadron de comandă şi alte servicii. Regimentul este compus din 950 de soldaţi.

Al doilea regiment străin de infanterie

Al doilea regiment străin de infanterie a fost înfiinţat în 1841 şi este unul dintre cele două regimente de infanterie blindată pe Vab, al celei de-a şasea divizii uşoare blindate. El cuprinde 6 companii: 4 companii de luptă, o companie de luminare şi de sprijin şi o companie de comandă şi servicii. Regimentul are 1.300 de soldaţi. Al doilea regiment străin de infanterie are garnizoana la Nimes şi, ca celelalte regimente ale celei de-a şasea divizii uşoare blindate (DLB), este supus unui ritm operaţional foarte intens.

Al doilea regiment străin de paraşutişti

Al doilea regiment de paraşutişti se află la Calvi şi a fost înfiinţat în 1948. El aparţine celei de-a unsprezecea divizii de paraşutişti şi el însuşi, cunoaşte un ritm de angajare foarte susţinut. Este regimentul care a salvat Kolwezi în 1978. Apropiat al Africii, a intervenit în mod egal la Beirut în momentele cele mai dificile, şi mai recent, la Sarajevo. Regimentul numară 8 companii: o C.C.S., o C.E.A., o U.B.I., o companie de menţinere, creată recent, şi 4 companii de luptă. Fiecare dintre aceste companii este specializată într-o disciplină de luptă particulară. Regimentul are 1.050 de soldaţi.

Al doilea regiment străin de geniu

Al doilea regiment străin de geniu este cel mai tînăr regiment al Legiunii străine. El a fost înfiinţat în anul 1999 şi are sediul în Saint Christal. Este un regiment compus din 6 companii şi are 870 de soldaţi.

Al treilea regiment străin de infanterie

Aflat în Guyana, la Kourou, al treilea regiment străin de infanterie a fost creat în 1920, are 630 de soldaţi şi este specialistul în pădurea deasă. El primeşte, în centrul său de antrenament în pădurea ecuatorială, stagiari francezi şi străini. Regimentul este format din 4 companii şi este întărit, în permanenţă, de o unitate circulară. Cele două companii de luptă se împart între apărarea liniei de lansare aerienă şi misiunile în profunzime. Compania de luminat şi de ajutor regrupează mijloacele antiaeriene ale regimentului: tunuri de 20 mm şi rachete Mistral şi o secţiune de lucrări genistice.

Al patrulea regiment străin- Regimentul ŞCOALĂ

Al patrulea regiment străin este regimentul instrucţiei Legiunii străine. El este, din acest motiv, în acelaşi timp, „creierul” şi „şcoala”. Infiinţat în anul 1920, regimentul este compus din 6 companii care totalizează 570 de soldaţi permanenţi şi 700 de stagiari.

El formează şi perfecţionează tot personalul neofiţeresc al Legiunii străine.

Al cincilea regiment străin

Aflat în Mururoa, al cincilea regiment străin este plasat, pentru folosire, sub autoritatea direcţiei de centre de experimentări nucleare. Are o misiune triplă şi asigură susţinerea bazei interarmate din Mururoa. El execută muncile de infrastructură în profitul centrului de experimentare a Pacificului, dar in mod egal, al apărării poziţiilor şi de intervenţii în Pacificul de Sud. Al cincilea regiment străin are trei unităţi: o companie de comandament şi de servicii, o companie de luptă şi de lucrări şi o companie de transport şi de reparaţie.

Al şaselea regiment străin de geniu – desfiinţat

Al şaselea regiment străin de geniu este fixat în tabăra Laudun şi este format din 7 companii care numără 1.000 de soldaţi. Acest regiment de geniu luptă la cea de-a şasea DLB. El numără 5 companii: 3 companii de luptă echipate cu Vab şi cu MPG, o companie de sprijin care regrupează mijloacele grele de eliberare şi de obstrucţie şi o companie de comandament şi de logistică care servesc plonjării de ajutor pentru eliberare şi Dinops-ul. A fost desfiinţat în anul 2000 şi transformat în 1REG.

A treisprezecea demibrigadă a Legiunii străine

A treisprezecea demibrigadă a Legiunii străine se află la Djibouti şi a fost înfiinţată în anul 1940. Este un regiment interarme, format din 5 companii: o companie de comandament şi de servicii, o companie de luptă echipată cu VLRA, un escadron blindat echipat cu ERC 90 Sagaie şi o companie de ajutor şi de munci, care regrupează secţiunile Milan şi aruncătorii de mine şi o secţiune de munci. Totalul soldaţilor este de 740.

Detaşamentul Legiunii străine la Mayotte

Detaşamentul Legiunii străine la Mayotte are garnizoana pe o stancă din Dzaoudzi şi a fost înfiinţat în anul 1973. Este compus din două unităţi elementare: un escadron de comandament şi de susţinere, care este nucleul permanent al detaşamentului, şi o unitate circulară, furnizată de regimentele FAR. Detaşamentul Legiunii străine la Mayotte asigură o funcţie de susţinere a profilului construcţiilor marinei naţionale şi chiar muncile de infrastructură şi de asistenţă necesare vieţii locale civile şi militare. Detaşamentul Legiunii străine la Mayotte are 240 de soldaţi şi constituie o forţă de prezenţă. El poate constitui o platformă pentru intervenţia unităţilor exterioare sau poate să acţioneze prin propriile mijloace.

Se împlinesc, duminică, 188 de ani de la înfiinţare. La mulţi ani, Legionari, oriunde v-aţi afla!

MILITARII ÎI SPUN “PAS” LUI TRUMP

BMTF, 8 martie – Situaţia actuală în Afghanistan „nu permite” o retragere a forţelor coaliţiei din această ţară, a declarat joi generalul Joseph Votel, şeful forţelor SUA în Orientul Mijlociu, argumentînd în special prin nivelul slab de pregătire a forţelor armate afghane, potrivit France Presse, preluată de Agerpres.

„Astfel de decizii trebuie să se bazeze mai mult pe condiţii decît pe termene precise”, a subliniat generalul Votel, chestionat în cursul unei audieri în Congresul american despre voinţa exprimată de preşedintele Donald Trump de retragere a forţelor americane din Afghanistan după peste 17 ani de război.

„Forţele afgane depind de sprijinul coaliţiei”, a adăugat el, în timp ce era întrebat dacă armata afghană este capabilă să asigure securitatea ţării.

„Părerea mea este că orice decizie de a reduce forţele în Afghanistan ar trebui luată după o consultare deplină a partenerilor noştri de coaliţie şi bineînţeles a guvernului afghan”, a mai spus şeful comandantului central american Centcom.

Generalul Votel, care ar urma să se pensioneze în vară, a părut astfel să critice decizia unilaterală a lui Donald Trump de retragere a trupelor americane din Syria, fără să fi consultat aliaţii, ceea ce a provocat demisia ministrului apărării Jim Mattis.

Retragerea trebuie legată de „progrese politice”, a subliniat înaltul responsabil militar american, referindu-se la negocierile de pace în curs de desfăşurare între SUA şi talibani, la care guvernul afghan nu participă.

Generalul Votel a subliniat că nu a primit „nici un ordin” de retragere din Afghanistan din partea executivului. „Nu ni s-au dat instrucţiuni pentru a ne retrage. Nu există ordin de retragere orice ar fi”, a subliniat el.

La insistenţele de a-şi expune opinia personală despre cît de întemeiată este o retragere, el a sfîrşit prin a declara: „Condiţiile politice şi progresele efectuate pe calea reconcilierii nu o permit în prezent”.

ATAC CU MORTIERE LA KABUL

BMTF, 7 martie – Trei persoane au fost ucise şi alte 22 rănite în urma unui atac cu mortiere, în această dimineaţă, în vestul capitalei Kabul, la o importantă reuniune politică a şiiţilor Hazara, provocînd întreruperea bruscă a evenimentului şi fuga participanţilor, potrivit unor imagini difuzate în direct la televiziune, relatează AFP.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic din Khorashan.

Reuniunea a fost organizată pentru comemorarea a 24 de ani de la moartea liderului Hazara, Abdul Ali Mazari.

Un alt atac a avut loc miercuri în oraşul Jalalabad, în estul Afganistanului.

Atacurile survin în contextul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

ATAC SINUCIGAŞ LA JALALABAD

BMTF, 6 martie – Cel puțin 16 angajați ai unei companii de construcţii și cinci atacatori au fost uciși, alți patru angajați ai companiei au fost răniți și transportați la spital în stare critică, în urma unui atac, astăzi, la Jalalabad. Pînă acum, nici o grupare insurgentă nu a revendicat atacul.

Un atac sinucigaş urmat de schimburi de focuri a avut loc miercuri în Jalalabad, în estul Afghanistanului, a anunţat un oficial al provinciei Nangarhar. Atacul a vizat o companie privată în apropiere de aeroport, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Doi kamikaze şi-au detonat vestele cu explozibili, iar alţi doi au fost ucişi de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al provinciei, Attaullah Khogyani, adăugînd că forţe speciale afghane au fost desfăşurate la faţa locului.

Jalalabad este capitala provinciei Nangarhar, situată la granița dintre Afghanistan și Pakistan.

Un jurnalist AFP aflat în zonă a confirmat exploziile. Atacul nu a fost revendicat încă şi survine în momentul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, discuţiile se referă ”la patru subiecte comune care vor constitui un viitor acord”, şi anume „contraterorismul”, „retragerea trupelor” americane, „dialogul inter-afghan” şi ”încetarea focului”.

Marinari români RĂPIŢI de piraţi în Togo

BMTF, 4 martie – Trei marinari români au fost răpiţi, după ce vasul pe care erau a fost atacat de piraţi în Lome, largul coastelor Togo. Potrivit liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, restul membrilor de echipaj aflaţi la bord sînt în siguranţă şi nici unul nu a fost rănit.

Vasul tanc Histria Ivory – pavilion Malta, care aparţine companiei Histria Shipp Management, aflată în proprietatea lui Gheorghe Bosânceanu (PSD) din Constanţa, a fost atacat de piraţi duminică seară, în jurul orei locale 20.00, în timp ce se afla în Lome, Togo.

Potrivit Wikipedia, Bosânceanu era în anul 2010 al doilea cel mai bogat om din Constanța. Deține Şantierul Naval Constanţa dar este și un armator puternic, deținînd mai multe petroliere de peste 100.000 TDW. Este și acționarul principal al clubului de fotbal Farul Constanţa. Gheorghe Bosînceanu mai deține și trustul de presă Cuget Liber Constanţa, precum și un hotel în stațiunea Neptun. În anul 2005, Gheorghe Bosânceanu avea o avere estimată la 65 milioane de dolari.

Reprezentanţii companiei care deţine nava au confirmat că vasul a fost atacat, dar nu au oferit deocamdată mai multe informaţii.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a activat celula de criză după ce marinari români au fost răpiți în Togo de pe o navă aflată sub pavilion românesc. Este vorba despre Histria Ivory, vas care naviga în apele Republicii Togo. Atacul asupra navei româneşti a avut loc duminică aseară, în jurul orei 20:00.

Românii care lucrează în industria de securitate navală acuză armatorul că nu ar fi angajat o companie de securitate maritimă pentru protecţia transportului.

Ofițer român decedat în Mali

Colonelul Cornel-Gheoghe Trifu, atașat al apărării român în Republica Algeriană Democratică și Populară, cu extindere în Republica Mali, aflat în misiune oficială în Bamako, Mali, a decedat, astăzi, 4 martie, în camera de hotel în care era cazat.

Din primele date, ofițerul a decedat în cursul acestei dimineți, din cauze naturale. Cazul este cercetat, conform procedurilor, de autoritățile judiciare maliene.

Cauzele decesului vor fi stabilite cu exactitate după efectuarea autopsiei, care se va realiza la Spitalul Gabriel Touré din Bamako.

Ofițerul, în vârstă de 51 de ani, activa în Ministerul Apărării Naționale din anul 1989. Era veteran al teatrului de operaţii Afganistan, şi, anterior acreditării ca atașat român al apărării la Alger,  a activat ca ataşat al apărării adjunct al României în Republica Franceză.

A fost decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn de război, pentru militari.

Era căsătorit și avea un copil.

Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au demarat demersurile prin care să fie permisă, după finalizarea procedurilor de cercetare impuse de legislația maliană, repatrierea trupului neînsuflețit al militarului.

Conducerea M.Ap.N. își exprimă profundul regret pentru această pierdere și transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Biroul de Presă

VIITURI ÎN KANDAHAR

BMTF, 03 martie – Cel puţin 20 de persoane au murit în urma unor viituri care s-au produs sîmbătă în Kandahar, sudul Afganistanului, unde mai multe case şi vehicule au fost luate de apele revărsate ale rîurilor ce străbat această regiune. Fotografia ce ilustrează acest text a fost realizată de Dan Vereş, vineri seara, şi ilustrează ploaia torenţială abătută asupra deşertului afghan şi bazei militare.

Potrivit Biroului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Chestiunilor Umanitare (OCHA), creşterea subită a apelor a inundat o parte din oraşul Kandahar şi districtele învecinate, după ce meteorologii au înregistrat în această zonă precipitaţii de 97 de mililitri pe metru cub în ultimele 30 de ore.

„Cel puţin 10 persoane, inclusiv copii, sunt în continuare dispărute”, au transmis reprezentanţii acestei agenţii din cadrul ONU într-un comunicat. „Pînă la 2.000 de case au fost avariate în districtele afectate, inclusiv în oraşul Kandahar, iar pagube grave au fost semnalate la nivelul infrastructurilor”, precizează acelaşi comunicat.

Viceguvernatorul din Kandahar, Abdul Hananan Moneeb, a spus că este vorba despre cele mai grave inundaţii înregistrate în această provincie în ultimii şapte ani.

Comunitatea de păstori nomazi care locuiesc în corturi în proximitatea albiilor rîurilor Arghndab şi Arghistan, ce traversează capitala provinciei, a fost grav afectată: şase dintre ei au fost luaţi de apele revărsate, alături de o mare parte a turmelor lor de animale.

Aproximativ 400 de familii au fost salvate de armata afghană în districtele afectate după debutul acestor inundaţii, vineri seară.

Operaţiunile de salvare pe calea aerului au fost întîrziate din cauza ploilor puternice, a precizat pentru AFP, preluată de Agerpres, Raziq Shirzai, comandantul aviaţiei afghane din această regiune.

Viiturile se produc adeseori în văile afghane în urma ploilor de primăvară şi după topirea zăpezilor de pe piscurile montane.

Riscurile de viituri şi inundaţii au fost sporite de îndelungata perioadă de secetă cu care s-a confruntat Afghanistanul.

Potrivit OCHA, aproape 50 de persoane au murit între 1 ianuarie şi 12 februarie în urma unor viituri, mai ales în nord-vestul şi centrul ţării.

MARTIE

MARTIE

România este prezentă în Afghanistan din 2002. În decursul anilor, alături de luptători s-au aflat diverse echipe de consilieri pentru reconstrucţia societăţii afghane. Echipele FAT (Female Engagement Team) lucrau efectiv pentru emanciparea femeii afghane. O încercare la care s-a renunţat. În perioada războiului sovieto-afghan, existau astfel de echipe ruseşti. Zeci, chiar sute de femei din fosta Uniune Sovietică au fost prinse în acest program. Unele s-au înrolat chiar voluntare, convinse de nevoia educării şi emancipării femeii afghane.

Femeia în societatea afghană a fost un subiect sensibil în ultimii 40 de ani, uneori generator de represalii şi conflicte sîngeroase.

Femeile militar din Armata Română au încercat, la rîndul lor, să emancipeze femeia, să le ofere o independenţă, greu pusă la încercare. În fotografie, în Provincia Zabul, RRA Squad alături de un consilier FAT.

LA MULŢI ANI, FOS!

BMTF, 01 MARTIE – Astăzi, în prima zi a primăverii anului 2019, le urăm „La mulţi ani!” luptătorilor din Forţele pentru Operaţii Speciale care împlinesc 16 ani de la înfiinţarea primei structuri de forţe flexibile, cu un grad mare de mobilitate şi cu o capacitate sporită de reacţie cunoscută, iniţial, sub denumirea de Batalionul Forţe Speciale „Vulturii”.

De 16 ani, luptătorii din Forțele pentru Operații Speciale ne reprezintă peste tot în lume, la cel mai înalt nivel. Forţele pentru Operaţii Speciale Române luptă, la propriu, de peste 13 ani în Afghanistan. Dar, au luptat şi în Kosovo sau Iraq! Mai puţin afişaţi publicului larg, operatorii români din Forţele pentru Operaţii Speciale şi cei din Brigada de Informaţii Militare sînt buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului. Aceşti militari au misiuni sub acoperire pentru a se infiltra cît mai adînc în grupurile talibane.

Prin definiţie, FOS sînt structuri care planifică şi execută operaţii speciale, folosind tactici, tehnici şi metode de angajare neconvenţionale, pe întregul spectru al acţiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forţele convenţionale, în scopul obţinerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, chiar şi atunci cînd există riscuri politice importante.

Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul” reprezintă componenta terestră a Forţelor pentru Operaţii Speciale. Militarii de aici participă la misiuni în Afghanistan începînd cu anul 2006. Activitatea acestora a fost apreciată, la nivel naţional şi internaţional, cu peste 1.100 de medalii, ordine, decoraţii şi certificate de apreciere. Cu sediul la Târgul-Mureş, Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul“ se compune din Batalionul 610 de Operaţii Speciale „Vulturi“, Batalionul 620 de Operaţii Speciale „Băneasa-Otopeni“, Batalionul 630 de paraşutişti „Smaranda Brăescu“ şi Batalionul 640 Logistic.

Formarea Forţelor de Operaţii Speciale moderne din MApN a început în anul 2003 cu selecţia strictă a militarilor. Specialişti din trei ţări aliate, – Statele Unite, Regatul Unit şi Turcia – dar şi din Israel au pus umărul la acest program de selecţie. Batalionul a devenit operaţional la sfîrşitul anului 2005, după ce membrii batalionului au beneficiat de cursuri în străinătate, cum ar fi cursul forţelor speciale ale armatei americane, cursul Force Recon (USMC). Forţele Speciale ale Armatei SUA, dar şi Forţele Speciale din Turcia au trimis, de asemenea, mai mulţi instructori care au lucrat în România în consilierea procesului de formare a militarilor români de elită.

La 25 octombrie 2011, s-a înfiinţat Brigada 6 operatii speciale „Mihai Viteazul”, prin transformarea Regimentului 1 operaţii speciale. Tot la acea dată, a fost înfiinţat Batalionul 640 sprijin logistic „Horea, Cloşca şi Crişan”, iar Batalionul 1 operaţii speciale „Vulturii” a fost redenumit, Batalionul 610 operaţii speciale „Vulturii”, Batalionul 60 paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fost transformat în Batalionul 620 operaţii speciale „Băneasa-Otopeni”, respectiv Batalionul 498 paraşutişti „Smaranda Brăescu”, a fost redenumit Batalionul 630 paraşutişti „Smaranda Brăescu”. Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale. Fără o abordare cuprinzătoare, interinstituţională, caracterizată de colaborarea FOS cu toate celelalte servicii, cu partenerii internaţionali, precum şi cu membri ai societăţii civile şi ai industriei, nu poate fi vorba de obţinerea vreunui avantaj competitiv în contextul ”războiului modern”.

Formal, Brigada de Informaţii Militare „Mareşal Alexandru Averescu” s-a înfiinţat la 1 septembrie 2010, prin transformarea batalioanelor HUMINT (Human intelligence), IMINT (Imagery intelligence) şi RE&SIGINT (Signals intelligence). FOS vin să îmbunătăţească capacitatea de proiecţie rapidă a forţei, ca multiplicator al acesteia, în mediile terestru, acvatic, aerian, dar şi printr-o abordare indirectă, în rol de aşa zişi ”diplomaţi războinici”.

Să nu uităm că întotdeauna viața sau sucesul multora dintre noi au depins de truda și contribuția, uneori neștiute, ale celor de lîngă noi. Cărora, nu întotdeuna, am știut sau am putut și să le mulțumim, așa cum poate ar fi meritat.

LA MULŢI ANI, FOS!

7 ATENTATORI SINUCIGAŞI ASUPRA 215th MAIWAND CORPS

BMTF, 01 martie – Şapte atacatori sinucigaşi şi 27 de luptători talibani înarmaţi au luat cu asalt, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora locală), un vast complex militar situat în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au anunţat oficiali locali. Aceştia au pătruns în Campul Cartierului General al Corpului 215 Armată Maywand, din Shorabak şi, potrivit unui purtător de cuvînt al talibanilor, după 10 ore, atacul era în curs de desfăşurare.

Potrivit oficialilor Corpului 215, baza Shorabak, ce găzduieşte forţele de securitate responsabile pentru provinciile Helmand şi Nimru, a fost luată cu asalt de şapte atentatori sinucigaşi şi 27 de militanţi înarmaţi cu armament uşor de infanterie şi lansatoare de grenade. Cel puţin 12 atacatori au fost ucişi.

Alături de militarii afghani, soldaţi americani şi consilieri sînt staţionaţi în complex.

Guvernul provinciei Helmand a indicat într-un comunicat că atacul asupra bazei militare a fost respins. Trei atacatori sinucigaşi şi alţi 12 înarmaţi au fost ucişi, arată sursa citată.

În timp ce consilierii militari americani şi militarii US ARMY sau National Guard erau prinşi în atacul din provincia Helmand, presa de peste ocean publica ştirea că “trupele americane s-ar putea retrage în totalitate din Afghanistan în următorii 3-5 ani”, potrivit cotidianului The New York Times, iar negocierile de pace între SUA şi talibani continuă la Doha.

„Toate forţele americane s-ar putea retrage din Afghanistan în următorii 3-5 ani, în cadrul unui nou plan al Pentagonului propus în timpul negocierilor de pace, plan ce ar putea duce la o împărţire a puterii între guvernul de la Kabul şi talibani”, a notat cotidianul american în ediţia sa de joi.

Acest plan va permite reducerea la jumătate a efectivelor americane în timpul următoarelor luni şi redesfăşurarea acestora pentru operaţiuni de contraterorism, explică publicaţia.

Circa 14.000 de soldaţi americani formează şi sprijină în prezent armata afghană, prin oferirea de sprijin aerian, şi supervizează operaţiunile de contraterorism.

Alte cîteva mii de soldaţi din state membre ale NATO, între care şi România, şi ţări partenere participă de asemenea la această misiune de formare, sub egida Alianţei Nord-Atlantice, misiune ce a fost prelungită pînă în 2024.

Societatea civilă afghană, în special apărătorii drepturilor femeilor, atenţionează că o retrage rapidă a forţelor militare ale coaliţiei internaţionale sau un acord încheiat în grabă cu talibanii ar putea deschide calea spre o revenire la un regim represiv sau la un război civil şi mai sîngeros.

ZIUA PROTECŢIEI CIVILE – 86

Insepectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din întreaga ţară au sărbătorit astăzi 86 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile. Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, cu caracter umanitar, orientată spre salvarea de vieţi omeneşti, în principal dar şi spre înlăturarea operativă a urmărilor situațiilor de urgență şi conflictelor armate. Din anul 2001, Comandamentul Protecţiei Civile fuzionează cu Corpul Pompierilor Militari în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Astăzi, cu ocazia Zilei Protecţiei Civile, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din ţară au organizat ceremonii militare şi avansări în grad înainte de termen. ISU SEMENIC al Judeţului Caraş-Severin nu a făcut excepţie!

Conform teoriei capitalului uman în economie, populația unei țări este mai valoroasă decît toate terenurile, fabricile și alte bunuri pe care le posedă. Oamenii reconstruiesc o țară după distrugerea ei și, prin urmare, acesta este un lucru important pentru securitatea economică a unei țări.

Potrivit psihologiei, este important ca oamenii să se simtă ca și cum ar controla propriul lor destin, iar pregătirea pentru incertitudine prin apărarea civilă poate ajuta la realizarea acestui lucru. Salvarea de vieţi, dar şi de bunuri, reprezintă filosofia Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.

Din 2001, odată cu înfiinţarea IGSU şi a ISU-rilor, pompierii militari au devenit mai mult decît luptători cu focul. S-au transformat în Salvatori profesionişti, cu misiuni multiple şi complexe. Astăzi, pompierul militar este şi paramedic, şi pirotehnist, şi alpinist, şi scafandru, intervine de pe uscat, din aer şi de pe apă, în echipe mici, mobile, cu cea mai mare viteză şi forţă.

Pompierii militari sînt Forţele Speciale la timp de pace! Pentru că dispun de o pregătire complexă şi multidisciplinară, denumirea simplă de p o m p I e r este evitată preferîndu-se termenul de “lucrător al ISU”, sau “salvator profesionist”. Eu i-aş denumi OPERATORI, precum confraţii lor din FOS care acţionează la vreme de război. Pentru că, operatorii ISU sînt Forţele Speciale pe timp de pace!

LA MULŢI ANI!

JANDARMI ROMÂNI ÎN AFGHANISTAN. DRAPEL DECORAT

BMTF, 26 feb – 17 jandarmi români au pleat marţi, pentru o perioadă de şase luni, în Afghanistan, unde vor participa la NATO Training Mission (NTM-A), asigurînd misiuni de instruire pentru forţele locale de ordine, potrivit unui comunicat.

La ceremonia de plecare, care a avut loc la sediul Jandarmeriei Române, au fost prezenţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, alături de alţi oficiali MAI, precum şi familiile celor ce vor participa la misiune.

„Sînt 23 de jandarmi care vor asigura misiune de suport în Afganistan. Astăzi pleacă 17 dintre ei, următorii vor pleca în următoarele trei săptămîni, pe măsură ce obţin avizul la informaţii clasificate de tip NATO. Vor asigura o misiune de instruire pentru forţele de ordine afghane, se vor alătura în Afghanistan forţelor de asigurare a păcii, printre care şi forţele Ministerului Apărării Naţionale şi în aceste şase luni vor fi cazaţi în baza militară din Kabul”, a declarat Carmen Dan.

Ministrul a adăugat că această misiune este o dovadă că Jandarmeria Română este apreciată pentru ceea ce face şi pentru expertiza pe care o oferă pe plan internaţional.

„Pentru mine este o mîndrie şi o onoare şi mă bucur că astăzi am putut fi alături de ei pentru a le ura misiune uşoară şi să se întoarcă sănătoşi acasă la familii şi la colegi. Şi mă bucur şi că, în pofida tuturor momentelor dificile pe care le-am traversat, cel puţin în ultimele şapte luni de zile, însuşi domnul preşedinte Iohannis a înţeles cît este de importantă reprezentarea Jandarmeriei în teatrele de război şi a aprobat prin hotărîre de CSAT deplasarea acestui contingent de expertiză în Afghanistan, asta raportat la celelalte acţiuni (…) care au ca obiectiv de a afecta imaginea Jandarmeriei Române şi vă amintiţi demersurile făcute inclusiv în plan internaţional pentru a fi retrasă Jandarmeria din teatrele de război şi chiar de a fi desfiinţată”, a susţinut ministrul de Interne, potrivit Agerpres.

Cadrele acestui contingent au participat la diferite cursuri şi programe de pregătire şi au parcurs mai multe probe de verificare a cunoştinţelor de specialitate, de cunoaştere a limbii engleze, un examen psihologic şi teste medicale.

Pînă la acest moment, Jandarmeria Română a dislocat 10 contingente pe timpul misiunii NATO din Afghanistan. Concomitent, Jandarmeria participă la nouă misiuni sub egida UE, ONU şi OSCE.

Tot astăzi, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat decretul de decorare a Drapelului de luptă al Batalionului 812 Infanterie „Bistriţa”.

Astfel, în semn de recunoaştere a faptelor deosebite săvîrşite pe timpul îndeplinirii misiunilor militare, pentru rezultatele importante obţinute în procesul instruirii şi al pregătirii profesionale, Preşedintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”în grad de Comandor cu însemn de război, pentru militari, Drapelului de luptă al Batalionului 812 Infanterie „Bistriţa”, specifică Departamentul Comunicare Publică al Preşedinţiei României.

2018 – an record pentru numărul de civili ucişi în Afghanistan

BMTF, 24 feb – Anul 2018 a fost cel mai sîngeros înregistrat vreodată pentru civilii victime ale conflictului afghan, cu 3.804 decese, din care marea majoritate imputate grupurilor insurgente de talibani şi organizaţiei Statul Islamic (SI), potrivit unui raport al ONU difuzat duminică, relatează agenţiile de presă.

Potrivit Misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA) şi Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, numărul de decese este în creştere cu 11 % în raport cu 2017.

Începînd din 2014, cel puţin 3.500 de civili mor în fiecare an din cauza consecinţelor războiului din Afghanistan. În decurs de zece ani de recenzare a victimelor civile ale conflictului, ONU au înregistrat 32.000 de morţi şi 60.000 de răniţi.

Numărul copiilor ucişi a atins de asemenea un record în 2018 (927, faţă de 826 în 2017 şi 926 în 2016). Peste 7.000 de răniţi au fost înregistraţi, adică un număr echivalent cu cel din ultimii patru ani.

Ca termen de comparaţie:

La 15 februarie 1989, au fost retrase complet trupele sovietice din Afghanistan. Ultimul care a trecut frontiera marcată de rîul Amudaria a fost general-locotenentul Boris Gromov, ultimul comandant al Armatei a 40-a sovietică din Afghanistan. La 7 iunie 1988, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, preşedintele Afghanistanului, Najibullah, a declarat că de la începutul conflictului în ţară au fost ucişi 243.900 de oameni, alţi 77.000 au fost răniţi. La aceştia se mai adaugă alţi 13.833 de soldaţi sovietici ucişi între decembrie 1979 – februarie 1989.

Potrivit ONU, factorii-cheie care au contribuit la această creştere semnificativă a numărului de decese sînt ”vizarea în mod direct a civililor” în cursul unor atacuri-sinucigaşe întreprinse de către grupuri de insurgenţi, precum şi bombardamentele aeriene şi luptele la sol duse de forţele proguvernamentale.

Astfel, dacă 63 % dintre morţi şi răniţi sînt imputate grupurilor rebele (37 % – talibanilor, 20 % – Statului Islamic şi 6 % – altora), 24 % sînt victime colaterale ale forţelor proguvernamentale (14 % – forţele afghane, 6 % – coaliţia internaţională).

”Este prima dată cînd operaţiunile aeriene se soldează cu moartea a peste 500 de civili”, notează raportul, atribuind 393 de decese coaliţiei internaţionale a NATO şi 118 armatei afghane a aerului.

Numai în 2018 ”aproape acelaşi număr de civili au murit în bombardamente cît au fost în total în anii 2014, 2015 şi 2016”, precizează ONU.

Aviaţia americană, care susţine armata afghană a aerului, şi-a intensificat în mod considerabil loviturile aeriene în 2018. Potrivit Centrului de comandă al US Air Force, 7.362 de rachete şi drone au vizat poziţii inamice, respectiv aproape dublul anului precedent, deja un record.

Grupurile de insurgenţi sînt responsabile de moartea a 2.243 de civili (şi rănirea a altor 4.737), respectiv o creştere de 3 % în raport cu 2017, ”în principal din cauza folosirii fără discriminare a dispozitivelor explozive”, subliniază ONU.

Raportul menţionează de asemenea 65 de atacuri-sinucigaşe în 2018, majoritatea dintre ele în capitala Kabul, provocînd moartea a 481 de persoane şi rănirea altor 1.150.

AFGHANII

AFGHANII

Din cele mai vechi timpuri, afghanii au fost războinici aflaţi în calea marilor imperii. Închişi între munţii lor, izolaţi, afghanii au fost obligaţi să fie tot timpul pe picior de război, sau cu grecii, hinduşii, persanii, mongolii, britanicii, sovieticii şi americanii, sau între ei, zona fiind dintodeauna un teatru de operaţiuni pentru desele conflicte inter-tribale şi, mai ales, interetnice, cu o violenţă şi cruzime greu de imaginat, care au devastat şi încă răvăşesc viaţa locuitorilor de aici.

AMENINŢARE DIRECTĂ LA SECURITATEA NAŢIONALĂ (audio)

BMTF, 22 feb – După ce a trecut de stadiul de “vulnerabilitate” şi a ajuns la “risc”, CLASA POLITICĂ din România mai face un pas important înainte şi devine “o ameninţare directă” la adresa securităţii naţionale. Şi aici, intră în competenţa altor instituţii, dacă nu de la noi care sînt amorţite, decerebrate sau parazitate, atunci a partenerilor din NATO care se bazează pe muşchiul nostru de oţel.

Prezent la Reşiţa, fostul ministru al apărării, Adrian Ţuţuianu, face o radiografie nemiloasă a situaţiei în care se află ARMATA ROMÂNĂ, atît din punct de vedere al programelor de înzestrare, cît şi a comenzii acesteia.

Repet, după mintea mea – şi a altora! – astăzi, Armata nu mai are Comandă! Suspendarea decretului semnat de Iohannis şi împuternicirea generalului Anastasov – nevalidat de CSAT! – a rezolvat doar problema ADMINISTRATIVĂ a conducerii militare, potrivit legii. Adică, benzină, hîrtie de scris, anvelope de iarnă, geamuri sparte etc. Conform Legii, locţiitorul împuternicit nu poate emite ordine şi/sau dispoziţii şi nu poate reprezenta Armata la nivel internaţional. Ne aflăm în situaţia paradoxală în care, astăzi, Statul Major al Apărării are doi şefi, dar nici unul, nici celălalt, nu-şi pot exercita atribuţiile, sau să prezideze reuniunile şefilor statelor majore din Europa, pe care o prezidenţiem!

Putem spune că este vorba de un ATAC HIBRID la adresa siguranţei naţionale?

ROMÂNIA CU LACĂTUL PE UŞĂ (audio)

 

BMTF, 22 feb – România se află într-o situaţie disperată din cauza clasei politice care parazitează ţara şi poporul. Aceasta este concluzia care se desprinde după detalierea Bugetului de Stat pe 2019, dar şi faţă de adoptarea ordonanţelor de urgenţă care facilitează abuzurile în justiţie, detaliere făcută astăzi, la Reşiţa, de către conducerea Pro România, reprezentată de secretarul general al partidului, deputatul Ion Mocioalcă şi de senatorul Adrian Ţuţuianu, doi foşti “grei” ai PSD care au ales să încerce să schimbe ceva.

Un buget al groazei, nerealist, bazat pe cifre şi analize “istorice” a aruncat deja ţara în haos şi în colaps. România este prizoniera istoriei şi numai glonţul de argint mai poate face minuni.

Sumele repartizate pentru finanţarea partidelor parlamentare întrec orice imaginaţie: 40 de milioane de euro pentru PSD şi 35 de milioane de euro pentru PNL, în condiţiile în care, Grupul Popularilor Europeni primeşte, în Parlamentul European, 24 de milioane de euro. Ţară săracă, jefuită cu sîrg ba cu mîna stîngă pesedistă, ba cu dreapta liberală. Pentru că, mortul ăsta, numit România, pute de trăzneşte în ambele părţi.

Ascultaţi-l pe senatorul Ţuţuianu vorbind băbeşte despre Bugetul de Stat şi veţi ştii că anul acesta România e cu lacătul pe uşă şi obloanele trase! Iar, noi, sîntem prizonierii unor bande fără scrupule!

Mai mult, prin inconştienţă teribilă şi lipsă de viziune, România a aruncat Republica Moldova în braţele Rusiei, cu consecinţe incalculabile pentru securitatea ţării şi a Europei de Est! Dar, ce poţi să te aştepţi de la trădătorii de ţară şi neam?

KANDAHAR, ANUL 1397

KANDAHAR, ANUL 1397

Februarie, 1397 după Hegira. Provincia Kandahar. Dar, imaginea poate fi de oricînd. În 1979, cînd sovieticii au intrat în Afghanistan, imaginea era la fel. Şi în 1980, cînd a venit Armata a 40-a. Şi în 1800, şi în 2002. Doar uniformele erau altele. Şi oamenii!

Ieşiţi în patrulă, militarii români, aici cu “Inimi neînfricate”, au oferit nomazilor, de fiecare dată, dulciuri, apă şi chiar alimente.

Viaţa e grea în deşertul afghan, indiferent de data din calendar!