Etichetă: DRONE

JOCURI DE COCALARI INTERNAȚIONALI

BMTF, 17 mai – Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a declarat astăzi, la Kiev, că invitaţiile de participare la Summitul Global pentru Pace din Elveţia au fost trimise către peste 150 de ţări şi organizaţii internaţionale din întreaga lume, informează agențiile internaționale de presă.

În timpul unei întîlniri cu presa, vineri, la Kiev, Zelenski a subliniat că la Summitul Global pentru Pace, care va avea loc în iunie, Ukraina intenţionează să discute o serie de aspecte importante.

„Ca rezultat, vrem să obţinem un comunicat, vrem să obţinem securitate energetică, inclusiv securitate nucleară. Pentru că eu cred că toată lumea este interesată de aşa ceva, iar acest lucru ne poate oferi posibilitatea de a prognoza încă o iarnă. Vrem să obţinem transport naval gratuit. Orice fel de încărcătură prin marea ukraineană să fie fără riscuri. Aceasta înseamnă şi securitatea oamenilor din Odessa şi, în general, în sud, pentru că (ruşii, n.n.) atacă porturile – acest lucru înseamnă infrastructură, mare, economie. Şi mai vrem să se facă un pas serios în privinţa schimbului de prizonieri. În privinţa aspectului umanitar, schimbul de prizonieri este o chestiune dublă, la fel ca energia. Energia înseamnă securitate nucleară, un lucru pe care toată lumea îl susţine. Cred că acolo unde există siguranţă nucleară, putem vorbi şi despre siguranţa generală a sistemului energetic. În ceea ce priveşte schimbul de prizonieri, se pune şi problema întoarcerii copiilor. În principiu, asta dorim să obţinem” – a explicat preşedintele.

Conferinţa pentru pace în Ukraina, pe care autorităţile ukrainene o numesc Summitul Global pentru Pace, va avea loc în perioada 15-16 iunie, în Elveţia.

Moscova, care nu a fost invitată la summit, a transmis că aceste discuţii despre pace în Ukraina nu ar avea sens fără participarea Rusiei. Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că orice acţiune în privinţa Ukrainei care „ignoră poziţia Rusiei este desprinsă de realitate”.

Între 80 şi 100 de ţări sînt aşteptate să participe la eveniment, care va avea loc în staţiunea Bürgenstock, lîngă oraşul Lucerna. Peste 50 de ţări şi-au confirmat deja participarea la summitul din iunie din Elveţia, care îşi propune să găsească modalităţi de a realiza o pace durabilă în Ukraina.

Situația de pe frontul din Estul Ukrainei este atît de gravă încît Volodimir Zelenski a fost nevoit să își anuleze călătoria anunțată în Spania și Portugalia.

În ciuda ajutoarelor practic nelimitate și necondiționate pe care le primește de mai bine de doi ani încoace, liderul de la Kiev a aruncat vina în spatele „lumii întregi”. Întrebat într-un interviu acordat postului de televiziune ABC News dacă America este „responsabilă” de ceea ce se petrece acum pe frontul din Ukraina, Zelenski a supralicitat: „Lumea întreagă este responsabilă de ceea ce se petrece și care i-a dat lui Putin ocazia să ocupe regiunea Harkov.”

 „Dar acum, sincer, lumea întreagă ne poate ajuta. Rusia nu ar pune mîna pe teritoriul acestei regiuni dacă am avea cel puțin două sisteme Patriot. Doar două sisteme…”

Zelenski a ținut joi o ședință de cartier general în Harkov. Cu această ocazie, el a anunțat o îmbunătățire miraculoasă a situației.

Marea problemă a Ukrainei, în acest moment, nu o reprezintă lipsa armelor și dotărilor, ci lipsa efectivelor umane, imposibil de suplinit. Operatori ai Forțelor Speciale ukrainene, luptă efectiv în tranșee, în prima linie, deși pregătirea lor specifică este alta!

Pe de altă parte, un raport recent al Inspectorului General al Pentagonului, Robert Storch, pentru Congresul SUA, denunță grava corupție din Ukraina.

Mita și comisioanele sînt sistemice în Ukraina, iar Ministerul Apărării de la Kiev umflă prețurile de achiziție, se arată în document. „Percepția corupției a diminuat în Ukraina din 2013 încoace, însă autoritățile acestei țări rămîn printre cele mai puțin transparente din Europa.”

În cursul nopții, operațiunile lui Budanov au fost mai eficiente decît armata ukraineană, loviturile tactice aplicate rușilor fiind importante. Peste noapte, o lovitură ucraineană ATACMS asupra bazei aeriene Belbek, din portul Sevastopol, a lovit un depozit cu rachete pentru avioane de luptă și cel puțin trei avioane Su-30, Su-27 și MiG-31, relatează ATESH Crimean Partisan Group. Au fost atacate, cu drone, de asemenea, instalații petroliere din portul Novorosiisk. Cel puțin 102 drone au fost doborîte de armata rusă. A fost avariată și infrastructura petrolieră a orașului Kransnodar, precum și terminalele Novorosiisk Fuel și Transneft, informează The Kiyv Independent.

România, care are un singur sistem Patriot funcțional, l-a promis Ukrainei, cu ocazia vizitei lui Iohannis la Biden. Transferul nu este, însă, atît de ușor de realizat, este de părere analistul Claudiu Degeratu. Bateriile Patriot au fost achiziționate și plătite integral de România, în baza unei legi speciale, iar CSAT-ul poate da doar un aviz. Decizia de cedare a singurei baterii Patriot operaționalizate Ukrianiei trebuie luată de Guvern, în acord cu producătorul, și votată în Parlament, NU în biroul lui Iohannis!

NUMAI UN PROST L-AR DORI PE ZELENSKI MARTIR

Foto: Mario BALINT/BMTF

BMTF, 7 mar – Mai multe explozii s-au înregistrat miercuri la mai puţin de 200 de metri de convoiul oficial de vehicule în care se aflau preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, înainte ca ei să se întîlnească în oraşul ukrainean Odessa, oraş-port la Marea Neagră, transmite agenţia EFE.

Potrivit televiziunii private greceşti SKAI, exploziile au survenit la numai aproximativ 150 de metri de convoi şi au fost provocate de un atac rusesc cu drone. Imediat după explozii, vehiculele care transportau delegaţia greacă au fost deviate de pe traseul stabilit, conform instrucţiunilor autorităţilor ukrainene, relatează acelaşi post.

Nu este clar dacă dronele au lovit o ţintă anume ori au explodat în urma doborîrii lor de către antiaeriana ukraineană, incidentul survenind în timpul unui atac rusesc mai amplu cu drone şi rachete asupra unor ţinte în zona Odessei.

Surse guvernamentale greceşti au semnalat că premierul Mitsotakis şi toţi membrii delegaţiei sale sînt bine, iar la cîteva minute după incident premierul grec şi preşedintele ukrainean, amîndoi teferi, au avut întîlnirea programată.

În declaraţii acordate presei după întîlnire, Zelenski şi Mitsotakis au vorbit despre atacul rusesc. Vedeţi cu cine avem de-a face. Nu le pasă unde trag, a spus Zelenski, citat de agenţia DPA, referindu-se la ruşi, menţionînd apoi că există victime în urma acestui nou atac rusesc.

De partea sa, premierul Mitsotakis, aparent şocat, a vorbit despre o experienţă impresionantă sub bombardamentul rusesc, relatează AFP. El a precizat că atacul a început după ce el şi Zelenski au părăsit portul Odessa, pe care l-au vizitat împreună. Am auzit sunetul sirenelor antiaeriene şi exploziile foarte aproape de noi. N-am avut timp să ne punem la adăpost, a povestit premierul grec.

Vizita sa la Odessa, menită să confirme sprijinul Greciei faţă de Ukraina în războiul cu Rusia, nu a fost anunţată public în prealabil, abia miercuri presa greacă relatînd despre ea.

După vizita în Ukraina, Mitsotakis a venit la Bucureşti la Congresul Partidului Popular European (PPE).

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri că nimeni nu se simte intimidat de atacul pe care Rusia l-a efectuat mai devreme asupra oraşului ucrainean Odessa şi care a provocat explozii aproape de locul unde se aflau preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, atac despre care între timp Rusia a anunţat că a ţintit o bază a dronelor navale ukrainene, relatează agenţiile EFE şi Reuters. Condamn energic atacul laş al Rusiei la Odessa, a spus aceasta. Mai mult ca niciodată, vom sprijini Ukraina, a continuat preşedinta Comisiei Europene.

Evident, și Klaus Iohannis condamnă cu tărie atacul din zona oraşului Odessa! Condamn cu tărie atacul din Odessa… Ne exprimăm solidaritatea deplină cu poporul ukrainean şi reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ukraina atît timp cît este nevoie, a scris Iohannis, miercuri, pe platforma X.

Ukraina are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor ţărilor libere europene, nu există nimic care să fie mai urgent decît revenirea la pace, a declarat și Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova într-o intervenţie în sesiunea plenară din prima zi a Congresului Partidului European care se desfăşoară la Bucureşti. Azi, mai mult decît oricînd este nevoie de curaj, de leadership şi de unitate pentru a proteja societăţile libere şi pentru a respinge orice formă de agresiune, a subliniat ea în acelaşi context.

Purtătorul de cuvînt al Marinei Ukrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat pentru publicația ukraineană Hromadske că cinci persoane au fost ucise în atacul asupra bazei navale de drone din Portul Odessa. Pletenchuk a mai spus că „mai multe persoane” au fost rănite, dar informațiile despre acestea sînt încă în curs de colectare.

Trupele ruse probabil au folosit o rachetă balistică pentru a lovi Odessa, conform lui Humeniuk. Una dintre clădirile infrastructurii portuare a fost lovită, a adăugat purtătoarea de cuvînt.

Presa odessită ukraineană a relatat că, cu cîteva ore înaintea presupusului atac împotriva lui Zelenski, la Odessa a avut loc o explozie puternică provocată de lovitura unei rachete Iskander în urma căreia au murit cinci persoane. Există informații contradictorii care avansează ideea că racheta a lovit rafinăria din apropiere de Odessa, iar echipa de PR a președintelui ukrainean a preluat faptele transformîndu-le într-o poveste din care să reiasă că Zelenski ar fi fost țintă.

Pe de altă parte, fostului șef al Armatei române, generalul cu patru stele Eugen Bădălan a declarat că  ”Ukraina nu a fost niciodată prietena României, niciodată, ba dimpotrivă! Putem trece în revistă multe acte de neprietenie a Ukrainei la adresa României”. ”România a devenit după invazia Rusiei în Ukraina o prietenă necondiționată a Ukrainei. Nu știu, după ce se va încheia acest conflict dacă Ukraina va avea vreun sentiment de prietenie la adresa României sau va continua atitudinea tradițională de neprietenie. Și eu nu vreau să fac acum o trecere în revistă a actelor de neprientenie ale Ukrainei la adresa României, dar ele există și sînt multe. Atît de multe încît uneori eu mă întreb dacă atitudinea decidenților politici din România de prietenie necondiționată la adresa Ukrainei este o atitudine care pornește din convingerile că în felul ăsta se îndeplinesc interesele României în zonă, sau din obligația pe care o fixează alții pentru România, ca să fie prietena necondiționată a Ukrainei. Eu ca analist al fenomenului război nu am dreptul să iau lucrurile așa cum le spun oficialii, sînt obligat să-mi pun întrebări, să fac analize și să îmi pun întrebări, de ce așa și nu altfel?” a spus Generalul în emisiunea lui Marius Tucă, potrivit Inpolitic.

NU ERA VOLGĂ, ERA BICICLETĂ…

BMTF, 29 ian – Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski le-a cerut vineri occidentalilor să nu creeze panică în jurul tensiunilor cu Rusia, care este acuzată că pregăteşte o invazie în Ukraina, relatează AFP, citată de Agerpres. El a estimat totodată că principalul risc pentru ţara sa îl reprezintă „destabilizarea din interior”, confirmînd supoziţia noastră, lansată joi seară, în dialogul cu Dan Agache, în cadrul dezbaterii on-line Reper24Live.

„Nu avem nevoie de această panică”, a subliniat Zelenski într-o conferinţă de presă pentru media străine.”Probabilitatea unui atac rus există, nu a dispărut şi nu a fost mai puţin gravă în 2021″, dar „nu vedem o escaladare superioară celei care exista” anul trecut, a asigurat el.

În schimb, dacă ne luăm după media internaţionale şi „chiar după şefi de stat respectaţi”, s-ar putea crede „că sîntem deja în război” în toată ţara, „că sînt trupe care avansează pe şosele. Dar nu este cazul”, a insistat Zelenski.

„Cît costă această panică pentru Ukraina?”, a punctat şeful statului. „Cel mai mare risc pentru Ukraina” este „destabilizarea situaţiei din interiorul ţării”, mai curînd decît ameninţarea unei invazii ruse, a mai adăugat preşedintele ukrainean.

Pe de altă parte, ca şi cînd ar fi dorit să confirme temerile liderului de la Kiev, principalul reprezentant al separatiştilor proruşi din estul Ukrainei, Denis Puşilin, a cerut ca Moscova să furnizeze arme pentru a face faţă forţelor Kievului, în plină criză ruso-occidentală.”Trebuie să ne confruntăm cu Bayraktar”, a spus Denis Puşilin, şeful bastionului rebel Doneţk, referindu-se la dronele de fabricaţie turcă livrate anul trecut forţelor ukrainene în ciuda protestelor puternice din partea Rusiei.


Utilizarea de către Ukraina a dronelor de luptă fabricate în Turcia, care şi-au dovedit eficacitatea în războiul din Nagorno-Karabah dintre Azerbaidjan şi Armenia în 2020, este o preocupare deosebită pentru forţele proruse, la fel ca dispozitivele de rachete antitanc americane Javelin.


Partidul la putere în Rusia, Rusia Unită, a cerut miercuri Kremlinului să livreze arme separatiştilor, care controlează părţi de teritoriu în estul Ukrainei şi luptă acolo cu forţele ukrainene din 2014.

Kievul şi aliaţii săi occidentali au acuzat de multă vreme Moscova că îi sprijină pe separatiştii proruşi militar şi financiar, ceea ce Kremlinul a negat întotdeauna.

Declaraţiile partidului la putere marchează o schimbare în poziţia oficială afişată pînă acum.

Separatiştii şi autorităţile ruse acuză în prezent Kievul că pregăteşte o ofensivă în Est, în timp ce Ukraina şi Occidentul se tem de o invazie iminentă a ţării de către Rusia, care a masat zeci de mii de militari la graniţă.

Ambele părţi neagă că ar dori să declanşeze un conflict.