IMAGINEA HECATOMBEI
BMTF, 29 apr – Mai mult de un deceniu este necesar pentru îndepărtarea molozului și a explozibililor de la bombardamentele israeliene din Gaza, declară oficialii ONU cu jumătate de gură, scriu agențiile internaționale.
Cantitatea imensă de moloz, inclusiv muniție neexplodată, lăsată de bombardamentele israeliene din Gaza ar putea dura mai mult de un deceniu pentru a fi îndepărtată, a declarat un oficial al ONU la 26 aprilie, subliniind amploarea masivă a atacurilor israeliene asupra zonelor urbane civile de la începutul războiului, în octombrie.
Pehr Lodhammar, ofițer superior în cadrul Serviciului ONU de acțiune împotriva minelor (UNMAS), a declarat în cadrul unei conferințe de presă la Geneva că războiul a lăsat aproximativ 37 de milioane de tone de resturi în această fîșie urbanizată și dens populată. El a spus că, deși este imposibil de determinat cantitatea exactă de muniție neexplodată găsită în Gaza, s-a estimat că, în anumite condiții, ar putea dura 14 ani pentru a îndepărta resturile, inclusiv molozul de la clădirile distruse.
„Știm că, de obicei, există o rată de eșec de cel puțin 10% din muniția de serviciu terestră care este trasă și nu funcționează”, a spus el. „Vorbim despre 14 ani de muncă cu 100 de camioane”.
Reuters notează că bombardamentele și campania terestră a Israelului „au redus o mare parte din teritoriul îngust, de coastă, cu 2,3 milioane de oameni, la un pustiu, cu majoritatea civililor fără adăpost, înfometați și cu risc de îmbolnăvire”.
În noiembrie, Associated Press transmitea că bombardamentele Israelului a transformat o mare parte din nordul Gaza într-un „peisaj lunar nelocuibil”. Cartiere întregi au fost șterse. Case, școli și spitale au fost distruse de raidurile aeriene și pîrjolite de tirurile tancurilor. Unele clădiri sînt încă în picioare, dar cele mai multe sînt niște obiective zdrobite”.
Bombardamentele israeliene au lăsat în urma lor distrugeri similare în centrul și sudul Gaza, inclusiv în al doilea oraș ca mărime al enclavei asediate, Khan Yunis.
Forțele israeliene bombardează în prezent Rafah, un oraș de la granița dintre Gaza și Egipt, în pregătirea unui asalt terestru și acolo.
„Se estimează că 45.000 de bombe au fost lansate asupra Fâșiei Gaza în primele trei luni ale conflictului. Cu toate acestea, pe baza unei rate de eșec cuprinse între 9% și 14%, este posibil ca mii de bombe să nu fi funcționat conform planului și să nu fi explodat la impact, sfîrșind împrăștiate în ruine pe tot teritoriul”, a declarat în martie pentru AFP Anne Hery, director de advocacy la ONG-ul Humanity & Inclusion.
Rămășițele explozive de război nu numai că ucid mulți civili, dar provoacă și răni complexe și invalidante, greu de tratat în mijlocul războiului.
„Unele răni cauzate de resturile explozive de război necesită sprijin pe viață, ca să nu mai vorbim de trauma psihologică care afectează victimele, uneori comunități întregi, timp de mulți ani”, a spus Hery. „Și nu doar atunci când ai fost o victimă sau ai pierdut pe cei dragi, ci și atunci când ai trăit săptămâni întregi cu frica de bombe”.
Războiul Israelului lasă Gaza din ce în ce mai mult nelocuibilă. Aproximativ 85 la sută din cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza au fost strămutați pe plan intern, inclusiv peste un milion în Rafah. Mulți dintre ei trăiesc în orașe de corturi improvizate. Oficialii israelieni și-au declarat dorința ca palestinienii să părăsească „voluntar” Gaza pentru a face loc controlului israelian permanent și pentru a stabili așezări evreiești în locul orașelor palestiniene distruse.