Etichetă: HERSON

SECESIUNE OFICIALĂ ÎN SUDUL ŞI ESTUL UKRAINEI

BMTF, 27 sep – După 5 zile de vot, în condiţii contestate vehement de comunitatea internaţională, referendumul pentru alipirea celor 4 regiuni ukrainene la Federaţia Rusă, s-a încheiat. Potrivit exit-pollurilor şi a datelor preliminare furnizate de comisiile electorale, colectate la Comisia Electorală Centrală de la Moscova, au votat ÎN FAVOAREA integrării în Federaţia Rusă: 98,19% în Zaporojie, 97,91% în Doneţk, 97,82% în Lugansk şi 96,97% în Herson. Trebuie făcută precizarea că nici una dintre cele 4 regiuni alipite la Rusia nu este controlată în totalitate de forţele ruse, iar suprafeţe neprecizate din regiunea Nikolaev aflate sub ocupaţie, au fost alipite regiunii Herson. Deci, o situaţie militară complicată şi un referendum nerecunoscut internaţional, care a fost, însă, monitorizat de observatori europeni. “Sînt aproximativ 120 de observatori străini, care călătoresc în toată republica, şi peste 500 de jurnalişti acreditaţi, care monitorizează, de asemenea, mersul referendumului. Vă pot spune că aceştia nu au înregistrat încălcări” – a declarat astăzi Denis Puşilin, şeful autoproclamatei republici populare Doneţk.

Străinii care au monitorizat referendumurile în calitate de observatori internaţionali în cele patru regiuni, au încălcat numeroase principii internaţionale legate de obsevarea procesului electoral şi au fost angajate în „activism politic”, au declarat experţi internaţionali pentru un post de televiziune. „Ce au făcut ei nu este deloc observare a alegerilor. Este activitate politică deghizată în observare electorală”, a declarat Anton Şekovţov, autor al unor rapoarte privind monitorizarea contrafăcută a alegerilor. Agenţia oficială rusă de stat, TASS, a citat în mod regulat observaţiile unor persoane, pe care le-a numit observatori internaţionali, ca fiind dovada că referendumurile organizate în zonele ocupate din Doneţk, Lugansk, Zaporijjia şi Herson sînt corecte şi libere. „Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar”, a declarat un director german din domeniul energiei, citat de TASS într-un articol publicat sîmbătă, cu referire la Regiunea Zaporojie. Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susţinut de Germania şi Uniunea Europeană şi care promovează cele mai bune practici pentru desfăşurarea şi monitorizarea alegerilor, afirmă că un monitor electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experienţa individuală la corectitudinea unui întreg scrutin.

Directorul a fost concediat luni „cu efect imediat” – la două zile după ce a fost publicat articolul TASS – de către angajatorul său, compania energetică germană Energie Waldeck-Frankenberg (EWF). Într-o declaraţie, EWF a afirmat că atitudinea şi comportamentul acestuia „încalcă în mod clar viziunea asupra lumii, valorile morale şi filosofia companiei”.

La rîndul ei, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni împotriva europenilor care au fost observatori la referendumurile privind aderarea la Rusia a autoproclamatelor republici populare – a declarat marţi, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, purtătorul de cuvînt al Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene, Peter Stano. Potrivit afirmaţiilor sale, UE nu va recunoaşte niciodată rezultatele acestor referendumuri şi nici sprijinul pentru desfăşurarea lor.

Referendumurile au fost criticate pe scară largă de guvernele occidentale ca fiind ilegitime şi o „farsă”. Oficialii ukraineni susţin că Rusia se foloseşte de aşa-numitele referendumuri de secesiune din porţiunile ocupate din cele patru regiuni ukrainene ca pretext pentru a înrola ukraineni în armata rusă.

Fără îndoială, însă, începînd de vineri, 30 septembrie, cînd rezultatele referendumurilor vor fi adoptate de Duma de Stat de la Moscova, existenţa Ukrainei, în granițele de pînă acum, este pusă sub semnul întrebării. Cel puţin, pentru moment! Își pierde 20% din suprafață, iar 60 % din PIB-ul Ukrainei dispare. În ciuda protestelor Occidentului care a declarat că nu va recunoaște noile granițe, aceste referendumuri vor produce efecte immediate, deci fereastra de oportunitate a Kievului pentru o contraofensivă este limitată şi va echivala cu un atac asupra Rusiei, consecințele fiind cele enunţate de oficialii de la Kremlin.

“Ori intrăm în epoca unei victorii iminente, ori în cea a unui război nuclear”

Autorităţile republicilor populare autoproclamate, Doneţk şi Lugansk, şi recunoscute de Moscova în februarie, anul acesta, au anunţat, în această dimineaţă, că vor organiza un referendum pentru alipirea la Federaţia Rusă, începînd de vineri, 23 septembrie, pînă marţi, 27 septembrie. La cîteva ore, şi autorităţile de facto, pro-ruse, din regiunile ukrainene sudice, ocupate, Herson şi Zaporojie, au anunţat organizarea unor referendumuri similare, de alipire directă la Federaţia Rusă, în aceeaşi perioadă.

În urma acestor anunţuri, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat că “o intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare”, iar încorporarea teritoriilor separatiste ar permite Rusiei să le apere, declaraţie ce a determinato pe Margarita Simonyan, redactorul şef al postului Russia Today, să exclame: “ori intrăm în epoca unei victorii iminente, ori în cea a unui război nuclear”. Sumbră perspectiva!

În regiunile sudice, Herson şi Zaporojie, există teama în rîndul populaţiei că după validarea acestor referendumuri cu final aşteptat, bărbaţii apţi de luptă vor fi mobilizaţi şi trimişi pe front. “Nu va avea loc mobilizarea în forţă a locuitorilor din regiunea Herson după referendum, ci se discută doar despre formarea unor batalioane de voluntari, a declarat, astăzi, adjunctul şefului administraţiei militaro-civile din regiune, Kirill Stremousov. Anterior, şeful administraţiei militare regionale, Vladimir Saldo, a declarat că, în opinia sa, este necesară crearea unor batalioane de voluntari în regiune pentru participarea la operaţiunea militară specială în Ukraina. „Nu va exista o mobilizare largă, vor merge să slujească doar cei care doresc acest lucru. Este vorba de batalioane de voluntari, nu de o mobilizare” – a subliniat Stremousov. Din păcate, ţările fostului bloc socialist cunosc acest voluntarism, încă de la … colectivizare!

Apărute în primăvara anului 2014 ca urmare a protestelor opoziției pro-vest și a schimbării puterii la Kiev, așa-numitele „republici populare” din Donețk și Luhansk cuprind aproximativ o treime din bazinul carbonifer Donbas și cele două capitale ale regiunilor cu același nume. Deși ambele zone sînt puternic marcate de industria cărbunelui și a oțelului, între ele există totuși diferențe majore. În timp ce Luhansk era considerată cea mai săracă regiune din Ukraina, Donețk, o metropolă cu milioane de locuitori, şi prosperă. În 2010, Ianukovici a devenit președinte și a oscilat politic între Rusia și UE. Întoarcerea spre Moscova a declanșat proteste ale opoziției în iarna 2013/2014, în urma cărora președintele a fugit în Rusia. Moscova s-a folosit de vidul de putere de la Kiev şi a anexat Crimeea. În estul Ukrainei, sentimentul pro-rus a fost la fel de puternic ca în Crimeea, iar la Donețk și Luhansk, scepticismul față de noii conducători de la Kiev a fost deosebit de puternic. A urmat o secesiune de facto, cu declararea independenţei celor două republici faţă de Ukraina şi lupte puternice pentru teritoriu, între separatiştii sprijiniţi de Moskova, şi deja celebrele batalioane Azov şi dniper, integrate în Forţele Armate Ukrainene, bătălii care au culminat cu cea desfășurată în apropierea orașului Ilovaisk, la sud-est de Donețk, unde separatiştii au avut cîştig de cauză. În acordurile de la Minsk din februarie 2015, linia frontului a fost definitiv înghețată. De atunci, armata ukraineană și separatiștii ruși s-au pîndit sub umbrela unei fragile încetări a focului. Odată cu separarea de facto de Ukraina, cele două republici populare au încetat să mai primească vreun sprijin din partea autorităţilor de la Kiev. Salariile, pensiile, utilităţile publice, manualele şcolare, profesorii au venit din Federaţia Rusă, iar rubla a înlocuit Hrivna. Acelaşi fenomen de presiune monetară se aplică, în prezent, în Herson şi Zaporojie, unde rubla a înlocuit, din martie, hrivna ukraineană. Este greu de imaginat că anexarea Crimeii ar fi fost posibilă fără o pregătire prealabilă. Ideea că o astfel de pregătire a existat este confirmată inclusiv de rețeaua complexă de organizații pro-rusești și separatiste care activează în Crimeea de la începutul anilor 2000. Concluzii similare ies la suprafață și după analiza mai multor organizații politice din Donbas şi a reţelei de colaboratori, din administraţia publică şi instituţii de forţă din regiunile Herson şi Zaporojie.

Unul dintre scopurile declarate de oficiali al declanşării contraofensivei militare pe direcţia sud a fost şi acela de a împiedica organizarea referendumurilor în Herson şi Zaporojia. Viceprim-ministrul ukrainean Irina Vereşciuk avertizase anterior că cetăţenii ukraineni din teritoriile ocupate riscă pînă la 12 ani de închisoare cu confiscarea proprietăţii pentru participarea la referendumurile ilegale organizate de forţele de ocupaţie. Pe de altă parte, preşedintele Volodimir Zelenski, a cerut, încă de luna trecută, comunităţii internaţionale o poziţie fermă cu privire la pseudo-referendumurile planificate de Rusia pe teritoriul ocupat. „Orice pseudo-referendum va fi o palmă în faţa comunităţii internaţionale”, spunea Zelenski.

Cu toate aceste luări de poziţie, am intrat în săptămîna referendumurilor. Vremuri intresante, cum ar spune chinezii…

12 RACHETE RUSEŞTI LA NIKOLAEV

BMTF, 29 aug – Potrivit unei informaţii de ultimă oră difuzată pe canalul Telegram, Guvernatorul Militar al Regiunii Nikolaev, Vitaly Kim a făcut un apel de urgenţă către toţi medicii din regiune să vină în oraş pentru că este mare nevoie de ajutorul lor. Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte 24 rănite astăzi, în urma unui atac cu rachete rusesc asupra oraşului Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ukrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale ukrainene, Vitaly Kim.

Loviturile au afectat clădiri de locuit şi instituţii de învăţămînt, a indicat vice-primarul oraşului, Vitaly Lukov, pe Telegram, adăugînd că echipe de salvare acţionează pe teren, iar potrivit guvernatorului militar, echipele de curăţenie degajează molozul din centrul oraşului în timp ce atacul este în plină desfăşurare.

Vitali Kim afirmase anterior că oraşul Nikolaev, în special centrul oraşului reşedinţă regională, se află un sub un atac devastator. “Ocupanţii ruşi au lansat rachete asupra centrului oraşului”, a precizat el pe Telegram, recomandînd localnicilor să rămînă în adăposturi.

Potrivit acestuia, cel puţin 12 rachete au lovit în cursul zilei de luni oraşul Nikolaev, dintr-un număr mai mare lansat de către forţele ruse, unele dintre acestea fiind doborîte de antiaeriana ukraineană. Una dintre rachete a lovit podul de intrare în oraş, care face legătura cu Odessa.

De la începutul invaziei, în urmă cu 6 luni, numai 23 de zile nu a fost bombardat de ruşi oraşul Nikolaev, ultimul obstacol important înainte de oraşul port-Odessa.

Puternicul atac asupra Nikolaevului are loc în timp ce armata ukraineană a anunţat că a trecut la contraofensivă în sudul Ukrainei cu scopul preluării sub control a oraşului Herson, ocupat în prezent de forţele ruse. “Astăzi am început acţiuni ofensive în diferite direcţii, inclusiv în regiunea Herson”, a declarat purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar ukrainean pentru sudul ţării, Natalia Humeniuk, citată de televiziunea locală Suspilne.

Serghei Aksionov, guvernatorul prorus al Crimeii, a dezminţit anunţul purtătoarei de cuvînt a Comandamentului Operativ Sud, calificînd afirmaţiile acesteia drept “noi informaţii false ale propagandei ukrainene”.

Contraofensiva, demult anunţată, nu a putut fi confirmată din surse independente.

BĂTĂLIA PENTRU HERSON S-A MUTAT ON-LINE

BMTF, 10 aug – Astăzi, afirmaţia potrivit căreia “adevărul este prima victimă a războiului”, poate fi nuanţată, dacă ne referim la mesajele şi informaţiile existente în spaţiul virtual. Cititorii noştri ştiu că adevărul din spaţiul virtual este mult mai apropiat de… “dilema cîinelui”. De cînd a devenit un fenomen de masă, la mijlocul anilor 2000, social media a avut un impact important asupra acţiunilor de protest, mişcărilor de stradă, recvoluţiilor şi războaielor. Tunisia, Egipt sau Syria sînt doar trei exemple semnificative! O serie de progrese tehnologice din ultimii ani, combinat cu nivelul ridicat de utilizare a rețelelor de socializare, face, însă, ca situația din Ukraina să fie unică.

Potrivit unui sondaj realizat de organizația non-guvernamentală Opora în urmă cu trei luni, mai mult de 76% dintre ukraineni folosesc rețelele de socializare pentru a se informa cu privire la desfășurarea războiului, iar canalele online – în special Telegram – au devenit cea mai populară sursă de știri din țară. Canalele online au devenit un instrument important pentru a organiza rezistența și a strînge fonduri, dar şi pentru a comunica informaţii tactice despre grupuri de luptă, coordonate gps, ţinte importante, iar rețelele de socializare sînt utilizate pentru a mobiliza sprijinul internațional sau a lansa mesaje contradictorii. Oficialii guvernamentali ukraineni s-au bazat pe platformele online încă de la începutul războiului, pentru a răspîndi mesaje de rezistență! La fel procedează adversarul rus, pentru că social media este o sabie cu două tăișuri: ambele părți aflate în conflict distorsionează faptele și manipulează opinia publică cu scopul de a influența cursul războiului.

Ziua de astăzi este un exemplu foarte bun pentru cele spuse înainte. Autorităţi şi lideri de opinie ukraineni şi ruşi au transmis informaţii contradictorii referitoare la Regiunea ocupată Herson, din sudul ţării, semn că aceasta este deosebit de importantă pentru fiecare dintre combatanţi.

Potrivit informaţiilor difuzate de Administraţia regională de Stat din Herson, organismul ukrainean care se subordonează Guvernului de la Kiev în regiunea ocupată, personalul militar al Federației Ruse a început să-și evacueze familiile în masă din Hersonul ocupat din cauza atacurilor recente ale armatei ukrainene pe podurile Antonivsky şi Kakhov. De asemenea, administrația regională ukraineană a Hersonului a dezvăluit că administraţia provizorie rusă a regiunii grăbeşte pregătirile pentru organizarea referendumului de independenţă faţă de Ukraina, denunţînd însă, în acest context, înmulţirea punctele de ajutor social al cetăţenilor din oraş organizate de ruşi, care oferă, inclusiv, sume de bani, în ruble familiilor cu cel puţin trei copii, pentru cumpărarea de alimente şi materiale sanitare.

La rîndul său, adjunctul şefului Administraţiei Provizorii ruse a Regiunii Herson, Ekaterina Gubareva, informa că aşezările din Regiunea Nikolaev, vecină Hersonului, care au intrat sub controlul armatei ruse în timpul operaţiunii speciale, temporar pînă la eliberarea Oraşului Nikolaev, vor fi ataşate administrativ Regiunii Herson. Acest lucru este necesar pentru plata ajutoarelor sociale, acordarea de asistenţă umanitară şi asigurarea unei vieţi normale în sate, a explicat Gubareva.

Întrebarea este: cum administrează ruşii localităţi anexate temporar de la Nikolaev, dacă astăzi fugeau cu familiile spre zone mai sigure?

Peste cîteva ore, o altă pereche de ştiri a lovit cititorul canalelor Telegram: Gheorghi Juravko, şeful administraţiei provizorii civile şi militare, numită de Rusia, după ocuparea teritoriilor Ukrainei, a districtului Oleşki din regiunea Herson, declara pentru Agenţia rusă de presă TASS că “judecînd după cozile formate de cei care doresc să obţină paşapoarte ruseşti, mulţi locuitori ai regiunii Herson, doresc ca regiunea să devină parte componentă a Rusiei”.

Replica a venit de la Generalul ukrainean Dmitro Marcenko, cel care a coordonat apărarea oraşelor Mikolaiv şi Odessa, care susţine că oamenii din Herson sînt foarte pro-ucraineni şi nu permit ocupanţilor să-şi implementeze scenariile referitoare la „referendum” şi „lumea rusă”. Potrivit generalului, „Ofiţerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei discută între ei despre faptul că, în Herson, nu reuşesc să implementeze scenariul pe care l-au folosit în Crimeea. Marcenko este ferm convins că „autoritatea” ocupantă din Herson nu va organiza nici un fel de „referendum”.

Cele patru declaraţii, în oglindă, sînt citite atît pe canalele de limbă rusă, cît şi cele de limbă ukraineană, la sfîrşitul zilei rămînînd doar ideea că Hersonul este extrem de important pentru ambele tabere aflate în conflict. Astfel de confruntări în social media vor mai continua mult după terminarea războiului. Cînd va fi acesta? Generalul Marcenko susţine că Ukraina poate pune capăt războiului cu Rusia şi poate cîştiga în primăvara viitoare, ajungînd la graniţele sale din 1991. „Dacă avem cantitatea de arme care ni s-a promis, de care avem nevoie, atunci, cred că, în primăvara viitoare, vom sărbători victoria” – a afirmat generalul, într-un interviu acordat agenţiei ukrainene de presă RBC. Potrivit lui Marcenko, Ukraina a trecut deja de „punctul fără întoarcere”, aşa că acum este absolut imposibil să vorbim despre vreo negociere prin renunţarea la vreun teritoriu. Fie doar şi în social media!

LA RĂZBOI, CA LA RĂZBOI…

BMTF, 3 aug – Ukraina exportă cereale şi ulei alimentar pe mare, pe Dunăre şi pe uscat. Operațiunea de export a grîului ukrainean prin România și Polonia este anevoioasă și costisitoare dar se derulează la o scară nemaivăzută. Potrivit unui comunicat al Radei Supreme de la Kiev, România sprijină exportul ukrainean de cereale pe mare, pe Dunăre, pe rute auto şi pe calea ferată.

Ieri, coada de autotrenuri încărcate cu cereale dinspre Ukaina spre Republica Moldova şi România, prin frontiera de la Giurgiuleşi se întindea pe 50 de km, de cele mai multe ori, pe două rînduri. Sînt mii de autotrenuri care aşteaptă chiar şi două săptămîni să treacă frontiera ukraineană încărcate cu cereale, sau ulei alimentar. Ieşirea autotrenurilor se face prin punctul de trecere de la Giurgiuleşti, sau cu bacul pe la Isaccea. De asemenea, un alt şir uriaş de camioane aşteaptă să fie descărcat în vapoare în portul fluvial Reni, apoi, prin Canalul Bîstroe cerealele ukrainene să ajungă la destinaţii îndepărtate.

80% dintre autotrenurile văzute pe aceşti 50 de km sînt înmatriculate în Ukraina, restul aparţinînd transportatorilor turci.

Presiunea pe porturile fluviale Reni şi Ismail a scăzut în ultimele zile odată cu reluarea activităţii portului maritim Odessa. De altfel, Nava Razoni a devenit prima navă care a părăsit portul ukrainean de la Marea Neagră, transportînd 26.000 de tone de porumb în portul libanez Tripoli. În prezent, cu o viteză de 11,7 noduri (21,6 km/h), a trecut de strîmtoarea Bosfor. În celelate porturi ale Odessei la Mare sînt în prezent, încărcate, 15 nave cu cereale și alte produse alimentare care aşteaptă să plece în cursă.

Aproximativ 22 de milioane de tone de cereale au fost blocate în Ukraina din cauza provocărilor de infrastructură și a blocadei navale. Zona de agricultură de risc din Ukraina se ridică la 202.600 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă aproximativ 34% din suprafața totală a terenului Ukrainei.

În paralel cu această operaţiune logistică uriaşă, Occidentul continuă să livreze arme, să se implice în transportul lor și să asiste cu informații, strategii și fonduri Ukraina, în conflictul declanşat pe 24 februarie de Federaţia Rusă. Efortul militar pare să dea roade. În Est, asalturile în valuri ale militarilor ruşi sînt respinse de apărarea ukraineană, iar în sud, armata ukraineană cu comandamentul la Odessa, recuperează teritorii, în special în regiunea Herson.

Purtătorul de cuvînt al Comandamentului operațional „Sud”, Vladislav Nazarov, care a prezentat ieri situația operativă din regiunile de sud ale Ukrainei, pînă la ora prînzului, declara că numărul așezărilor eliberate de sub ocupația rusă în regiunea Herson din sudul țării a crescut cu încă 7, ajungînd la 53.„Situația în zona de responsabilitate a noastră este stabil tensionată, dar controlată. Inamicul continuă să desfășoare operațiuni de luptă pe linia fortificată de apărare. Nu au fost detectate modificări semnificative în compoziția și poziția inamicului”, a spus Nazarov. Armata ukraineană SUD lovește intenes pozițiile rusești în regiunea Herson, sugerînd astfel pregătirea unei contraofensive, anunţată, de altfel, chiar de preşedintele Zelenski.

În jurul orei 4 dimineaţa, forțele ruse au efectuat două lovituri aeriene asupra a două zone din Mykolaiv, cu sisteme de rachete S-300 și Uragan. Ca urmare, căminul uneia dintre universități a fost avariat. Un agent de securitate care a fost rănit, a fost salvat de sub dărîmături. Nu există alte victime. De asemenea, clădirile de locuințe din vecinătate sînt avariate. Din cauza impactului și a resturilor exploziei, într-un magazin alimentar a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid. Informațiile despre victime sînt în curs de clarificare.

Deşi armata rusă a ocupat poziţii defensive în regiunea Herson, continuă să atace , cu o frecvenţă sporită, Nikolaevul şi regiunea acestuia, fără a-şi manifesta intenţia de a declanşa şi o operaţiune terestră. Oraşul Nikolaev, care se află în aria de responsabilitate a Regimentelor Ukrainene din Sud, este considerat o poartă către Herson şi Odessa şi a fost bombardat în mod repetat de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

O explicaţie pentru bombardamentul masiv asupra Nikolaevului ar fi că oraşul a devenit de fapt sediul mișcării de rezistență pe frontul de sud. La intrarea în oraş, trecînd pe lîngă punctele de control, se văd panouri publicitare stradale care înfățișează o figură neagră acoperită cu o glugă, cu fața ascunsă și textul: „Kherson, ai sprijinul Rukh (Mișcarea de Rezistență): partizanii văd totul”. Rukh Oporu nu este doar un grup… Este o chestie uriașă, este rezistența totală împotriva inamicului!

De altfel, mişcarea de rezistenţă a fost pregătită de Ukraina cu puțin timp înainte de declanşarea războiului, cînd și-a întărit forțele speciale, parțial pentru a crea și a gestiona o mișcare de rezistență. Autoritățile au publicat chiar și instrucțiuni pentru potențialii partizani, în format PDF: cum să taie cauciucurile mașinilor invadatorilor, cum să toarne zahăr în rezervoarele lor sau cum să nu se supună ordinelor la locul de muncă.

Tot grupul de rezistenţă este cel care trimite drone peste linia frontului, la Herson, pentru a urmări ținte pentru armată. Toți participanții sînt voluntari şi civili, nu soldați. Ei colectează bani pentru echipamentele lor scumpe prin intermediul rețelelor sociale. Gherilele luptă pentru a împiedica ocuparea Hersonului de către trupele ruse pe o perioadă nedeterminată şi pentru a zădărnici un referendum pe care Moscova pare să se pregătească să-l organizeze acolo.

Regiunea Herson pentru Rusia este o regiune strategică, o sursă de apă pentru Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. În plus, coridorul terestru care leagă Rusia de peninsulă trece prin regiunea Herson.

ELIBERARE PÎNĂ LA CAPĂT

ELIBERARE PÎNĂ LA CAPĂT

Regiunea Herson, din sudul Ukrainei, va fi „eliberată definitiv” de sub ocupaţia forţelor ruse pînă în septembrie, a declarat pe 24 iulie a.c. un responsabil local, citat de AFP.

CĂUTAREA MERCENARILOR, CU RACHETA, LA LVOV

BMTF, 15 martie – Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a anunţat că a preluat controlul asupra regiunii Kerson din Ukraina, informează presa rusă. Armata rusă a preluat controlul asupra regiunii Kerson, a declarat marţi purtătorul de cuvînt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în cadrul unui briefing. ”Grupul de luptă a trupelor ruse din aşa-zisa republică populară Doneţk, care continuă operaţiunile ofensive, a spart apărarea naţionaliştilor ukraineni, a preluat controlul asupra aşezării Panteleimonivka şi a ajuns pe linia Verhnetoreţske (o aşezare de tip urban din raionul Iasinuvata din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, n.n) – Novoselivka Druha”, a anunţat Konaşenkov. El a anunţat, de asemenea, distrugerea a trei hangare de pe un aerodrom militar de lîngă oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk, în care se aflau patru avioane de atac ukrainene Su-25, un elicopter Mi-24 şi cinci elicoptere Mi-8.

În cursul serii de 14 martie, subunităţile Forţelor Aeropurtate Ruse au capturat un bastion (punct) al naţionaliştilor ukraineni şi mercenarilor străini, în zona aşezării Huta-Mejihirska, confiscînd armele furnizate de ţările occidentale Ukrainei, a spus Konaşenkov. ”Paraşutiştii ruşi au confiscat zece sisteme de rachete antitanc Javelin de fabricaţie americană şi o serie de alte tipuri de arme furnizate de ţările occidentale Ukrainei”, a declarat el. În total, în ultima zi, aviaţia şi sistemele de apărare aeriană ale Forţelor Aerospaţiale Ruse au doborît 16 ţinte aeriene: o aeronavă Su-24 şi Su-25 ale Forţelor Aeriene Ucrainene, un elicopter Mi-8 şi treisprezece vehicule aeriene ukrainene fără pilot, UAV, inclusiv şase Bayraktar TB-2”, a spus Konaşenkov. În plus, Ministerul rus al Apărării a anunţat distrugerea a 156 de drone ukrainene, în timpul operaţiunii, precum şi a 1.306 tancuri şi vehicule blindate, 127 de lansatoare de rachete multiple, 471 de piese de artilerie de cîmp şi mortiere, precum şi 1.054 de unităţi de vehicule militare speciale.

Potrivit lui Konaşenkov, 136 de obiective militare ukrainene au fost atacate de aeronave ruseşti, în ultimele 24 de ore. ”Inclusiv: şapte centre de comandă şi control şi centre de comunicaţii, patru sisteme de rachete antiaeriene, trei lansatoare de rachete multiple, patru staţii radar pentru recunoaştere, de iluminare a ţintei şi de ghidare a sistemului de apărare aeriană S-300, o staţie de război electronic, patru depozite de muniţii şi 72 de locuri de stocare a tehnicii şi echipamentelor militare”, a spus el.

Rusia a efectuat duminică un atac împotriva unei baze militare ukrainene din Regiunea Lvov, utilizînd rachete de croazieră ce au fost lansate din spaţiul aerian rusesc de bombardiere cu rază lungă de acţiune, a declarat luni un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de Reuters.

„A fost un atac aerian cu rachete de croazieră – şi aş spune că peste 20 de rachete de croazieră – care a avariat cel puţin şapte structuri”, a declarat responsabilul american, sub rezerva anonimatului, potrivit AFP.

„Noi considerăm că toate aceste rachete de croazieră aer-sol au fost lansate de bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune din spaţiul aerian rus, nu din spaţiul aerian ukrainean”, a spus el, văzînd în aceasta o dovadă că instituirea unei zone de excludere aeriană nu este un panaceu.

„Pentru cei care susţin necesitatea instituirii unei zone de excludere aeriană, acesta este un exemplu de ce aşa ceva nu ar avea niciun efect”, a adăugat oficialul american, în timp ce preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a cerut luni din nou NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra ţării sale.

Responsabilul citat, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului, a afirmat că atacul asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii din Iavoriv, la numai 20-25 km distanţă de frontiera cu Polonia, ţară membră NATO, nu va afecta efortul Occidentului de aprovizionare cu arme şi muniţii a Ukrainei.

Acelaşi oficial de la Washington a declarat că nu există trupe americane, contractori sau personal civil al guvernului american la această bază, situată la circa 40 km nord-vest de Lvov.

Această bază a servit în ultimi ani ca teren de antrenament pentru forţele ukrainene sub supravegherea instructorilor străini, în special americani şi canadieni.

Baza Iavoriv a fost unul dintre principalele centre utilizate pentru exerciţiile militare comune între forţele ukrainene şi cele ale NATO.

Înaltul responsabil de la Pentagon a dezminţit că la această bază soseşte o parte din ajutorul militar livrat Ukrainei de către ţările occidentale. „Iavoriv nu a fost utilizată pentru asistenţa militară” livrată de Occident Ukrainei, a asigurat el.

Duminică, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele ruse au efectuat lovituri în regiunea Lvov asupra unor obiective unde se aflau „mercenari străini”, ucigînd cel puţin 180 dintre ei şi, de asemenea, distrugînd un lot mare de arme care venea în Ukraina din străinătate, potrivit RIA Novosti.

Mai mult, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, afirmase că „eliminarea mercenarilor străini care au venit pe teritoriul Ukrainei va continua”.

Guvernatorul regiunii Lvov, Maxim Koziţki, afirmase iniţial că rachetele au fost lansate dinspre Marea Neagră şi Marea Azov. Tot el făcuse public un bilanţ de 35 de morţi şi 134 de răniţi în urma atacului asupra bazei din Iavoriv, potrivit AFP.