Etichetă: NATO

DROGURI ȘI CORUPȚIE ÎN POLIȚIE

BMTF, 28 august – Cel puțin patru civili și un soldat afghan au fost uciși miercuri seară într-un atac taliban din nordul provinciei Parwan, a declarat o sursă din securitatea private, aflată la Kabul. Atacul a avut loc în satul Sayad din districtul Bagram al provinciei, miercuri seara, a afirmat sursa.  

Talibanii au vizat, de asemenea, un vehicul civil care trecea prin zonă și patru civili au fost uciși, iar alți trei au fost răniți, a adăugat aceasta.

Inspectorul general american pentru reconstrucția Afghanistanului (SIGAR), citînd rapoarte ale agențiilor afghane, a declarant, zilele acestea, că aproape jumătate din toate forțele de poliție din regiunile de sud ale Afghanistanului folosesc droguri!

„Direcția Generală pentru Securitate Internă din Afghanistan, în parteneriat cu Direcția Națională de Securitate, a constatat că aproximativ 50% din polițiștii din provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan au folosit droguri”, a declarat SIGAR. De asemenea, mai grav este că „50% pînă la 70% din pozițiile de încadrare ale poliției sînt, de fapt, „ soldați fantomă ”, a spus SIGAR, ceea ce înseamnă că personalul înscris în evidențe nu există!

Raportul SIGAR spune că:

Direcția Generală pentru Securitate Internă (GDIS) a arestat aproximativ 1.025 de oficiali din poliție și guvern în ultimul an, ca parte a campaniei anti-corupție, a amenințării infiltrărilor insurgenților, contra-insider, și a eforturilor de contra-spionaj. GDIS, parteneriat cu Direcția Națională de Securitate în cadrul unei  evaluări a amenințărilor specifice în provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan, a constatat că aproximativ 50% din poliția din aceste provincii consumă droguri și 50% pînă la 70% din încadrările poliției erau fictive.

„Guvernul a cheltuit milioane de afgani combătînd drogurile, dar, nu au obținut nici un rezultat… în schimb, auzim că 50% din personalul poliției afghane consumă droguri”, a declarat Abdul Baseer Osmani, membru al parlamentului afghan.

Conform raportului, un număr de oficiali din structurile de securitate (40) au fost destituiți pentru implicarea lor în fapte de corupție, pensionați sau trecuți în rezervă, inclusive adjunctul ministrului de interne. Potrivit CSTC-A, acest viceministru avea control asupra tuturor centrelor de pregătire ale poliției

În ceea ce privește incertitudinea politică, SIGAR a declarat: „CSTC-A a raportat că incertitudinea politică la nivel național, provocările COVID-19 și violența continuă au influențat negativ eforturile luptei anti-corupție.  CSTC-A a primit mai multe rapoarte despre tentative de interferență din partea comandanților militari și a oficialilor aleși în investigațiile contracorupției. „

Potrivit raportului SIGAR, eșecul de a combate corupția din instituții poate duce la încetarea finanțării americane către forțele afghane în viitor.

SIGAR a declarat că pînă în martie 2020, MOI a raportat că a executat 171 de mandate și avea 84 restante. Din cele 171 de mandate executate, autoritățile afghane au eliberat imediat pe toți, cu excepția a patru inculpați!

Armata română acționează în sprijinul partenerului afghan cu Echipe de Consiliere, cea de la Kandahar acționînd în sprijinul Corpului 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie, la Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar în cadrul TAAC- South.

Dacă poliţiştii şi militarii afghani au dobîndit priceperea de a lupta cu talibanii, de a-şi utiliza efficient resursele limitate, de a folosi armamentul greu şi cel de infanterie, acest lucru se datorează în mare măsură consilierilor români.

VICTIME ÎN KANDAHAR ȘI TALIBANI ELIBERAȚI

BMTF, 14 august – Cel puțin patru civili au fost uciși, iar alți șase au fost răniți în explozia unui dispozitiv exploziv amplasat pe marginea drumului din provincia Kandahar, joi dimineață, a declarat poliția Kandahar într-un comunicat difuzat în această dimineață.

Incidentul s-a petrecut în districtul Panjwai, după ce un vehicul civil a lovit IED-ul pe marginea drumului, se arată în comunicat.

„Trei femei și un copil au fost ucise și patru copii, o femeie și un bărbat au fost răniți în explozie”, se scrie în comunicat.

Victimele au fost duse la spitalul din apropiere pentru tratament, potrivit oficialilor.

Nici un grup insurgent nu și-a asumat răspunderea pentru explozie.

Duminică, cel puțin opt civili au fost uciși în explozia unui IED, în districtul Arghistan din provincial Kandahar, cînd un vehicul civil a lovit o bombă amplasată pe marginea drumului din satul Sheen Nari, din district.

În Afghanistan unde România are dislocaţi cei mai mulţi militari în teatrele de operaţii, cu toate eforturile forţelor naţionale afghane de securitate şi apărare şi ale forţelor coaliţiei de a limita abilitatea grupărilor insurgente de a executa atacuri cu victime în masă, atît insurgenţii talibani, cît şi membrii grupării afiliate aşa numitului ”Stat Islamic” (ISIS) ISIS-Kurasan (ISIS-K) continuă să utilizeze cu aparentă eficacitate atacurile cu DEI şi sinucigaşe teroriste.

Tot astăzi, autorităţile afghane au anunţat că au început eliberarea celor 400 de talibani a căror ieşire din detenţie condiţionează începerea negocierilor de pace cu insurgenţii, transmit AFP şi Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Consiliului de securitate naţională, Javid Faisal, a transmis pe Twitter că un grup de 80 de deţinuţi a fost eliberat joi.

Soarta acestor 400 de talibani a fost unul din principalele obstacole în începerea negocierilor, amînate în mod repetat, între insurgenţi şi guvern, care se angajase să procedeze în prealabil la un schimb de prizonieri.

O ‘loya jirga’, compusă din mii de demnitari, responsabili ai statului şi şef tribali, a acceptat duminică principiul eliberării celor 400 de talibani. A doua zi, preşedintele Ashraf Ghani a semnat un decret ordonînd punerea lor în libertate.

Unii dintre aceşti deţinuţi au fost implicaţi în atacuri soldate cu moartea unor afghani şi cetăţeni străini, iar 44 dintre ei sînt supravegheaţi în mod special de SUA şi de alte ţări pentru rolul rolul avut în atacuri împotriva unor ţinte de prim-plan.

Autorităţile de la Kabul au eliberat deja aproape 5.000 de talibani, dar refuzaseră pînă acum să facă acelaşi lucru cu ultimii 400 de captivi.

Eliberarea de criminali înrăiţi şi traficanţi de droguri va reprezenta, după toate probabilităţile, un pericol pentru noi, pentru (SUA) şi pentru lume, a avertizat Ghani joi, într-o videoconferinţă organizată de think-tank-ul Council on Foreign Relations de la Washington.

Pacea are un cost, iar prin această punere în libertate plătim cel mai greu preţ, ceea ce înseamnă că pacea va avea consecinţe, a avertizat preşedintele afghan.

Nu trebuie ca talibanii să caute să obţină o poziţie dominantă  în negocieri, a mai spus preşedintele afghan, care a lăsat să se înţeleagă că acestea ar putea dura mult timp, făcînd aluzie la acordul bilateral semnat în februarie între talibani şi administraţia de la Casa Albă, dornică să retragă cît mai curînd posibil trupele americane din Afghanistan, lăsînd securitatea  țării și a Administrației de la Kabul doar în seama Forțelor de Securitate afghane. Forţele naţionale de securitate şi apărare afghane au ajuns la o încadrare cu personal de aproximativ 245.000 (total militari şi poliţişti atît din cadrul Ministerului Apărării, cît şi din cadrul Ministerului de Interne), dar, deşi Congresul SUA le-a alocat de la începutul invaziei în Afghanistan aproximativ 82,5 miliarde USD, se pare că acestea nu au încă o mentalitate combativ-ofensivă şi nici capacitatea operaţională necesare executării de operaţii independente împotriva elementelor insurgente sau teroriste.

Activităţile executate în scopul organizării, echipării, instruirii, creării, reconstruirii, consilierii şi asistenţei în ajutorul eforturilor afghane de planificare, alocare de resurse, generare, întrebuinţare, transfer, sprijin şi susţinere a forţelor speciale de securitate şi apărare, precum şi a instituţiilor care asigură sprijinul acestora au reprezentat principalul effort al Misiunii NATO, Resolute Support. Asistenţa de securitate acoperă în prezent o gamă largă de operaţii, de la angajarea militară, la răspuns la criză şi operaţii de contingenţă şi, dacă este cazul, pînă la operaţii sau campanii de luptă majore.

”Forţele afghane de apărare convenţionale şi în particular Poliţia afghană sînt un coşmar fără speranţă şi un dezastru. Şi asta deoarece rotim unităţi care nu sînt antrenate să facă consiliere, instruire şi asistenţă o dată la 6 luni sau la 9 luni, după care pleacă acasă”.

În aceste condiții, talibanii controlează, în prezent, jumătate din ţară şi aproape 60% din populaţie pactizează cu aceştia, în special sunniţii pashtuni. Or, revenirea la putere a talibanilor, după 20 de ani de prezenţă americană şi NATO în Afghanistan demonstrează inutilitatea civilizării forţate a unor spaţii de interferenţă geografică şi strategică. Ruşii au încercat între 1979 şi 1989 şi au dat greş!

RETRAGEREA AMERICANĂ DIN AFGHANISTAN DĂ UNDĂ VERDE VIOLENȚELOR

BMTF, 11 august – SUA intenţionează o retragere militară suplimentară din Afghanistan în funcţie de progresele negocierilor de pace interafghane, astfel încît efectivele rămase să fie inferioare cifrei de 5.000 la finalul lunii noiembrie, a indicat Pentagonul, într-un comunicat emis luni, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Traiectoria noastră actuală prevede ca numărul de militari americani în Afghanistan să fie inferior cifrei de 5.000 până la sfîrşitul lui noiembrie, a precizat ministerul american al apărării. Ca întotdeauna, aceste retrageri rămîn supuse unor condiţii şi vor fi puse în practică după consultarea Congresului şi în coordonare directă cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, a adăugat Pentagonul, potrivit căruia prezenţa militară americană în Afghanistan rămîne centrată pe capacităţi, nu pe cifre.

Într-un interviu acordat săptămîna trecută site-ului de informaţii Axios, preşedintele Donald Trump evocase cifra de 4.000 pînă la 5.000 de militari pînă la alegerile din noiembrie.

În prezent, Statele Unite au desfăşuraţi 8.600 de militari în Afghanistan, conform unui acord bilateral semnat la 29 februarie, la Doha, între Washington şi talibani. În baza acordului, toate trupele străine urmează să părăsească Afganistanul în primăvara lui 2021, în schimbul unor angajamente de securitate asumate de talibani.

Aceste retrageri dau undă verde reizbucnirii violențelor prin crearea unui vid de Securitate în teren și în bazele de instrucție ale forțelor afghane.  

În această dimineață, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în  explozia unei mine magnetice care a vizat un vehicul în Kabul, a confirmat poliția într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei locale 07:00 în zona Khairkhana din PD11 din Kabul, se arată în comunicat.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu a revendicat răspunderea pentru explozie.

Luni, datele guvernamentale consultate de sursa noastră arată că cel puțin 80 de civili au fost uciși și alți 95 au fost răniți în incidente de securitate în ultima săptămînă, după încetarea focului convenită de Eid.

Datele sînt cuprinse între 3 și 9 august.

Cel mai mare număr de victime a fost în Nangarhar (49 de morți sau răniți), iar cel mai mic a fost în Kabul (1).

Incidentele de securitate au avut loc în 26 de provincii, inclusiv Kabul, Laghman, Nuristan, Uruzgan, Herat, Badakhshan, Parwan, Paktia, Wardak, Badghiș, Sar-e-Pul, Ghor, Farah, Daikundi, Helmand, Balkh, Kunar, Logar, Takhar , Nimroz, Kapisa, Zabul, Kandahar, Baghlan, Ghazni și Nangarhar.

COVID-19 ÎN RESOLUTE SUPPORT

BMTF, 24 mar – Patru militari ai NATO din Afghanistan au fost testaţi pozitiv la noul coronavirus la scurt timp după intrarea lor în ţară, fiind primele cazuri de contaminare din cadrul misiunii aliate, a anunţat marţi NATO într-un comunicat citat de Reuters, scrie Agerpres.

Comunicatul precizează că este vorba de militari nou veniţi în Afghanistan şi că aceştia au început să prezinte simptome în timp ce se aflau într-o facilitate de control preventiv, iar ulterior au fost transferaţi în izolare şi testaţi.

Cetăţenia celor patru rămîne confidenţială, se menţionează în comunicat.

Circa 1500 de militari din NATO, în majoritate sosiţi recent în Afghanistan, se află în astfel de centre de triaj, ca măsură de precauţie, se adaugă în comunicat.

Pînă în prezent, în Afghanistan au fost înregistrate 40 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, majoritatea în provincia vestică Herat, şi un deces, a comunicat marţi Ministerul sănătăţii publice de la Kabul citat de Xinhua.

Săptămîna trecută, Afghanistanul a dispus închiderea restaurantelor, piscinelor, băilor publice şi complexelor sportive ca măsură de precauţie în faţa pandemiei, toate adunările publice au fost interzise pe o perioadă nedeterminată, iar credincioşii îndemnaţi să se roage acasă şi să evite organizarea de ceremonii funerare la moschei. Anterior, guvernul a amînat lansarea noului an şcolar cu o lună.

Locuitorilor li se solicită să raporteze încălcările acestor măsuri la poliţie prin intermediul unei linii de asistenţă telefonică.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

100.000 în 10 ani

BMTF, 27 dec – Numărul victimelor din rîndul civililor înregistrate în Afghanistan din 2009 şi pînă în prezent a depăşit recent 100.000, a informat într-o declaraţie de presă şeful Misiunii ONU de asistenţă în Afghanistan, Tadamichi Yamamoto, transmite Agerpres. Inclusiv în această dimineață, cinci civili au fost răniți în explozia unei mine, în sud-estul provinciei Khost.

Potrivit sursei citate, aceşti oameni au fost răniţi sau ucişi începînd cu anul 2009, cînd agenţia a început să contabilizeze sistematic numărul victimelor din rîndul civililor din Afghanistan.

ONU a făcut apel la părţile implicate în conflictul din Afghanistan să caute modalităţi de reducere a violenţei în această ţară.

Talibanii, principalul grup insurgent, au refuzat până în prezent să se implice în negocieri directe cu guvernul de la Kabul.

Totuşi, convorbirile dintre SUA şi talibani s-au apropiat de „o etapă importantă”, potrivit principalului negociator american cu talibanii, Zalmay Khalilzad.

Negocierile dintre SUA şi talibani au fost reluate la începutul lunii decembrie, după ce preşedintele american Donald Trump le suspendase în septembrie.

Statistica este data publicității la cinci ani de la încheierea misiunii de luptă a NATO, ISAF, în Afghanistan. Misiunea Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afghanistan (ISAF) a fost una dintre cele mai importante şi complexe misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice desfăşurată în afara spaţiului euro-atlantic, respectiv într-un teritoriu măcinat de război şi terorism. Prin complexitatea desfăşurării şi a numărului consistent de forţe implicate, respectiv circa 130.000 de soldaţi din 51 de state membre şi partenere, între care și România, a fost una dintre cele mai provocatoare misiuni desfăşurate de NATO după 1990.

ISAF a beneficiat de un contingent limitat și a derulat aceleași tipuri de misiuni, precum Armata a 40–a a URSS, care au fost criticate de Occident după retragerea trupelor sovietice.

Proiectată iniţial pentru asigurarea securităţii în interiorul şi în jurul capitalei Kabul, aria de acţiune a misiunii ISAF a fost extinsă ajungînd să acopere aproape întreg teritoriul Afghanistanului în a doua jumătate a anului 2006, potrivit www.nato.int.

Mandatul misiunii ISAF a început în 2001 şi a fost implementat în baza unei cereri de asistenţă adresate de autorităţile afgane în baza unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU, stipulat într-un set de rezoluţii.

Alianţa Nord-Atlantică a preluat comanda misiunii ISAF, în 11 august 2003, la cererea expresă a guvernului Republicii Islamice Afghanistan şi a Naţiunilor Unite.

ISAF a fost o forţă internaţională, desfăşurată sub mandat ONU, în baza prevederilor celor 18 rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Pentru buna desfăşurare a operaţiunilor a fost semnat un Acord Tehnic Militar între comandantul ISAF şi Autoritatea Transnaţională Afghană, în ianuarie 2002, care a fost permanent actualizat în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate locale.

Principalul obiectiv al misiunii ISAF a fost destinat furnizării unei securităţi eficiente pe teritoriul Afghanistanului şi contribuirii la dezvoltarea noilor forţe de securitate afghane care să poată acţiona pentru asigurarea unui climat sigur de securitate la nivelul statului afghan şi să împiedice transformarea teritoriului naţional într-un loc prielnic pentru terorism.

Pe măsură ce misiunea s-a extins în sudul şi în estul statului afghan, implicarea forţelor ISAF a crescut exponenţial, în anii 2007-2008, inclusiv prin angajarea în misiuni de luptă într-un format nou, cel al luptei specifice contrainsurgenţei, o sarcină nouă pentru Alianţa Nord-Atlantică a cărei principală misiune este apărarea colectivă. Drept pentru urmare, în 2009, a fost lansată o forţă dedicată de contrainsurgenţă de circa 40.000 de militari.

Sporirea capacităţii şi a capabilităţilor forţelor afghane a reprezentat de asemenea o prioritate pentru ISAF, mai ales din 2011 până la încheierea misiunii în 2014.

Această forţă multinaţională, cea mai importantă acţiune comună pentru asistenţa de securitate şi stabilizare într-o zonă post-conflict după 11 Septembrie 2001, a contribuit la crearea spaţiului şi stabilirii fundaţiilor pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi a dezvoltării socio-economice pentru o stabilitate sustenabilă, indică www.nato.int.

Pe măsură ce misiunea ISAF avansa în atingerea sarcinilor asumate, în 2011 a început transferul progresiv privind responsabilitatea securităţii către forţele afghane naţionale, definitivat în 2014. Aceste negocieri s-au purtat între autorităţile afghane şi liderii statelor membre NATO cu prilejul summit-urilor Alianţei de la Lisabona (2010), de la Chicago (2012) şi din Ţara Galilor (2014).

Încheierea misiunii ISAF sub comanda NATO la 24 decembrie 2014 nu a însemnat retragerea sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru Afghanistan. La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare mandatul Misiunii Resolute Support condusă de NATO avînd ca obiectiv pregătirea, consilierea şi sprijinirea Armatei Naţionale Afghane şi a Forţelor de Securitate pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a Afghanistanului şi de protejare a cetăţenilor afghani într-un mod credibil. În prezent, misiunea include 17.000 de persoane din 39 de state membre NATO, inclusive România, şi partenere contributoare.

REPOZIȚIONARE INTERESANTĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 1 nov – Forţele afghane susţinute de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA au comis crime de război şi alte atrocităţi în timpul operaţiunilor, potrivit unui raport al Human Rights Watch difuzat joi, scrie Agerpres.

Raportul de 50 de pagini, care a studiat 14 cazuri datînd de la sfîrşitul lui 2017 pînă la jumătatea lui 2019, subliniază că forţele paramilitare au ucis civili în timpul operaţiunilor pe timp de noapte, au făcut să dispară deţinuţi şi au atacat unităţi medicale care se credea că tratau insurgenţi.

Începînd din 2001, CIA a menţinut o operaţiune contrateroristă în Afghanistan în paralel, dar în mod distinct, de operaţiunea militară a SUA, se spune în raport. Agenţia a continuat să recruteze, antreneze şi desfăşoare forţe paramilitare afghane pentru a contracara forţele Al-Qaida şi ale talibanilor, iar din 2014 şi ale militanţilor din Stat Islamic.

În timpul unei operaţiuni, o unitate paramilitară a ucis opt oameni care îşi vizitau familiile în timpul sărbătorii musulmane Eid, în august, în provincia Paktia din sudul Afghanistanului. În timpul altei operaţiuni, forţele paramilitare au întreprins un raid asupra unei clinici din provincia Wardak, ucigînd doi infirmieri, un gardian şi un angajat al laboratorului din clinică, în iulie, care ar fi tratat militanţi talibani.

În primele nouă luni ale lui 2019, Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) a documentat mai mult de 2.500 de morţi în rîndul civililor şi peste 5.600 de persoane rănite. Potrivit raportului, forţele pro-guvernamentale au fost responsabile de moartea a 1.149 de persoane şi de rănirea a circa 1.200.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afghani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională. În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afghane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat „forţelor întunericului”, fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Pentru a face pace cu talibanii, fie ei şi moderaţi, e nevoie ca forţele de securitate afghane să oprească „vînătoarea” acestora. Oprind vînătoarea, ANA intră în conflict direct cu forţele internaţionale dislocate pe tot teritoriul ţării.

Forţele speciale destinate să-i vîneze pe liderii talibani au fost dezarmate şi au intrat în închisoare. Liderul comandoului, Atal Afghanzai este acuzat de uciderea unui înalt responsabil corupt din poliţie, în plină zi. Alţi 40 de membri ai FOS afghan sînt arestaţi departe de privirile indiscrete, se pare nu numai cu încuviinţarea tacită a autorităţilor centrale.

Se ştiu foarte puţine lucruri despre Forţa de Operaţiuni Speciale „Kandahar Strike Force”, un grup controversat, finanţat de CIA, care opera după modelul „vigilante”, adică, fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, KSF acţiona în provnciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan. Grupul era format din membri de elită ai armatei regulate afghane, selectaţi de ofiţeri CIA şi instruiţi de Forţele Speciale americane la Kandahar, în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda, construită de către forţele lui Osama Bin Ladden în 1996. Grupul opera în afara „parametrilor instituţionali ai guvernului afghan” şi se subordona direct CIA.

Operaţiunile de tip „blackops” erau derulate în întreaga ţară, însă, comandourile fiind transportate de către forţele americane cu ajutorul elicopterelor Blackhawk. Afghanzai susţinea, pentru presa americană, că acţiunile grupului său au fost atît de eficiente, încît a primit numeroase scrisori de apreciere, chiar din partea fostului preşedinte Hamid Kharzai!

Grupul a fost desfiinţat, iar cei 41 de membri ai săi au fost arestaţi sub diferite acuzaţii, de la execuţii extrajudiciare, la tortură, furt şi viol. Este clar că gruparea stătea în calea „reconcilierii” cu talibanii, subiect fierbinte şi extrem de discutat în Loya Jirga.

Grupul pentru drepturile omului le cere guvernelor afghan şi american să pună capăt activităţilor forţelor paramilitare. Cererea survine în contextual în care negocierile de pace pentru Afghanistan au fost preluate de China, într-un format sexagonal, din care mai fac parte Pakistanul, Rusia, Statele Unite, Guvernul de la Kabul și reprezentanții talibanilor!

Zalmay Mamozy Khalilzad, trimisul special al SUA în Afghanistan, s-a întîlnit săptămîna trecută la Moscova cu delegaţiile chineză, rusă şi pakistaneză, anunţînd viitoarea întîlnire de la Beijing unde să vină „o largă varietate de lideri politici, inclusiv reprezentanţi ai Republicii Islamice Afghanistan, altor lideri afghani şi ai talibanilor”. Elementul nou îl reprezintă recunoaşterea rolului Chinei ca element cheie în rezolvarea problemelor din Afghanistan, ţară cu care are o frontieră comună de doar 76 km, dar pe unde trece deja, din 2016, unul dintre traseele principale ale Noului Drum al Mătăsii, cu calea ferată aferentă.

28 de morți la Kabul

BMTF, 17 sep – Cel puţin 24 de oameni au murit şi alţi 31 au fost răniţi marţi în Afghanistan în apropierea unui miting electoral la care participa şi preşedintele Ashraf Ghani, transmit Reuters şi AFP, preluate de Agerpres. Alte trei persoane au fost ucise într-un alt atac survenit la Kabul, potrivit unui prim bilanţ.

Un militar american, din cadrul misiunii NATO Resolute Support, a fost ucis, de asemenea, în luptă, în capitala afghană.

Şeful statului, care urma să ia cuvîntul la mitingul din Charikar, capitala provinciei Parwan, la nord de Kabul, a scăpat nevătămat din acest atentat, a menţionat un consilier al acestuia.

Directorul spitalului provincial a menţionat că majoritatea victimelor par a fi civili, inclusiv femei şi copii, şi numărul acestora ar putea creşte.

Atacul a fost comis de un militant sinucigaş, a afirmat un responsabil guvernamental local.

O altă explozie a avut loc marţi în centrul capitalei afghane Kabul, soldată cu cel puţin trei morţi, a indicat poliţia.

Violenţele au loc în contextul în care negocierile de pace dintre SUA şi talibani au eşuat săptămîna trecută.

WeAreNATO

În urmă cu 15 ani, pe 29 martie, România primea statutul de membru al Alianţei Atlanticului de Nord. Pe 2 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, drapelul ţării noastre a fost arborat la Cartierul General al Alianţei de la Bruxelles.

Pentru România, NATO a însemnat “certificatul de bună purtare” şi garanţia că nu se va mai întoarce cu faţa spre Est! După aderarea cu drepturi depline la acest club politico-militar, preşedintele american, George W. Bush a declarat că economia României este una “funcţională” şi am fost admişi şi în Uniunea Europeană, chiar dacă mulţi se îndoiau de performanţele noastre. Şi, pe bună dreptate!

În urmă cu 15 ani, după un efort al societății românești susținut de toate partidele politice parlamentare, România devenea membră cu drepturi depline în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Armata a avut un rol esențial în demersurile de aderare și apoi integrare în NATO. Momentul invitării în alianță, summitul de la Praga de acum 17 ani, surprindea România cu un batalion de infanterie și un pluton de poliție militară în Afghanistan, umăr la umăr cu militarii din Statele Unite, în misiune la Kandahar se afla Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roșii, comandați de actualul general Nicolae Ciucă.

Joi, în organizarea Ministerului Apărării Naționale, în capitală s-a lansat campania „România 15 ani în NATO. 70 de ani de la înființarea Organizației Nord-Atlantice”.

Principala responsabilitate a NATO, de a proteja şi apăra teritoriul şi populaţiile Alianţei împotriva oricărui atac, este îndeplinită de întreg personalul, bărbaţi si femei, aparţinînd forţelor armate ale ţărilor aliate şi ale celor partenere. Sub pavilionul NATO, aceştia, din nordul îndepărtat pînă la Marea Mediterană şi de la Oceanul Atlantic de Nord pînă în Afghanistan, sînt hotărîţi să asigure securitatea naţiunilor, ei reprezentînd expresia cea mai clară şi cea mai puternică a tot ceea ce înseamnă Alianţa.

Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în mediul terestru, aerian, naval, spaţial şi cibernetic, prin adaptarea şi consolidarea răspunsului adecvat unui mediu de securitate complex şi imprevizibil cu o serie de provocări şi ameninţări statale şi non-statale, inclusiv atacuri teroriste, cibernetice şi hibride a reprezentat preocuparea comună a liderilor organizaţiei Nord-Atlantice.

În ianuarie 2015, NATO a lansat în Afghanistan misiunea Resolute Support (RSM), care are drept scop instruirea, consilierea și asistența forțelor naționale afgane de securitate și apărare (ANDSF). RSM succede operației ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate) și, spre deosebire de aceasta, nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților, fiind o misiune necombatantă. Din 2018 RSM dispunea de 16.000 de militari din 39 de state aliate și partenere care opera în cartierul general Kabul/Bagram și 4 comandamente regionale la Mazar-e Sharif, Herat, Kandahar și Laghman. România este parte a eforturilor NATO în Afghanistan încă din 2002 și se numără, în continuare, printre principalii contributori la această misiune, cu o participare de aproximativ 700 de militari români desfășurați în teren.

La Summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) s-a decis prelungirea RSM pînă cînd condițiile din teatru ar impune modificări, extinderea susținerii financiare a ANDSF pînă în 2024, respectiv întărirea parteneriatului politic și cooperarea practică cu Afghanistanul.

Acesta a fost o parte din preţul plătit de România pentru aderarea la NATO. Iar, cînd cineva se întreabă “ce caută militarii români în Afghanistan” îl rog să-şi amintească de isteria şi campaniile PRO NATO din România acelor ani. Nu am fost primiţi în “primul val” de extindere spre est, însă l-am prins pe al doilea! Şi am dovedit că sîntem parteneri loiali şi predictibili!

La 4 aprilie, NATO, care astăzi reuneşte 29 de state, aniversează 70 de ani de la înfiinţare, în 1949. La 70 de ani, Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu o ameninţare internă potenţial devastatoare. Trei guverne ale naţiunilor membre – din Polonia, Ungaria şi Turcia – și-au subminat propriile sisteme democratice în diverse grade, suprimînd libertatea de exprimare şi presa liberă şi limitînd independenţa justiţiei. În contextul în care NATO este în primul rînd o alianţă a statelor democratice, acţiunile acestor guverne ameninţă valorile fundamentale – democraţia, libertăţile individuale şi statul de drept -, valori pe care fiecare aliat a asumat angajamentul de a le respecta prin Tratatul Nord-Atlantic. Mai mult, NATO este necesar să se pregătească să trăiască într-o lume fără tratat de dezarmare nucleară în Europa şi cu o Rusie care continuă să desfăşoare rachete capabile să atingă oraşe europene.

NATO 70/15

NATO 70/15

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

7 ATENTATORI SINUCIGAŞI ASUPRA 215th MAIWAND CORPS

BMTF, 01 martie – Şapte atacatori sinucigaşi şi 27 de luptători talibani înarmaţi au luat cu asalt, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora locală), un vast complex militar situat în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au anunţat oficiali locali. Aceştia au pătruns în Campul Cartierului General al Corpului 215 Armată Maywand, din Shorabak şi, potrivit unui purtător de cuvînt al talibanilor, după 10 ore, atacul era în curs de desfăşurare.

Potrivit oficialilor Corpului 215, baza Shorabak, ce găzduieşte forţele de securitate responsabile pentru provinciile Helmand şi Nimru, a fost luată cu asalt de şapte atentatori sinucigaşi şi 27 de militanţi înarmaţi cu armament uşor de infanterie şi lansatoare de grenade. Cel puţin 12 atacatori au fost ucişi.

Alături de militarii afghani, soldaţi americani şi consilieri sînt staţionaţi în complex.

Guvernul provinciei Helmand a indicat într-un comunicat că atacul asupra bazei militare a fost respins. Trei atacatori sinucigaşi şi alţi 12 înarmaţi au fost ucişi, arată sursa citată.

În timp ce consilierii militari americani şi militarii US ARMY sau National Guard erau prinşi în atacul din provincia Helmand, presa de peste ocean publica ştirea că “trupele americane s-ar putea retrage în totalitate din Afghanistan în următorii 3-5 ani”, potrivit cotidianului The New York Times, iar negocierile de pace între SUA şi talibani continuă la Doha.

„Toate forţele americane s-ar putea retrage din Afghanistan în următorii 3-5 ani, în cadrul unui nou plan al Pentagonului propus în timpul negocierilor de pace, plan ce ar putea duce la o împărţire a puterii între guvernul de la Kabul şi talibani”, a notat cotidianul american în ediţia sa de joi.

Acest plan va permite reducerea la jumătate a efectivelor americane în timpul următoarelor luni şi redesfăşurarea acestora pentru operaţiuni de contraterorism, explică publicaţia.

Circa 14.000 de soldaţi americani formează şi sprijină în prezent armata afghană, prin oferirea de sprijin aerian, şi supervizează operaţiunile de contraterorism.

Alte cîteva mii de soldaţi din state membre ale NATO, între care şi România, şi ţări partenere participă de asemenea la această misiune de formare, sub egida Alianţei Nord-Atlantice, misiune ce a fost prelungită pînă în 2024.

Societatea civilă afghană, în special apărătorii drepturilor femeilor, atenţionează că o retrage rapidă a forţelor militare ale coaliţiei internaţionale sau un acord încheiat în grabă cu talibanii ar putea deschide calea spre o revenire la un regim represiv sau la un război civil şi mai sîngeros.

Afghanistan on the brink of disaster

Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat, la începutul acestei luni, chiar în 8 ianuarie, evident, pe tweeter, hotărîrea şi determinarea în implementarea deciziilor anunţate anterior de retragere a unei jumătăţi din trupele americane dislocate în Afghanistan : ”Războaiele nesfîrşite, în special cele care se duc din greşelile de judecată făcute cu mulţi ani în urmă, precum şi cele în care obţinem prea puţin ajutor financiar sau militar din partea ţărilor bogate şi care beneficiază atît de mult de ceea ce facem, vor ajunge în cele din urmă la un glorios sfîrşit!”.

În perioada 15-16 ianuarie a.c., Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a NATO, se întruneşte în cadrul şedinţei şefilor Apărării (Chiefs of Defense – CHODs) la sediul NATO din Bruxelles, pentru a discuta, printre altele şi viitorul misiunii Resolute Support, dar şi situaţia securităţii regionale, ca urmare, inclusiv, a anunţatei reduceri de trupe americane din TO Afghanistan. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, participă, în aceste zile, la sesiunea Comitetului Militar.

Pe agenda reuniunii se regăsesc subiecte referitoare la aspectele militare de actualitate privind provocările strategice actuale și viitoare ale NATO, strategia militară a NATO, misiunea Resolute Support din Afghanistan, privind consilierea, asistenţa şi instruirea  instituțiilor afghane și forțelor naționale de apărare și securitate, precum și situația securității regionale.

România este profund implicată în consilierea, asistenţa şi instruirea forţelor de securitate afghane din sudul ţării, fapt pentru care am primit felicitări la cel mai înalt nivel, atît din partea partenerilor de coaliţie, dar, mai ales, din partea comandanţilor superiori afghani.

Pentru a înţelege dimensiunea implicării instructorilor români în pregătirea forţelor afghane de securitate, ascultaţi-l pe col. Mihai Anton, care a fost, în urmă cu exact un an, şeful echipei SFAT din cadrul TAAC-S:

În ceea ce priveşte situaţia de securitate, cu toate că în cei aproximativ 17 ani de prezenţă în Afghanistan forţele internaţionale împreună cu forţele de securitate afghane au dus o campanie militară impresionantă pentru eliminarea elementelor insurgente şi reconstrucţia statului afghan, situaţia actuală arată că insurgenţii deţin controlul în cea mai mare parte a teritoriului afghan, mai mult decît au deţinut vreodată după anul 2001.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

SUA – RETRAGERE “IMPORTANTĂ” DIN AFGHANISTAN

BMTF, 21 dec – Preşedintele Donald Trump a decis să retragă un număr „important” de trupe americane staţionate în Afghanistan, a informat joi un responsabil american, la o zi după anunţul retragerii celor staţionate în Syria, relatează Agerpres.

„Decizia a fost luată. Va fi o retragere importantă” din Afghanistan, a declarat acest responsabil sub acoperirea anonimatului.

Este vorba despre circa 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani prezenţi în Afghanistan, au anunţat Wall Street Journal şi New York Times.

Aceste trupe operează atît în cadrul unei misiuni NATO în sprijinul forţelor afghane, cît şi pentru operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Militarii americani luptă împreună cu militarii români care tocmai au primit o suplimentare de trupe în ultima şedinţă a CSAT.

Donald Trump a luat decizia marţi, potrivit acestui responsabil, în aceeaşi zi în care liderul de la Casa Albă a informat Pentagonul despre decizia de a retrage trupele americane din Syria.

Un anunţat care l-a determinat pe secretarul Apărării, Generalul Jim The Mad Dog Mattis, să-şi prezinte demisia joi.

„Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sînt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris el într-o lungă scrisoare adresată preşedintelui şi făcută publică de Pentagon.

Cele două decizii luate de Donald Trump legate de Syria şi Afghanistan sînt susceptibile să aibă consecinţe geopolitice majore în regiunile în cauză.

Jim Mattis şi alţi consilieri militari de prim-plan l-au convins anul trecut pe omul de afaceri republican, iniţial refractar la această idee, să trimită suplimentar mii de trupe în Afghanistan, unde talibanii încep să recîştige teren în faţa forţelor afghane.

Decizia de a retrage un număr „important” de trupe americane din Afghanistan intervine în timp ce Washingtonul încurajează un acord de pace cu talibanii.

NATO a reafirmat vineri continuarea angajării sale în misiunea din Afghanistan, după anunţul privind retragerea unui număr ”important” de militari americani prezenţi în ţara răvăşită de război.

Doamna Oana Lungescu, purtătoarea de cuvînt a Alianţei, a refuzat să comenteze direct anunţul privind retragerea SUA, dar a reamintit angajamentul reiterat în cadrul unei recente reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO de ”a asigura securitatea pe termen lung şi stabilitatea în Afghanistan”.

”Angajarea noastră este importantă pentru a garanta că Afghanistanul nu va mai deveni niciodată un adăpost pentru teroriştii internaţionali care ne ameninţă acasă la noi”, a declarat dna Lungescu.

O parte a trupelor americane desfăşurate în Afganistan participă la misiunea NATO ”Resolute support”, care antrenează, supraveghează şi oferă consultanţă forţelor afghane în lupta lor împotriva talibanilor, în timp ce altele sînt angajate în operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie pentru moment ce misiune va fi afectată de retragerea SUA.

Purtătoarea de cuvînt a NATO i-a adus un omagiu şefului Pentagonului, generalul James Mattis, care şi-a prezentat demisia, afişîndu-şi dezacordul cu noua strategie a Casei Albe marcată de retragerea trupelor din Syria şi de pregătirea unei dezangajări în Afghanistan.

Responsabilul american a avut un rol-cheie ”pentru a păstra un NATO puternic şi gata să facă faţă provocărilor de securitate cu care ne confruntăm (…) Este foarte respectat ca soldat şi ca diplomat”, a mai spus Oana Lungescu.

APROXIMATIV 1000 DE MILITARI ROMÂNI, DIN 2019, ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 dec – Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a subliniat miercuri, în a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că România va continua să își mențină profilul activ și prezența semnificativă în teatrul de operațiuni din Afghanistan și în 2019. Potrivit documentelor, aproximativ 1000 de militari români vor acţiona în Afghanistan, din 2019, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, ce a fost prelungită pînă în 2024.

La rîndul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat miercuri preocupat de numărul mare de victime din rîndul forţelor de securitate afghane şi de riscul ca Afghanistanul să fie folosit ca bază pentru grupări teroriste.

„Există un risc semnificativ ca talibanii să revină la putere şi să permită instalarea grupărilor teroriste … Trebuie să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri evitînd transformarea Afghanistanului într-o platformă pentru teroriştii înfrînţi în Iraq şi în Syria, a afirmat Stoltenberg în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles Nu intră în discuţie ca Statul islamic să-şi recreeze în Afghanistan califatul pierdut în Iraq şi Syria”, a subliniat secretarul general al NATO.

Acesta a pledat pentru menţinerea unei prezenţe a Alianţei în Afghanistan, deşi a recunoscut un „cost financiar şi uman ridicat”, deplîngând pierderile suferite în ultimele săptămîni.

NATO menţine pe teritoriul afghan 16 910 soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support, vizînd formarea forţelor locale.

Pe de altă parte, Ministerul Afghan de Interne afirmă că Forțele Afghane de Protecție Publică (APPF), aflate în subordinea guvernului de la Kabul, îndeplinesc astăzi majoritatea sarcinilor de securitate în Afghanistan. Responsabilitățile includ escorte pentru trupele străine și alte servicii de securitate pentru ONG-uri, clienți diplomatici sau de afaceri. Organismul a fost creat printr-un decret prezidențial din 2010, an în care, fostul preşedinte Kharzai a interzis toate companiile private de securitate după o serie de scandaluri. Pînă în acel moment, un număr mare de contractanți străini de securitate privată supravegheau majoritatea locurilor de muncă din domeniul securității. Firmele de securitate străină au fost, însă, autorizate să se reînregistreze ca o companie de administrare a riscurilor.

Compania britanică G4S, a cărei bază a fost atacată la sfîrşitul lunii noiembrie de talibani, ucigînd cinci contractori, între care un cetăţean britanic, este angajată, între altele, să instruiască trupele guvernamentale APPF. G4S are aproximativ 1200 de angajați în Afghanistan, mai mulţi decît contingentul românesc, și a fost în țară începînd din 2003. “Jumătate dintre contractori sînt afghani, iar cealaltă jumătate este alcătuită din cetățeni străini, inclusiv britanici”, pune Sorcha MacLeod din cadrul Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor şi companiilor private de securitate.

Marţi, noul şef al comandamentului central al armatei americane ce supervizează operaţiunile din Afghanistan, generalul Kenneth McKenzie, şi-a exprimat preocuparea faţă de incapacitatea forţelor afghane de a rezista într-un mod eficace în faţa talibanilor, ale căror efective sînt estimate la circa 60.000 de combatanţi. McKenzie a avertizat în cursul audierii sale de confirmare din Senat că, dacă nu se îmbunătăţesc recrutarea şi formarea forţelor locale din Afghanistan, acestea nu vor putea face faţă ratei actuale de pierderi.

În 2012, de exemplu, au fost înregistraţi în Afghanistan mai mult de 100.000 de contractori – înarmați și neînarmați – angajați de Departamentul Apărării al SUA. Aceasta a inclus mai mult de 20.000 de contractori de securitate privată. Numărul contractorilor privați de securitate a scăzut sub 1 000 la sfîrșitul anului 2016, dar de atunci a crescut ușor. În octombrie 2018, în Afghanistan erau aproape 2.500 de contractori privați, potrivit Departamentului Apărării al SUA. Cei mai mulți sînt cetăţeni ai țărilor terțe prezente în cadrul NATO, care nu sînt nici americani, nici afghani, inclusiv români. Din cei 25.000 de contractori din Afghanistan, doar aproximativ 10.000 sînt cetățeni americani. În afară de servicii de securitate, care reprezintă 16% din locurile contractuale, job-urile includ logistic, traducerea, suportul şi întreţinerea în bazele militare, construcțiile și transportul.

Luna trecută, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat că circa 30.000 de membri ai forţelor afghane au fost ucişi din 2015, cînd acestea şi-au asumat securitatea în ţara devastată în continuare de război.

Şi populaţia civilă plăteşte un tribut greu, un recent raport al Misiunii ONU din Afghanistan consemnînd 2.798 de civili ucişi şi 5.252 răniţi între ianuarie şi septembrie.

Într-o declaraţie în 11 puncte prezentată miercuri, miniştrii de externe ai NATO şi-au reafirmat „angajamentul ferm faţă de garantarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afghanistan” şi au promis „sprijin financiar şi logistic pentru forţele afghane şi pentru a întări mijloacele care care dispun acestea pentru a elimina ameninţarea terorismului sub toate formele sale”.

Soluţionarea conflictul din Afghanistan se află în impas, la 17 ani de la operaţiunea lansată de SUA pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în urma atacurilor de la 11 septembrie.

ALŢI TREI MILITARI AMERICANI UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 nov – Trei soldați americani au fost ucişi în explozia unui dispozitiv exploziv improvizat (VBIED) plasat pe marginea drumului în localitatea Shahbaz, la periferia capitalei sudice Ghazni, informează Misiunea NATO Resolute Support.

Alţi trei membri ai patrulei şi un contractor au fost răniţi şi au fost evacuaţi.

Atacul survine la doar trei zile după ce un alt militar american, rangerul Sgt. Leandro A.S. Jasso a fost ucis în sud-vestul provinciei Nimroz în timpul unei misiuni de luptă.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Un transportor blindat a fost complet distrus în explozie, a spus el.

Atacul survine după ce fosrţele RS au ucis 78 de insurgenţi şi au rănit alţi 22 în Kapisa, Nangarhar, Ghazni şi Kandahar, Farah, Balkh, Faryab şi Helmand.

În Kandahar, acolo unde acţionează cei mai mulţi militari români, doi plantatori de IED-uri au fost ucişi în explozia propriilor dispozitive, la Mandi Kariz şi Shah Wali Koot.

Potrivit Poliţiei Naţionale Afghane, cu mentorat românesc!, au fost detectate 14 tipuri diferite de IED-uri şi două grenade de mînă în Zabur, districtul 15, capitala Kandahar, “împiedicînd atacul terorist și salvînd orașul de o tragedie așteptată”.

Poliția Națională din Afghanistan încurajează toți cetățenii să raporteze activități suspecte și acte criminale apelînd 119.

AL 8-LEA MILITAR AMERICAN UCIS

BMTF, 24 nov – Rangerul sgt. Leandro Jasso, 25 de ani, a fost rănit mortal sîmbătă, într-un schimb de focuri, în timpul unei misiuni din cadrul Operaţiunii Freedom Sentinel, în districtul Khash Rod, provincia Nimruz, a anunţat într-un comunicat misiunea Resolute Support condusă de NATO.

Acest deces majorează la opt numărul total de militari americani ucişi în acest an.

Identitatea militarului şi detaliile cu privire la incident vor fi date publicităţii mai tîrziu, conform procedurilor, a declarat Debra Richardson, purtător de cuvînt al misiunii Resolute Support în Afganistan.

Tot astăzi, un elicopter al Armatei naţionale Afghane s-a prăbuşit în districtul Maruf, din Provincia Kandahar. Doi militari şi-au pierdut viaţa. Potrivit informaţiilor oficiale, a fost vorba de o defecţiune tehnică, însă talibanii revendică doborîrea aparatului.

Vineri, o bombă a explodat la o moschee dintr-o bază a armatei afghane din provincia Khost, din estul ţării, ucigînd cel puțin 27 de soldați și provocînd 50 de răniți, potrivit surselor oficiale. Atentatul a fost evendicat de Statul Islamic, care au anunţat că au ucis 50 de militari şi au rănit 110.

Potrivit Pentagonului, în prezent sînt în jur de 14.000 militari americani în Afghanistan. Misiunea forţelor militare americane se concentrează în special pe ajutorarea şi instruirea forţelor afghane în lupta împotriva talibanilor, înlăturaţi de la putere în 2001.

Mai mult de 2.400 de militari americani au murit în cei 17 ani de război din Afghanistan, cel mai îndelungat conflict în care sînt implicate SUA.

INSIDER ATTACK SAU G&B ÎN RS

BMTF, 3 nov – Un militar american a fost ucis, iar altul a fost rănit, sîmbătă, într-un atac produs într-o bază din capitala afghană, Kabul, anunţă Misiunea NATO în Afghanistan, citată de site-ul agenţiei Reuters.

„Datele preliminare arată că atacatorul este un membru al armatei afghane. Autorul atacului a fost ucis de alţi militari afghani”, anunţă Misiunea NATO Resolute Support.

Militarul rănit este în stare stabilă şi a fost spitalizat.

În octombrie, un militar ceh a fost ucis într-un atac similar, într-o bază din provincia afghană Herat.

Potrivit informaţiilor, violenţele au făcut 2552 de victime în luna octombrie, în Afghanistan. 1398 de persoane au fost ucise şi 1154 rănite în 31 din cele 34 de provincii ale ţării. Cei mai mulţi morţi, aproape 1250, s-au produs în luptele directe, faţă în faţă. Aproape 500 de oameni au fost ucişi în explozii ale dispozitivelor explozive improvizate, IED, sau atacuri sinucigaşe.

Pe de altă parte, WorldFood Program informează azi că 5000 de familii din Kandahar, afectate de sărăcie, au nevoie de ajutoare alimentare. Fiecare familie primeşte 150 kg de făină, 13 kg de ulei şi 15 kg de alte produse.

ELICOPTERE ŞI FOAMETE

BMTF, 17 oct – Mai multe elicoptere de transport militar germane au fost ţinta unor tiruri în timpul zborului lor deasupra provinciei Kunduz din nordul Afghanistanului, chiar dacă nu au fost raportaţi răniţi, a anunţat marţi seara armata germană, transmite Agerpres.

Asupra elicopterelor s-a tras în timp ce acestea zburau dinspre provincia disputată Mazar-e Sharif, capitala provinciei nordice Balkh, a precizat armata germană într-un comunicat. Militarii germani de la bordul elicopterelor au ripostat cu tiruri, însă nimeni nu a fost rănit, potrivit comunicatului.

Mazar-e Sharif este locul unde este desfăşurată cea mai mare parte a contingentului militar german din Afghanistan.

În jur de 1.300 de militari germani staţionează în prezent în Afghanistan ca parte a misiunii NATO, Resolute Support.

Pe de altă parte, coordonatorul umanitar al ONU pentru Afganistan, Toby Lanzer, a avertizat luni că cel puţin trei milioane de afghani se află într-o situaţie de urgenţă alimentară absolută, confruntîndu-se cu riscul de foamete, ca urmare a secetei din cauza lipsei ploilor şi a zăpezilor iarna trecută.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, există cel puţin opt milioane de persoane încadrate la nivelul 3 şi cel puţin trei milioane de persoane la nivelul 4 de urgenţă, acesta din urmă precede foametea (nivelul 5, cel mai ridicat). La nivelul patru, aceste persoane supravieţuiesc cu mai puţin de o masă pe zi şi, după toate probabilităţile, această masă este compusă din pîine şi ceai. Aceasta nu poate dura la nesfîrşit!

Cu titlu de comparaţie, în sudul Sudanului, numărul persoanelor încadrate la nivelul 4 de urgenţă este de 1,5 milioane şi puţin sub patru milioane la nivelul 3. Potrivit UNOCHA, nevoile Afghanistanului sînt de două ori mai mari decît cele din sudul Sudanului. Nevoile alimentare prezentate se referă la 18 din cele 34 de provincii afghane, în principal cele din nordul şi vestul ţării.

Conform previziunilor agenţiei ONU, 600.000 de persoane ar trebui salvate în octombrie, după ce 600.000 au fost ajutate luna trecută.

Apropierea iernii adaugă un grad de urgenţă la această criză. UNOCHA a stabilit mijlocul lunii decembrie ca dată limită pentru a ajuta cel puţin 2,5 milioane de persoane.

Produsele de bază trimise sînt făină de grîu îmbogăţită, linte, sare, ulei vegetal şi, în unele cazuri, zahăr.

Pînă la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 250.000 de persoane au părăsit provinciile cele mai afectate de secetă din vestul ţării, majoritatea aflîndu-se acum în tabere improvizate.

În urmă cu cîteva zile, militarii români din cadrul Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, plutonul 3, din cadrul Companiei 1 Protecţia Forţei ”Aquila”, dislocaţi în sudul Afghanistanului, la Kandahar, conduşi de locotenentul Daniel Morar, au ieşit din Baza Militară Aeriană Kandahar, cu destinaţia Sharifi, un mic sat din aria de responsabilitate a batalionului, în cadrul unei misiuni complexe. Principalele probleme ale locuitorilor din Sharifi sînt lipsa apei potabile, lipsa unui medic şi dificultatea procurării de medicamente. De asemenea, puţinele rechizite pe care le au sînt insuficiente pentru elevii care merg la şcoala din sat.

Forţele de Securitate Afghane, împreună cu ofiţerul CIMIC din cadrul Batalionului 812 Protecţia Forţei ”Şoimii Carpaţilor”, căpitanul Bogdan Stochiţă, au distribuit geci, ghete şi rechizite copiilor din sat. Aceste materiale au fost donate de către oamenii din parohia preotului militar american Jeffry Cooper, locotenent-colonel în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Foametea a lovit Afghanistanul de trei ori în ultimii 20 de ani.

DESPRE PRIETENI

DESPRE PRIETENI

Miluţu Jivkov şi Radomir Muncean, sau bănăţeni în ţoalele lor, la Vîrşeţ, în Banat. Doi prieteni deosebiţi care, în 1999, m-au sprijinit în totalitate în deplasările mele din fosta Yugoslavie. Ei au fost “redacţia”, “echipa de producţie” care mă ducea la Priştina (pe bune!), Urosevac sau Obilici, la Pancevo, cînd NATO bombarda rafinăria, sau pe podurile din Belgrad pline de sîrbi care sfidau moartea. Le mulţumesc pentru sprijin, de fiecare dată cînd ne vedem. Nu ne-am văzut de mult…

TREI MILITARI NATO UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 5 iul – Trei militari cehi ai NATO au fost ucişi duminică de un atacator sinucigaş cu bombă în capitala provinciei Parwan din estul Afghanistanului, a anunţat comandamentul misiunii Resolute Support. RS nu a dezvăluit iniţial, naţionalitatea militarilor ucişi. Republica Cehă are în prezent 280 de soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support în Afghanistan.

Atacul a cauzat, de asemenea, rănirea unui militar american şi a doi soldaţi afghani. Oficiali afghani au declarat că explozia s-a produs în zona Khalazai din oraşul Charikar, capitala provinciei Parwan, la circa 70 de kilometri nord de Kabul şi “cel puțin 12 soldați străini morți și răniți au fost evacuați într-un elicopter”.

Talibanii au revendicat pe Twitter o explozie contra forţelor invadatoare americane la Charikar, în această dimineaţă, soldată cu uciderea sau rănirea a opt americani.

Atacatorul sinucigaş a ţintit forţe străine aflate într-o misiune de patrulare. Atacul a avut loc în jurul orei locale 06:00.

La jumătatea lunii iulie, forţele americane au pierdut doi membri într-o săptămînă, ceea ce a adus la patru numărul militarilor americani ucişi în Afghanistan în acest an. În 2017, 11 militari americani au fost omorâţi în Afghanistan.

Operaţiunea NATO care a urmat Forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afghanistan (ISAF) are aproximativ 16.000 de membri, a căror misiune principală este de asistenţă şi pregătire a forţelor afghane.

Contextul actual din Afghanistan este extrem de tensionat, în ultimele luni activitatea militară intensificîndu-se în estul ţării, în provincia Nangarhar de la frontiera cu Pakistan şi în provincia Faryab din nord-vestul ţării, unde armata afghană este hărţuită de talibani.

În paralel, gruparea Stat Islamic şi-a multiplicat atentatele în oraşele afghane, mai ales la Kabul şi Jalalabad. Vineri, jihadiştii au revendicat un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (est) şi soldat cu cel puţin 35 de morţi şi 90 de răniţi.