Etichetă: TRANSNISTRIA

DE LA EXTAZ, LA AGONIE

O mare însufleţire a cuprins ambele maluri ale Prutului în preajma zilei de 1 Decembrie. Ziua Naţională a românilor. A României Mari, chiar dacă Banatul întîrzia un an de la acest moment istoric. Se părea că re-unirea cu Moldova este mai aproape ca oricînd în ultimii 30 de ani. Oamenii simpli vorbeau deschis despre şansa noastră istorică, despre voinţa celor despărţiţi arbitrar de un rîu şi de istorie. Oficialităţile nu mai pregetau în manifestări culturale şi declaraţii politice. Presa şi reţelele de socializare rostogoleau subiectul frenetic şi electrizant. Pe surse, erau voci care spuneau că acum este momentul prielnic pentru realizarea visului de veacuri al românilor susţinut şi de cancelariile importante ale Vestului, precum în urmă cu 104 ani! Vizita Maiei Sandu la Bucureşti a prilejuit lansarea informaţiei potrivit căreia preşedinta de pe Bîc i-ar fi cerut lui Iohannis de la Sibiu să se unească… Iohannis a mustăcit văzîndu-se în chip de Ferdinand Întregitorul. Statele Unite, se zvoneşte, că ar pune umărul la această reconstrucţie naţională cu bucuria avansării NATO în coasta Rusiei. Războiul din Ukraina este o oportunitate fantastică pentru poporul român. La Chişinău, Parlamentul a marcat Ziua Naţională a României cu un fast ce nu s-a văzut în ultimii 30 de ani şi cu declaraţii politice demne de paşoptismul renăscut. Aflat la Łódź, împreună cu miniștrii de externe și înalți oficiali din întreaga regiune OSCE la cel de-al 29-lea Consiliu al miniștrilor afacerilor externe, la invitația președintelui în exercițiu al organizației, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Zbigniew Rau, ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu – proaspăt ieşit din malaxorul discuţiilor Ministerialei NATO de la Bucureşti – nota: “Delegațiile Republicii Moldova și României, împreună de 1 decembrie, la reuniunea ministerială a Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa au marcat Ziua Națională a României, întărind comunitatea de istorie, cultură și limbă care ne unește în drumul nostru ireversibil spre Uniunea Europeană. O altă veste excelentă a venit de la Rabat, unde Comitetul UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a adoptat decizia privind înscrierea elementului Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității”. Adică, astrele s-au aliniat, războiul din Ukraina a deschis uşa Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi NATO, drumul cel mai scurt fiind prin unirea cu România, iar la Chişinău există un preşedinte şi un guvern pro-european care împing căruţa politică în această direcţie!

În România, nu doar cei care-şi revendică teritoriul strămoşesc de la Porto la Gudjarat, trecînd prin Căuşeni – fosta capitală a Hoardei Bugeacului, a tătarilor nogai dependentă faţă de Hanatul Crimeii – au omis amănuntul că Moldova, într-un fel sau altul, s-a aflat 200 de ani sub ruşi, nu 50 precum Germania de Est! La Chişinău, catastrofa economică i-a făcut pe oameni să spună, precum colegul meu răposat Gabi Ştefănescu: “nu mă interesează ce steag flutură pe primărie, cînd copiii mei mor de foame”. Pentru că, realitatea din stînga Prutului este cruntă. Potrivit economiştilor, 25% din populaţia Republicii Moldova se află într-o sărăcie lucie. La fel ca în poveştile lui Ispirescu, nu au după ce bea apă! 50% este formată din clasa mijlocie de jos care este, de cîteva luni, în stare de şoc şi mărturiseşte că nu ştie cum trece iarna! Dacă pînă în 2010, procentul moldovenilor care-şi doreau unirea cu România era de 3%, în ultimii 10 ani el a crescut la aproape 40%!!! Record absolut! Un adevărat film de Crăciun, la Diva!

Din păcate, realitatea este alta, iar emoţiile şi entuziasmul întunecă raţiunea!

Sigur, moldovenii se află într-o situaţie delicată. Mai degrabă supravieţuiesc decît trăiesc. Cei care şi-au dorit Occident şi o viaţă altfel, au plecat de mult. Cei mai modeşti, au rămas. Sînt mulţi care nu vor DisneyLand ci se mulţumesc cu LunaParc. Cei ce-şi doresc tihnă se bucură de soare prin parcurile Chişinăului, cei entuziaşti şi-au obţinut cetăţenia română, paşaport românesc şi cutreieră nestingheriţi Europa. Unii au obţinut greu cetăţenia şi paşaportul. Unii după opt ani de aşteptare! Alţii, mai descurcăreţi, precum ruşii din tată în fiu, deloc vorbitori de limbă română, au primit-o mai repede! E plin de ruşi/români la Huşi! Deţin apartamente şi afaceri în jumătate din oraş. E doar un exemplu! Ei sînt cei care au putut să dea şpagă 1000 de euro pentru un loc mai în faţă pe listele de aşteptare la Consulatul românesc unde, într-o perioadă, banii nu aveau miros şi nu făceau deosebirea între limba rusă şi cea… moldovenească! Deci, cine şi-a dorit Occident, şi-a îndeplinit dorinţa în 30 de ani! Cei care-şi doresc astăzi unirea cu România sînt cei apăsaţi de greutăţi şi probleme. Au fost doi ani de pandemie, o secetă devastatoare în agricultură, inflaţia de 30% şi explozia preţurilor şi, acum, războiul care a scumpit energia electrică şi gazul. Din 10 tineri pe care i-am întrebat, în centrul Chişinăului, ce cred despre unirea cu România, toţi 10 au zîmbit şi mi-au spus că nu au nici o idee, nu-i interesează!

De la începutul războiului din Ukraina au trecut 10 luni. Aproape. După 10 luni, un sondaj de opinie arată că 35% dintre moldoveni sînt de partea agresorului rus în această situaţie. Preşedinta Maia Sandu şi întreaga clasă politică aflată la conducere, la Chişinău, se poziţionează de partea lui Zelensky şi a Ukrainei, condamnînd Rusia. Sînt invitaţi, la pachet să adere la Uniunea Europeană. Ukraina cam strîmbă din nas, ea, o primadonă nu prea ar vrea să stea alături de ruda săracă de la ţară, cu călcîiele crăpate în converşii plimbaţi pe la LowCost. Dar, acceptă! Maia Sandu face un tur de forţă prin cancelariile europene, şi nu numai, cu un discurs pro, dar împănat cu accente liric-lacrimogene: “Moldova este o ţărişoară paşnică, săracă, vai mama ei, etc”. Se promit marea cu sarea, bani care să ajute populaţia cu subvenţii să plătească costul aberant al energiei electrice şi să nu trîntească Guvernul Gavriliţă. România se face luntre şi punte şi acoperă 90% din necesarul de energie electrică al Moldovei la un preţ de trei ori mai mic decît cel livrat populaţiei autohtone! Plus alte alea, între care 130.000 de metri cubi de lemn de foc, pentru care ocoalele silvice nu mai taie pentru localnici. Direcţia Silvică Reşiţa are în plan să livreze 25.000 de metri cubi, din cei 130.000! Chiar şi în aceste condiţii, energia electrică livrată populaţiei de peste Prut este de 6 ori mai scumpă decît cea produsă în Transnistria, la Cuciurgani! Un calcul simplu arată că centrala din Transnistria vinde energie electrică cu un preţ ce reprezintă 10% decît îl cumpără românii de la Enel, de exemplu! Cuciurganiul funcţionează exclusiv pe gaz! Gaz rusesc! Şi de aici, încep alte complicaţii…

Întregul balet al oficialilor moldoveni pe la Bucureşti şi prin Europa a fost să convingă Vestul de nevoia Moldovei de a se rupe de energia rusă. Ruşii folosesc energia – gazul şi electricitatea – ca pe o unealtă de şantaj faţă de Moldova, clama preşedinta maia Sandu. Adevărat! Prin intermediul gazului au reuşit să construiască o sumedenie de partide şi lideri politici. Cine are impresia că doar comunişti, habar nu are pe ce lume trăieşte! Şi, dacă ruşii sînt diabolici, şi sînt!, nu ar fi exclus să vedem că şi elemente din PAS sînt ancorate la dana Kremlinului! Pentru că, nu-i aşa, de ani de zile se spune: dacă ruşii vor să facă rău României, forţează unirea cu Republica Moldova… Dar, să revin! Aşa de tare s-a desprins Moldova de influenţa Rusiei, că la negocierile cu Transnistria din 3 decembrie, întreaga cantitate de gaz livrată de Gazprom, 5,7 milioane mc/luna decembrie, a fost oferită republicii separatiste în schimbul a 50% din necesarul de consum al Republicii Moldova pe luna decembrie. Oficialii spun că e o afacere bună şi speră să prelungească înţelegerea cel puţin pînă în martie. Cuciurganiul livrează curent cu aprox 70 de dolari Mwh! Trei zile, ca în poveste, a durat euforia Unirii, care s-a transformat în valuri de indignare. Deputatul Ana Guţu sintetizează această indignare şi scrie, cu subiect şi predicat, ce nu reuşeşte nici un politician să îngaime în 30 de ani. De pe nici un mal al Prutului: “Tranzacția din sera de 3 decembrie 2022 între Energocom-ul moldovenesc și Centrala electrică de la Cuciurgani – a se citi între guvernul PAS al Republicii Moldova și pseudo-guvernul separatist de la Tiraspol – a spulberat visul optimist de a ne rupe energetic odată pentru totdeauna de Rusia. Experții au demonstrat prin cifre că cetățenii Republicii Moldova sînt în pierdere, că industria relansată din stînga Nistrului va menține în viață regimul separatist, iar locuitorii din teritoriul secesionist o vor duce bine ca pînă acum, fără a plăti pentru gazele rusești consumate, datoria căzînd pe umerii malului drept al Nistrului. Imediat s-au infamat rețelele de socializare. Unii cer demisia ministrului Spânu, alții jubilează că vor avea energie electrică mai ieftină – fiecare apăsînd pe butonul argumentativ de care dispune la nivelul materiei sale cenușii. Din tot acest scandal (căci este un scandal!) e cazul să punctăm următoarele: problema contractelor încheiate între malul drept și malul stîng al Nistrului (atenție la ce termeni am ajuns…) cu privire la furnizarea energiei electrice este una eminamente politică. Și această problemă se rezumă la o întrebare foarte concisă și clară, care cere un răspuns la fel de concis și foarte clar: Republica Moldova vrea să adere la UE sau să se unească cu România CU SAU FĂRĂ ZONA SEPARATISTĂ DIN STÎNGA NISTRULUI? Vom aminti aici că RASS Moldovenească a fost special creată în 1924 în coasta României Mari pentru a destabiliza administrația românească în Basarabia. Mai mult, acest teritoriu, de fapt, nici nu era cazul să fie inclus în cel constituțional independent declarat la 27 august 1991. De la războiul de pe Nistru din 1992 nici o guvernare pînă acum nu a avut vreo soluție viabilă pentru încorporarea Transnistriei în Republica Moldova. Or, astăzi, a dori să rezolvi conflictul separatist din stînga Nistrului prin integrarea acestui teritoriu în Republica Moldova înseamnă, de fapt, recrearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. E lesne să înțelegem – alipirea Transnistriei la Republica Moldova, cu orice condiții (federalizare, autonomie, sau alte ”statute speciale”) înseamnă aruncarea Republicii Moldova înapoi în timp cu 60-70 de ani. Cei circa 400 000 de cetățeni, mulți din ei cetățeni ai Rusiei, vor vota mereu partide pro-ruse. Visul european și românesc, abia înfiripat între Prut și Nistru, se va spulbera ca fumul. Astfel, răspunsul meu la întrebarea ”Cu sau fără Transnistria în România și UE” este unul nepopular, rejectat la moment de majoritatea politicienilor, dar unicul valabil, spre decepția (dar și ignoranța) multora: Republica Moldova trebuie să-și vadă de viitorul său euroatlantic/românesc FĂRĂ TRANSNISTRIA. Românii (foarte puțini, de altfel) care au mai rămas în stînga Nistrului, la buna dorință de a se muta cu traiul în dreapta Nistrului, trebuie să beneficieze de programe ale statului Republica Moldova, care să le asigure gratuitatea mutării pe malul drept, cu asigurarea de locuințe, locuri de muncă, asigurări sociale, economice, medicale etc. Zona separatistă din stînga Nistrului trebuie declarată drept zonă de ocupație rusească și să fie transformată în non-teritoriu, fără statut, sub controlul instituțiilor internaționale. Orice cooperare economică trebuie sistată între malul drept și malul stîng al Nistrului. Dacă această soluție (repet, unica viabilă politic,economic și social) nu este asumată de guvernarea/guvernările de la Chișinău – cetățenii de pe malul drept al Nistrului vor plăti mereu oalele sparte ale republicii sheriff, iar ”băieții șmecheri” se vor face miliardari grație schemelor energetice, și, nici o luptă împotriva corupției nu va învinge tentația politicienilor venali de a se îmbogăți pe seama separatismului. Este trădare ceea ce a făcut ministrul Spânu? Da, este. A făcut-o pe cont propriu? Nu, nu cred. Cu siguranță, și președinta Maia Sandu, și premierul Natalia Gavriliță au fost la curent și au aprobat acest pas. De ce? Deoarece au mizat pe bucuria majorității cetățenilor, că se va ieftini energia electrică, și, poate va crește în sondaje partidul de la guvernare. În același timp, cum pot ei să procedez altfel, dacă, dînșii afirmă milos că și în stînga Nistrului ”sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, iar ”acest teritoriu aparține de drept Republicii Moldova”. Deci, guvernarea PAS, cea care a promis independența energetică a Republicii Moldova, după eforturi enorme de sprijin din partea partenerilor de dezvoltare, a României și UE, a căzut, inevitabil, în discursul politic tradițional al tuturor guvernărilor precedente: cu Rusia, cu Transnistria, dar și cu UE, și cu România pe post de donatori generoși pentru un stat falit, corupt, cerșetor și inept”.

Genial textul Anei Guţu! De aceea, l-am inclus aici! Această situaţie îmi aminteşte de o replică a regretatului preşedinte al PNŢCD Caraş-Severin, Solomon Luminosu, deţinut politic, cînd i-am reclamat acte grave de corupţie în partid: “Domnu Balint, o mînă spală pe alta şi amîndouă obrazul”, mi-a spus fostul deţinut politic. Replica m-a lecuit definitiv de politica românească! Sigur, pot crede că decizia PAS de a mai prelungi viaţa republicii separatiste cu cîteva luni a fost luată şi din motive umanitare, şi din motive de presiune a unor grupuri de interese transpartinice care au luat prizonier statul, dar şi din LUCIDITATE! După şocul preţurilor “democratice şi europene” la energia electrică, probabil, dregătorii moldavi care s-au autopropus parteneri la petrecerile bogaţilor aroganţi ai Europei, şi-au amintit vorbele de la mămuca şi de la bunelu: dacă nu te mănîncă în cur, nu te scărpina în public! Are nevoie stringentă Moldova prezentată în primele paragrafe, de circul din ultimele luni? Nu are! Şi îmi cer iertare faţă de amicii mei, Andrei Captarenco & Co, oamenii lucizi, vizionari şi pro-atlantişti de la Chişinău, pentru o astfel de afirmaţie! Ţin doar de aroganţă şi de bun simţ! Depinde cu cine te măsori. Care-ţi sînt reperele… 10 generaţii, de acum în colo, moldovenii vor fi tot populaţie second-hand în Europa! Fericirea nu se măsoară în eticheta pompei care-ţi bagă gaz pe ţeavă! Dar, mai am o informaţie! Potrivit fostului vice-premier cu integrarea, Alexandru Flenchea, gazul livrat de Chişinău Tiraspolului pentru producerea de energie electrică, nu este asumat de nici o parte. Deci, nu plăteşte nimeni? Sînt alte datorii la Gazprom care-i vor putea face pe ruşi să oprească gazul de… 24 ianuarie! Alte complicaţii!

Şi ar mai fi UTA Găgăuzia! O altă scorneală care poate trezi în pumni din visul Unirii cu România! Transnistria şi Găgăuzia sînt două teme pe care oficialii de la Bucureşti habar nu au cum le vor gestiona vreodată! Deocamdată, negocierile între Chişinău şi Tiraspol par nişte amicale la bere. Par, zic, pentru că sînt convins că nu e aşa! Totuşi, seamănă mai mult cu negocierile purtate cu o organizaţie teroristă, decît cu un teritoriu pe care vrei să-l re-integrezi! Îţi mai dau un elicopter şi bani, dacă eliberezi bătrînii şi copiii! Cam acaolo sîntem, dincolo de faptul că Ministerul de Externe de la Bucureşti finanţează seminarii de reintegrare economică a celor două maluri ale Nistrului. Asta în paralel cu mişcarea anti-Lukaşenko din Belarus!

Închei cu o referire la maratonul diplomatic al ministrului de externe Nicu Popescu, care zice pe FB: “În aceste momente de cumpăna pentru țara noastră și regiune este mai important ca niciodată să ne asigurăm de sprijinul și solidaritatea partenerilor noștri – cei care susțin libertatea și europenitatea noastră… În debutul întrevederii cu ministrul afacerilor externe și comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, am semnat Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în cadrul Programului Stipendium Hungaricum pentru anii 2023 – 2025. Documentul prevede oferirea în fiecare an cîte 40 de burse repartizate pentru diferite cicluri de studii: 25 pentru studii de licență, 10 pentru studii de masterat și 5 pentru studii de doctorat.

Aţi înţeles, nu? La mulţi ani, România Mare!

ŞI CU “UE” ÎN POD ŞI CU SUFETUL ÎN CSI

BMTF, 17 iun – O spune Lavrov, la trei săptămîni după ce ne-am exprimat NOI mirarea vis-a-vis de declaraţia preşedintei Maia de la Chişinău! Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ”a doua Ukraină”, iar acest lucru este evident din abordarea „consumeristă” a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS, preluată de Agerpres.

„Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ukraină”, a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. „O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci cînd ei spun: ”Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămînem în Comunitatea Statelor Independente”, precum şi alte declaraţii”, a explicat şeful diplomaţiei ruse, numind această abordare „cerşit”. El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie, notează TASS.

„Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amîne plăţile”, a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. „O astfel de cerşetorie, în general, extorcare”, a mai estimat Lavrov.

Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc. „Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet”.

Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lîngă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ukraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. În special, vorbim despre provocările Ukrainei la graniţă, a adăugat el.

Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul „Luaţi mîinile de pe Transnistria!”, desfăşurată împotriva „politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria”, potrivit site-ului ridus.ru, scrie Agerpres.

SE EXTINDE CONFLICTUL DIN UKRAINA?

După 20 de zile de război ciudat în Ukraina, dincolo de tragedia unui popor care suferă real, pribegeşte real şi moare real, se înmulţesc semnele de întrebare, iar răspunsurile întîrzie să apară, deşi PROPAGANDA încearcă să ne ofere o poveste simplă, în alb şi negru, cu băieţi buni şi băieţi răi, cu un nebun care a aruncat piatra şi 20 de sănătoşi care nu mai prididesc să oprească valurile stîrnite. Oare, aşa este? Cealaltă parte, presa rusă, lipseşte din ecuaţie pentru că a fost ostracizată, anatemizată şi blocată, iar sursele independente sînt extrem de puţine şi pot verifica doar punctual ce se întîmplă cu adevărat. Dacă ies din marjele impuse de trendul oficial sînt catalogaţi drept “putinişti” şi riscă chiar închisoare, după cum Mama România s-a întrecut pe sine şi a lăsat toate curvele astea din Parlament să impună o lege punitivă ÎMPOTRIVA DREPTULUI LA LIBERĂ EXPRIMARE! Credeţi că mie îmi place Antena 3, principala sursă de panică din România? Un fel de Sputnik autohton. Nu, nu îmi place! Dar, de aici şi pînă la a cere arestarea jurnaliştilor, închiderea Canalului, arderea pe rug etc, etc, e drum lung, drum parcurs în tăcere de toţi nenorociţii ăştia care sclavagesc România, iar noi stăm ca boii în jug şi nu reacţionăm!

Deci, cam acolo sîntem şi cu sursele independente de pe frontul din Ukraina! La Kiev a fost anunțată o interdicție de circulație pentru civili de 35 de ore! Nici un civil nu avea voie să părăsească locuinţa. De ce oare? În paranoia de război putem crede că se doreşte “vopsirea realităţii”! Ce vreau eu să spun aici, am spus-o şi în emisiuni, şi la radio: în teren se duce un război ciudat. Rusia invadează cu timiditate. Pe Facebook pare că Ukraina cîștigă războiul. Din păcate, nu e chiar așa. Informațiile triumfaliste publicate de mass-media nu se compară, nici pe departe, cu cele reale. 77 de avioane ruseşti doborîte, anunţate de Ukraina, în timp ce analiştii militari spun că Rusia se bazează în această invazie pe 75 de aparate de zbor! Este adevărat, luptătorii ukraineni au oprit ofensiva rusă. Armata regulată, Unităţile de Apărare Teritorială (voluntarii), mercenarii, Batalionul Azov. Însă, pînă acum nu am sesizat o contraofensivă majoră. Sigur, există atacuri ukrainene punctuale, care înebunesc pe cei care urmăresc comunicatele oficiale şi nu mai înţeleg de ce o localitate astăzi e cucerită de ruşi, mîine e la ukraineni, iar joi, din nou, la ruşi, rolul lor este de a împiedica desfășurarea și aprovizionarea forțelor ruse. Deocamdată, ukrainenii se apără! Şi o fac relativ bine! Au continuat luptele în suburbiile Kievului, unde forțele ruse încearcă să ocupe noi poziții. A continuat bombardarea Nikolaievului, fără să fie semnalate încercări ale forțelor ruse de a intra în oraș. În largul Odessei a apărut, din nou, gruparea de nave militare ruse, de atac și de desant, iar alarmele au sunat prelung în această după-amiază. Rusia a anunțat ieri că întreaga regiune Herson se află sub controlul forțelor militare ruse. Asta după ce populaţia paşnică i-a alungat pe invadatori prin mitinguri paşnice!

Deşi PROPAGANDA a încercat să ne îngrozească cu anunţuri de genul “ultimele ore ale Kievului” etc, armata rusă s-a cam împotmolit. La propriu! Şi terenul e încă îngheţat! Nici nu vreau să mă gîndesc ce va fi în primăvară! Ruşii s-au împotmolit, dar nu au renunţat la obiectivele stabilite. Această încetinire a ofensivei are repercursiuni şi asupra negocierilor de pace între Rusia şi Ukraina. Ambele păerţi o cam lălăie pentru că nu au “ce pune pe masă”! Este clar că rușii nu se așteptau la această rezistență îndîrjită a ukrainenilor, dar nu dau semne că ar renunța la ofensivă. Nu ştiu ce resurse mai sînt în rezerve de o parte şi de alta, dar am spus-o de mai multe ori, războiul va mai dura multă vreme!

Cu toate acestea, cîteva mişcări politice şi diplomatice sînt interesante. Rusia a depus ieri un proiect de rezoluție referitoare la Ukraina, la Consiliul de Securitate al ONU, în care cere încetarea focului și evacuarea tuturor civililor din localitățile aflate pe linia frontului. Tot ieri Rusia s-a retras din Consiliul Europei, ceea ce înseamnă că nu se mai supune deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului! Dar cea mai interesantă: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat ieri o rezoluție prin care recunoaște Transnistria ca fiind teritoriu aflat sub ocupație rusă! Iohannis este astăzi la Chişinău. Sigur, nu pentru Transnistria, care în viziunea lui de strateg galactic este un fel de cîrnat cu varză. Rezoluţia APCE poate, însă, extinde aria conflictului şi atragerea în război a Transnistriei şi, implicit, a Moldovei…


ZONĂ DE INTERDICŢIE PENTRU FAKE-NEWS

Situația din Ukraina este din ce în ce mai grea, iar violența acțiunilor militare s-a intensificat. În timp de război, informațiile trebuie tratate cu prudență, deoarece există un risc ridicat de deformare sau chiar de manipulare prin informații false. Unele informații au rolul de a menține moralul forțelor proprii, altele pentru a demoraliza inamicul, şi o a treia categorie pentru a atrage în joc alţi parteneri. Din acest motiv este bine să privim imaginea de ansamblu și să evităm intrarea în amănunte care ne pot distorsiona percepția.

În acest război care se derulează de 11 zile la frontierele României, războiul informaţional este mai aprig decît loviturile militare.

Armata rusă a atacat, în jurul prînzului aeroportul din Vinniţa, cu rachete lansate de pe teritoriul Transnistriei, republică separatistă din Republica Moldova – potrivit lui Iuri Ignat, reprezentant al Forţelor Aeriene Ucraineie. Potrivit informaţiilor, o persoană a fost ucisă în atacul asupra aeroportului din Vinniţa, aflat aproape de frontiera cu Polonia. Ministerul Apărării de la Chişinău, infirmă, însă, categoric această informaţie! Nici o rachetă nu a plecat spre Ukraina, de la începutul acestui conflict, deşi o altă informaţie care circulă în back-ground-ul mediului de presă din Ukraina, spune că în urmă cu 11 zile, primul atac asupra oraşului Odessa s-a făcut tot cu rachete trase de pe teritoriul Transnistriei!

La ora13:58 , alarma aeriană a sunat prelung în întreaga Regiunea Odessa.Autorităţile militare din Sud anunţă căForțele de apărare antiaeriană din Ukraina au doborît un avion rus în apropierea orașului Odessa. Anunţul survine la mai puţin de o oră după ce preşedintele Volodimir Zelenski anunță că Rusia se pregătește de bombardarea orașului Odessa. De menționat că Odessa, aflat la o distanţă de aproximativ 200 de km de Izmail, este bombardat constant încă din prima zi de război!

La aproximativ 100 km spre nord, oraşul Herson a fost, timp de două zile, scena unor imagini şi acţiuni civil-militare, absolut incredibile. Vineri, potrivit informaţiilor, oraşul Herson era asediat de armata rusă care trebuia să ocupe oraşul din minut în minut. O coloană de tancuri şi blindate ruseşti pătrund în centrul oraşului. Împreună cu acestea, o coloană de camioane ale Serviciului de Protecţie Civilă al Federaţiei Ruse cu ajutoare alimentare, medicamente şi medici. Evident, nu lipsesc cameramanii canalului Krasnaia Zvezda! Prin megafoane se aude: Ajutoarele noastre civile au venit. Ale voastre, trimise de Europa, unde sînt? Potrivit serviciului civil din Ukraina, convoiul ukrainean cu ajutoare umanitare era blocat de armata rusă şi împiedicat să intre în oraş. Apoi, pe reţelele de socializare apar imagini cu un miting uriaş organizat în centrul Hersonului, miting reluat sîmbătă dimineaţă, care i-au făcut pe ruşi să facă cale întoarsă şi să părăsească oraşul! Poporul se bucură. Un bărbat se urcă pe un tanc rusesc în mers şi îi alungă pe invadatori. O imagine asemănătoare cu Piaţa Tien An Men în care omul este mai puternic decît maşina de ucis!

Sînt doar două exemple din întregul ocean de informaţii false şi contradictorii care zboară astăzi nestingherite prin spaţiul ukrainean, fără ca cineva să ceară instituirea unei zone de interdicţie aeriană!