Etichetă: sua

ARMISTIȚIU ÎN ORAȘE ȘI PE DRUMURILE PRINCIPALE! MASACRE ÎN MEDIUL RURAL? CUM SE RETRAGE AMERICA DIN CIMITIRUL IMPERIILOR DUPĂ 18 ANI.

BMTF, 24 feb – Un armistiţiu parţial de o săptămînă a intrat în vigoare sîmbătă în Afghanistan, marcînd un posibil punct de cotitură istorică în conflictul de 18 ani între armata americană şi talibani, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Acest armistiţiu gradual trebuia să intre în vigoare la miezul nopţii (vineri 19:30 GMT), înainte de eventuala semnare a unui acord istoric la 29 februarie, cu condiţia ca o scădere a atacurilor să fie constatată pe întreg teritoriul afghan.

În pofida unor incidente izolate de la începutul armistiţiului, cum ar fi cele din provincia Balkh (nord), unde insurgenţii au ucis doi soldaţi afghani, potrivit unui responsabil local, generalul Scott Miller, comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, s-a declarat încrezător într-o conferinţă de presă la Kabul sîmbătă dimineaţă.

Qais Haqjo, un fierar de 23 de ani, este mai puţin optimist. „Cred că americanii sînt pe cale să fugă, deschizînd astfel calea pentru ca talibanii să se întoarcă şi să guverneze ţara ca la mijlocul anilor ’90”, a spus el în atelierul său din capitala afghană.

Acest armistiţiu sau „reducerea violenţelor” este destinat să demonstreze bunăvoinţa insurgenţilor islamişti înainte de preconizata semnare, la sfîrşitul lunii, a unui acord cu Washingtonul privind retragerea treptată a trupelor americane în schimbul unor garanţii de securitate pentru talibani.

Cele două tabere rămîn în contact prin „canalul de comunicare militară de la Doha” pentru a supraveghea situaţia pe teren şi a reacţiona la eventuale încălcări ale încetării focului, a precizat generalul american.

„Noi am suspendat operaţiunile noastre ofensive pe teren”, a adăugat generalul Miller, precizînd totodată că forţele americane rămîn pregătite pentru a riposta în caz de atac.

Ministrul afghan al apărării, Assadullah Khalid, a confirmat la rîndul său în aceeaşi conferinţă de presă că toate operaţiunile forţelor afghane au fost oprite, dar a avertizat împotriva unor provocări.

Chiar dacă talibanii au spus că insurgenţii se vor abţine să intre în zonele controlate de guvern pe durata armistiţiului, un responsabil afghan a asigurat că aceştia vor fi „bineveniţi” şi că forţele de securitate îi vor primi „cu braţele deschise”, la fel ca în timpul armistiţiului din 2018.

„Am primit ordin de la comandanţii noştri care ne cer să fim pregătiţi pentru reducerea violenţelor”, a decarat pentru AFP un taliban din districtul Maiwand, în provincia Kandahar (sud).

Un alt comandant taliban cu sediul la Kandahar, Hafiz Saeed Hedayat, a afirmat totodată că diminuarea luptelor se va aplica doar „oraşelor şi drumurilor principale”. „Aceasta poate să însemne că violenţa ar putea continua în districtele” rurale, a spus el.

„Următoarele etape ale procesului de pace vor depinde de evaluarea reducerii violenţei în săptămÎna care urmează”, a avertizat preşedintele afghan Ashraf Ghani, oficial reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor finale ale alegerilor date publicităţii săptămîna aceasta.

DE ȘAPTE ORI MAI MULTE BOMBE

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 29 ian – Forţele americane au lansat anul trecut 7.423 bombe şi alte muniţii în raidurile aeriene desfăşurate în Afghanistan, un record în ultimii zece ani, potrivit cifrelor US Air Force, consultate de AFP, scrie Agerpres.

Această cifră, în creştere în raport cu 2018 (7.362), este de şapte ori mai mare decît numărul proiectilelor lansate în Afghanistan în 2015 (947).

De asemenea este cu 80% mai mult faţă de loviturile aeriene din 2009 (4.147 de bombe), în plină ascensiune a trupelor sub Barack Obama.

Coaliţia internaţională condusă de SUA a numărat în 2010-2011 circa 130.000 de militari, între care 100.000 soldaţi americani, în condiţiile în care în prezent doar 13.000 de militari americani staţionează în Afghanistan.

Această intensificare a loviturilor aeriene americane intervine sub preşedinţia lui Donald Trump, în timp ce SUA negociază cu talibanii de peste un an un acord de retragere completă a trupelor străine din ţară, în schimbul unor garanţii de securitate pentru insurgenţi.

Atacurile aeriene ale forţelor americane şi afghane au ucis cel puţin 579 de civili în primele nouă luni ale anului 2019, au indicat Naţiunile Unite în octombrie trecut.

ONU este îngrijorată din cauza creşterii continue a pierderilor civile în operaţiunile aeriene începînd cu 2014, forţele militare internaţionale fiind responsabile pentru majoritatea pierderilor civile în acest tip de incidente din 2018.

În primul semestru al anului 2019, mai mulţi civili au fost ucişi de forţele proguvernamentale decît de grupările insurgente (717 de morţi faţă de 531), în mare parte în urma loviturilor aeriene afghane şi americane, a deplîns Misiunea de asistenţă a Naţiunilor Unite din Afghanistan (UNAMA).

Dar forţele americane în Afghanistan contestă într-un comunicat metodele şi concluziile UNAMA.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan din care face parte și România, se limitează la acordarea de asistenţă şi instruire forţelor afghane. Forţele americane, în schimb, continuă să lupte împotriva talibanilor şi combatanţilor grupării jihadiste Statul Islamic în această ţară, cel mai adesea venind în sprijinul operaţiunilor desfăşurate de forţele afghane.

TRUPELE STRĂINE TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ IRAQUL

BMTF, 5 ian – Parlamentul iraqian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Baghdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Iraq şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nici o circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Iraqului, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Rezoluţia solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Iraq şi obţinerii victoriei”. ”Guvernul iraqian trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine în Iraq şi să le interzică folosirea teritoriului, spaţiului aerian şi apelor, indiferent de motiv”, se mai menţionează în text.

Spre deosebire de textele de lege, rezoluţiile votate de parlamentul iraqian nu sînt obligatorii pentru guvern, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunţat el însuşi, într-un discurs susţinut în faţa parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din ţara sa, după ce a acuzat Statele Unite că au încălcat suveranitatea Iraqului prin raidul aerian în urma căruia a fost ucis vineri la Baghdad generalul iranian Qassem Soleimani. Premierul iraqian a vorbit despre ”trupele străine”, fără să le menţioneze în mod specific pe cele americane, dînd astfel de înţeles că s-a referit la retragerea tuturor trupelor trimise de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Baghdad, Coaliţia internaţională, condusă de SUA, a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele iraqiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Iraq unde se află încartiruit personalul NATO şi al Coaliţiei, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani.

Uciderea generalului Qassem Soleimani reprezintă o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a estimat, la rîndul său, duminică liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care ”va plăti preţul” pentru acest asasinat, consemnează agenţiile internaţionale de presă. ”Bazele militare americane, navele americane, fiecare ofiţer şi soldat în regiune”, a spus Nasrallah într-o intervenţie televizată. El a cerut să nu fie atacaţi cetăţenii americani civili, întrucît ”bătălia, confruntarea, pedeapsa justă este pentru cei care au executat (operaţiunea) şi armata americană este cea care a înfăptuit crima şi asasinatul”.

Statele Unite vor trimite încă aproximativ 3000-3500 de militari în Orientul Mijlociu, ca urmare a ameninţărilor sporite la adresa trupelor americane din zonă.

Potrivit oficialilor, care s-au exprimat sub condiţia anonimatului, noii militari provin din Divizia a 82-a aeropurtată. Alţi circa 750 de militari americani au fost deja trimişi săptămîna aceasta în Kuweit. În perioada scursă din luna mai 2018 SUA au suplimentat cu circa 14.000 efectivele trupelor dislocate în Orientul Mijlociu.

Tensiunile se acumulează în Orientul Mijlociu mai ales după arborarea steagului roşu pe Moscheea Jamkaran închinată imamului Mahdi, al 12-lea imam, ascuns de Dumnezeu, a cărui revenire e legată de versiunea musulmană a Apocalipsei, dar și de răzbunarea lui Hussein. În Iraq, Muqtada Al-Sadr a reînfiinţat Armata Mahdi nerenunţînd la culoarea tradiţională a imamului: negrul! Steagul roşu, asociat celui de-al treilea imam, Hussein, dar cu trimitere directă la răzbunarea sîngelui vărsat reprezintă un simbol al martirajului, chiar şi pentru adepţii lui Ali, care are ca simbol drapelele verzi. Toate aceste simboluri forţează teocraţia de la Teheran să răzbune moartea generalului Soleimani.

Iranul va riposta. Va mai dura, însă, pînă se va lua o decizie. Poate că vom vedea în prima fază doar riposte limitate, ale unor organizații paramilitare, libaneze sau iraqiene, nu ale statului iranian.

AFGHANISTAN – CIMITIRUL IMPERIILOR

Asaltul taliban de miercuri, asupra terminalului de călători de lîngă Baza Aeriană de la Bagram, a durat 10 ore, conform militarytimes.com.Talibanii au folosit atacul în forță, combinat cu atacuri sinucigașe împotriva unui punct medical aflat în renovare, de lîngă baza aeriană. Chiar dacă nu au reușit să pătrundă în baza militară, talibanii s-au baricadat în facilitatea medicală unde au rezistat 10 ore, în final fiind anihilați de atacurile aeriene.

În urma intervenției forțelor internaționale, cinci militari georgieni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Aceștia au acționat împreună cu militari americani și afghani.

Atacul s-a produs în timp ce oficialii americani încearcă se reia negocierile de pace cu talibanii, după ce acestea au fost suspendate de către președintele Donald Trump, în urma unui atac sîngeros al talibanilor în Zona Verde, unde și-a pierdut viața și un român.

Pentru mulți combatanți în Afghanistan, negocierile de pace reprezintă ilustrarea eșecului politicii americane în țara asiatică denumită sugestiv Cimitirul imperiilor, și ieșirea din scenă, rușinos, pe ușa din dos a războinicilor.

Presa quality americană dezvăluie, la acest sfîrșit de an, minciunile oficiale care au însoțit campaniile militare americane în Afghanistan și Iraq. Potrivit documentelor și mărturiilor, oficialii americani au știut de la bun început că războaiele declanșate nu vor avea sorți de izbîndă și le-au transformat în afaceri profitabile pentru o bună parte a elitei conducătoare, indifferent de culoare și familia politică: conservatori, democrați, Bush, Clinton etc. Așa se face că ies la iveală date și cifre care certifică faptul că în Afghanistan au murit mai mulți contractori decît militari americani, însă evidența acestora, la fel ca în Iraq, nu a fost ținută de nimeni. Ei sînt văzuți precum damele de companie, fără de care războiul modern nu mai poate avea loc. Din această cauză, ipocrizia arătării cu degetul spre omuleții verzi ai rușilor, sau spre Wagner, este de nedigerat!

Washington Post a publicat în această săptămînă, documente secrete care demonstrează că misiunea SUA în Afghanistan a eșuat în mod spectaculos, cee ace a dus la creșterea numărului de decese în rîndul contractorilor, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de victime civile în ultimele două decenii.

Documentele interne obținute de Washington Post ilustrează dimensiunea pierderilor umane: peste 2.300 de militari americani au murit pe parcursul războiului, împreună cu 1.145 de militari NATO și coaliție. În prezent, există aproximativ 13.000 de militari americani în Afghanistan, alături de care luptă și militari români, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support. Totuși, aceste pierderi sînt depășite de contractorii din SUA, care au încadrat, în liniște, unele dintre cele mai periculoase funcții în război și ale căror morți Pentagonul nu s-a simțit niciodată obligat să le comunice americanilor.

Proiectul Costurile războiului, de la Universitatea Brown, estimează că numărul real al contractorilor uciși în Afghanistan este de aproximativ 3.814 de morți. Raportul Departamentului Muncii indică faptul că 1.774 de antreprenori civili au murit în Afghanistan de la începutul războiului, dar recunoaște că acesta nu este „statisticile complete sau oficiale ale accidentelor de vătămări și decese ale contractorului civil”.

Totuși, ce cea mai mare rată a deceselor este în rîndul forțelor de securitate afghane, aproximativ 64.124!  

Linşarea celor patru bodyguarzi americani aparţinînd firmei de securitate „Blackwater” la Fallujah, pe 31 martie 2004, a atras atenţia mass-media asupra rolului pe care îl au firmele particulare de securitate şi privatizarea războiului. Conform unor date, în Iraq se aflau, în 2009, aproximativ 15.000 de bodyguarzi – personal de securitate particular, dintre care 6000 foarte bine înarmaţi, constituind practic o prezenţă militară paralelă în această ţară. Mii de veterani din Armată şi Poliţie – angajaţi ai unor firme particulare de securitate şi asistenţă militară din Statele Unite, Australia, Africa de Sud, Franţa, Belgia, Marea Britanie, Africa de Sud, Uganda, Filipine, Cipru sau Cehia -, plătiţi cu 1500 (o mie cinci sute) de dolari pe zi (în multe ţări leafa unui militar pentru o lună!), asigura protecţia demnitarilor occidentali, a funcţionarilor marilor companii petroliere americane sau a „boss-ilor” firmelor implicate în reconstrucţia Iraq-ului.

În prezent, în Afghanistan se află un număr de 24.202 de contractori, conform ultimului raport al Comandamentului Central al Statelor Unite, însă doar 4.951 sînt personal de securitate. 20.000 de contractori suplimentari sînt angajați în domenii precum traducere, transport și IT.

Aceleași personaje care nu onorează sacrificial contractorilor americani și aliați (precum românii angajați la compania canadiană!) aflați în relație contractuală pentru interesele americane, critică mercenarii și contractorii aflați în slujba intereselor Rusiei! Mercenari din Wagner, o companie care duce războaie în interesul Rusiei, au fost observaţi recent în Mali, o ţară măcinată de război unde și România a trimis recent militari într-o misiune ONU.

Informaţia legată de prezenţa unor mercenari Wagner la Bamako vine la cîteva luni de la semnarea unui acord de cooperare militară între ministrul malian al Apărării, generalul Ibrahim Dahirou Dembélé, şi omologul său rus, Serghei Şoigu.

Moscova neagă că are vreo legătură cu Wagner, o societate înregistrată în Argentina sub numele unui fost membru al forţelor speciale din GRU, spionajul militar rus. Totuşi, Wagner este prezentă oriunde Moscova are vreun interes, începînd din estul Ukrainei, continuînd în Syria şi mai recent în Venezuela şi Africa.

 În Mali, o ţară măcinată de război şi băntuită de fundamentalişti islamişti, contractorii Wagner au statut de consultanţi militari responsabili de instruire şi mentenanţă, scrie AFP, citând două surse apropiate dosarului, la fel cum contractorii americani instruiesc și asistă trupe în Syria, Iraq, Afghanistan și oriunde are America interes în lume!

În Mali, Rusia nu soseşte pe un teren necunoscut, notează AFP. În perioada Războiului Rece, Moscova întreţinea legături strînse cu Bamako, care şi-a îndreptat atenţia către „lagărul socialist“ după obţinerea independenţei faţă de Franţa, în 1960, iar Legiunea Străină Franceză s-a retras din țara africană! Mali se confruntă de cîţiva ani încoace cu un război care pare fără sfîrşit. În zonă se bat diverse facţiuni rebele, dar îşi fac de cap şi grupări afiliate unor organizaţii fundamentalist-teroriste precum al-Qaeda, Boko Haram şi Statul Islamic.

Cu toate că ONU s-a implicat masiv în zonă, cu aproximativ 14.000 de militari, lucrurile par a fi scăpate de sub control. La începutul acestui an, 191 militari ONU au fost ucişi într-un atac al islamistilor radicali. România a trimis 120 de militari în Mali, pentru operaţiuni de evacuare militară, transport de trupe şi echipamente şi de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară.

La rîndul său, Franţa desfăşoară în zonă operaţiunea antiteroristă Barkhane, cu un contingent de 4.500 de militari, majoritatea legionari.

Wagner nu este singura companie de mercenari aflată la dispoziţia Moscovei. Vega, Shield şi Patriot sînt alte trei companii în plină ascensiune și, se pare, fac concurență Dyn Corp, Triple Canopy, Academy, GardaWorld etc.

Mercenarii au existat încă de cînd există înfruntările politice între state sau, cum s-a întîmplat în Grecia antică sau în Italia Renașterii, între cetăți vecine și rivale. Chiar și domnitorii români s-au sprijinit de multe ori pe mercenari, lucru mai rar spus în manuale, unul din aceștia fiind chiar Mihai Viteazul. Banatul era cunoscut drept un teritoriu al mercenarilor, Ținutul Condotierilor din Est, cum îl denumeau cronicarii venețieni pe la 1240, furnizînd războinici care au luptat alături de nobili cehi în zona Praga!

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale  care  oferă  contra  cost    servicii  specializate  şi  expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute  şi  sub  denumirea  de:  contractanţi  militari  privaţi,  contractori  de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de  servicii  militare  etc. Serviciile  de  expertiză  oferite  sînt  asemănătoare  celor  sigurate  de structurile   guvernamentale   militare   sau   de   poliţie.   Cu   consimţămîntul guvernului  pot  oferi  şi  servicii  în  teren  pentru  forţele  armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă.

În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi. Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război, probabil din această cauză oficialii Pentagonului nu se obosesc să-I contabilizeze! Asta, cum o precizează punctul c. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.

Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sînt controlați de un stat: statul francez.

Mercenari sârbi au luptat de pildă în Donbas, în estul Ukrainei, ba chiar au participat la operațiuni din Crimeea, în vreme ce mercenarii ceceni sînt foarte cunoscuți și foarte apreciați.

Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rînd după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa. Unul din cei mai celebri a fost mercenarul francez Bob Denard, implicat în războaiele civile din Congo și din Yemen, dar mai ales în seria de lovituri de stat din Insulele Comore, unde mercenarii săi l-au și asasinat pe președintele țării Ahmed Abdallah.

Începînd din anii 2.000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afghanistan și Iraq.

Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă. Ceea ce vrea însă să spună Convenția este că mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie «tratat cu omenie», însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului. În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității. Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă – nu.

Mercenariatul este pedepsit penal și în Republica Moldova. Mercenarul e definit în Codul penal ca fiind persoana special recrutată, în țară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat în schimbul unei remunerări. Nu este cetățean al părții la conflict şi nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict. Nu este trimis de un stat în misiune militară oficială. Fenomenul a luat amploare în Republica Moldova în special după declanșarea în 2014 a războiului din estul Ukrainei. Într-o recentă investigație realizată de comunitatea jurnaliștilor de investigație RISE Moldova se spune, cu referire la date ale SIS, că în jur de 100 de cetățeni moldoveni ar fi ajuns ca mercenari în tranșeele separatiștilor pro-ruși din Donbas şi Luhansk.

Între aceşti profesionişti ai războiului, fără identitate, se află şi mulţi români. Ei lucrează pentru companii occidentale pentru că firmele româneşti de securitate sînt prea mici să se înfrupte din caşcavalul cel mare. BIDEPA a încercat, în urmă cu cîţiva ani, dar a dispărut de pe piaţă! Bărboşii sînt printre cei mai buni luptători din lume. La întoarcerea acasă, merită o discuţie mai amplă despre viitorul şi privatizarea războiului, a serviciilor secrete şi a intereselor diverse pe care aceste entităţi le apără. Cum merită un reportaj, sau un documentar-anchetă, foştii militari români angajaţi prin contract care au efectuat misiuni spectaculoase în teatrele de operaţii din Afghanistan, Iraq sau Balcani şi acum sînt lăsaţi la vatră de un sistem prea puţin prietenos cu oamenii săi. Un astfel de om este Laurenţiu Cuci, retras într-un sat din judeţul Arad. Puţini dintre consătenii săi ştiu că Laurenţiu cunoaşte Kabulul mai bine decît Timişoara, iar maşina lui era la deschiderea convoaielor cu demnitari care veneau sau plecau de la preşedintele Hamid Kharzai…

BĂTĂLIE RUSIA-SUA PRIN CONTRACTORI (audio)

BMTF, 6 feb – Utilizarea contractorilor privaţi ca multiplicatori de forţă în războaiele din ultimii 17 ani, ajută la eludarea restricţiilor impuse de legislaţia internaţională şi presiunea Parlamentelor naţionale şi, pentru că pierderile contractorilor nu sînt contorizate oficial, acestea ascund şi costul uman al războiului. În consecinţă, utilizarea PMC-urilor dă posibilitate Guvernelor de a soluţiona anumite probleme fără a se implica direct. Un fel de “omuleţi verzi” cu contracte comerciale perfect valabile.

Practic, războaiele moderne nu mai pot fi concepute fără implicarea contractorilor privaţi. Din 2001, în special, gestionarea securităţilor naţionale şi internaţionale se realizează în parteneriat public/privat, după cum remarca şi expertul în securitate, col. r. Tiberiu Tănase, directorul Academiei Bodyguard. România e corigentă şi în acest domeniu:

Lucru, care nu se poate spune despre Rusia. Potrivit AGERPRES, deşi în jur de 100 de luptători ruşi recrutaţi de o organizaţie privată, cu legături cu Kremlinul, au murit într-o luptă cu coaliţia condusă de americani în regiunea syriană Deir Ezzor, în multe cazuri data morţii menţionată pe certificatele de deces este decalată cu cîteva săptămîni. Reuters a reuşit să identifice şase astfel de cazuri şi precizează că modul în care s-a procedat este cu totul atipic pentru luptătorii ruşi ucişi în Syria.

Potrivit rudelor şi martorilor bătăliei, luptătorii au murit cu toţii în ciocnirea din regiunea syriană Deir Ezzor, care a avut loc în noaptea de 7 februarie 2018.

Faptul că astfel de informaţii apar la aproape un an după bătălia de la Deir Ezzor indică faptul că Moscova ar putea face eforturi să-şi controleze mesajul despre pierderile înregistrate peste hotare, într-un moment în care îşi extinde activităţile militare în Orientul Mijlociu şi Africa.

În jur de 100 de contractori militari ruşi au fost ucişi în bătălia de la Deir Ezzor, au declarat surse citate de Reuters. Ministerul rus de Externe a precizat că numai o mînă de cetăţeni ruşi au fost ucişi în această luptă şi a infirmat ştirile privind eventuale pierderi grele.

Aceasta a fost prima confruntare directă între SUA şi Rusia de la colapsul Uniunii Sovietice. A fost, de asemenea, şi singura luptă din Syria în perioada de început a anului trecut la care au luat parte contractori militari ruşi.

Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta aceste informaţii.

După cum Reuters a relatat, Rusia a folosit în secret contractori militari privaţi în Syria pentru a efectua misiuni în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad, aliatul Moscovei, în coordonare cu armata rusă.

Organizaţia care i-a recrutat pe luptători, cunoscută sub numele de Grupul Wagner, foloseşte infrastructura de transport şi spitalele Ministerului Apărării. Rusia neagă că foloseşte contractori militari în Syria şi susţine că civili ruşi se află acolo ca voluntari.

Reuters nu a putut confirma că Grupul Wagner operează în Syria sau că derulează misiuni în numele guvernului rus.

Pe 7 februarie anul trecut, luptătorii ruşi au avansat spre o rafinărie de petrol din provincia Deir Ezzor controlată de forţele kurde şi de coaliţia condusă de SUA, care au răspuns cu lovituri aeriene puternice.

AVERTISMENT TALIBAN

BMTF, 28 dec – Talibanii au avertizat joi SUA în legătură cu o înfrîngere comparabilă cu cea a sovieticilor în anii ’80 dacă nu părăsesc Afghanistanul, avertisment lansat într-un moment în care Washingtonul prevede reducerea drastică a prezenţei sale în această ţară.

Într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 39 de ani de la invadarea Afghanistanului de către URSS, talibanii i-au avertizat pe americani că riscă acelaşi tip de ”umilinţă” şi au subliniat că ei ar putea ”învăţa mult” din evenimentele din acea vreme.

Sovieticii au pus capăt, la sfîrşitul lui 1989, unei ocupaţii ce dura de un deceniu în Afghanistan, grăbind plonjarea ţării într-un război civil şi ascensiunea talibanilor.

”Fiţi atenţi la înfrîngerea sovietică în Afghanistan şi renunţaţi să mai înfruntaţi tăria de caracter a afghanilor, pe care ei au dovedit-o deja”, a declarat purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabiullah Mujahid într-un mesaj.

Insurgenţii nu au răspuns formal la anunţul, care nu a fost confirmat oficial de către Washington, că SUA intenţionează în curînd să-şi reducă la jumătate prezenţa militară în Afghanistan. Rebelii cer de mult timp retragerea trupelor străine din ţară pentru a participa la negocieri de pace.

Anunţul, survenit în contextul eforturilor de relansare a negocierilor de pace cu talibanii, i-a luat prin surprindere pe numeroşi diplomaţi şi responsabili politici de la Kabul. Mulţi afghani se tem că fragilul guvern al putea cădea şi ţara s-ar confrunta cu un nou război civil.

Cu ocazia marcării a 39 de ani de la invazia Afghanistanului, în Republica Moldova se depun flori la memorialul „Feciorilor Patriei – Memorie Eternă”. Evenimentul este marcat la Chişinău, în fiecrare an, de cîteva sute de persoane, în mare parte veterani ai războiului din Afghanistan. Potrivit datelor oficiale, în războiul din Afghanistan au participat aproximativ 12.500 de moldoveni, dintre care 297 au căzut pe cîmpul de luptă, iar alţi patru au fost daţi dispăruţi: Vasilcovschii Ion Petru, din Sîngerei, David Gheorghe Vasile, din Cantemir, Belecci Ion Eugen, din Vulcăneşti, şi Şalaru Mihail Ilie, din Chişinău.

Retragerea trupelor sovietice din Afghanistan a început în anul 1987, iar ultimele unităţi au fost evacuate în februarie 1989.

Retragerea trupelor sovietice din “căldarea” Afghanistanului nu a adus pacea mult sperată, din potrivă! Războiul antiterorist a fost declanşat în toamna anului 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra turnurilor gemene din New York, cînd SUA au cerut activarea Articolului 5 din Carta Alianţei Nord Atlantice, care spune că atunci cînd un stat membru este atacat, celelalte state membre sînt obligate să acorde ajutor. Intervenţia în Afghanistan a fost considerată perfect legitimă şi a primit, printr-o rezoluţie, acceptul Consiliului de Securitate al ONU.

Afghanistanul a fost pe rînd călcat de perşi, apoi de macedonenii lui Alexandru, apoi de sasanizi şi arabi, de unde au şi preluat religia islamică. În 1747, afghanii pastuni şi-au construit un stat, condus de un rege (Mario Balint şi Raico Cornea, “Primul război al mileniului”, Ed. Augusta, 2001). În secolul XIX, englezii încearcă să ocupe Afghanistanul. Începe astfel primul război colonial, care ţine din 1839 pînă în 1842. Luptele reizbucnesc în perioada 1878-1880. În cele din urmă, Imperiul Britanic se retrage, în 1919, dintr-o ţară care îi aducea mai multe necazuri decît beneficii (op.cit.). În iulie 1973, regele este înlăturat şi are loc proclamarea republicii. În 1978, cu implicarea Moscovei, comuniştii afghani preiau puterea, provocînd război. URSS se retrage încă din 1989, cînd îşi recunoaşte neputinţa în lupta cu mujahedinii (războinici religioşi).

Evident, în perioada Războiului rece, în ajutorul rezistenţei afghane intervin Statele Unite care, prin intermediul CIA şi Serviciului pakistanez, îi livrează arme. Islamişti, dar mai ales arabii, vin să lupte cu necredincioşii. Al Qaeda şi Osama bin Laden găsesc în munţii Afghanistanului o casă bună în pregătirea pentru activităţile teroriste, sprijinite de CIA, cît timp au fost îndreptate împotriva sovieticilor. În 1992 se pune capăt regimului comunist, cînd demisionează preşedintele Mohammad Najibullah.

Talibanii instituie un regim draconic, fiind interzise orice influenţe occidentale. În Afghanistan, majoritatea populaţiei este analfabetă şi lipsesc, în general, apa potabilă, electricitatea, infrastructura rutieră, televiziunea, radioul, ziarele. Excepţie fac capitala Kabul şi cîteva oraşe importante.

În regiune, se înfruntă astăzi cea mai bine înzestrată armată a lumii, trupele NATO, cu o forţă eterogenă, formată din talibani, foşti mujahedini, mercenari arabi şi, bineînţeles, teroriştii aflaţi sub stindardul Al Qaeda.

 

SUA „subestimează” talibanii afghani

BMTF, 19 sep – Un ziar din India a acuzat marți guvernul american că subestimă puterea și influența talibanilor afghani, în timp ce oficialii americani își continuă eforturile pentru a convinge grupul terorist să se angajeze în discuții de pace cu guvernul de la Kabul.

Times of India (TOI) a remarcat că există cel puțin 77 000 de jihadişti talibani care luptă cu 207.000 de forțe afghane de apărare și securitate, care includ unități militare și poliție, multe dintre ele avînd consilieri şi instructori români.

Ziarul indian susține că guvernul american „subestimează” forţa talibanilor, plasînd numărul luptătorilor între 25.000 și 60.000 și „supraestimează” forțele afghane, afirmînd că 314.000 de militari şi poliţişti ANDSF luptă împotriva jihadilor. TOI scrie că: „A fost decizia SUA de a-și încheia misiunea de luptă în Afghanistan, în 2014, pe baza unei estimări insuficiente atît a influenței pe care talibanii încă o exercită în țară cît și asupra provocărilor umanitare cu care se confruntă poporul afghan? Experții spun că talibanii dețin o influență mult mai mare decît cea recunoscută de guvernul american”.

Citînd guvernul S.U.A. și evaluările independente, Breitbart News a remarcat, în repetate rînduri, că numărul și puterea talibanilor au atins niveluri fără precedent în Afghanistan în comparație cu toate celelalte perioade de la începutul războiului afghan în octombrie 2001.

Potrivit ultimei evaluări efectuate de Inspectorul General al S.U.A. pentru Reconstrucția Afghanistanului (SIGAR), o agenție de supraveghere înfiinţată de Congres, talibanii controlează sau deţin o prezenţă considerabilă în aproximativ 44% din Afghanistan. Jurnalul Long War (LWJ), o componentă a Fundației pentru Apărarea Democrațiilor (FDD), consideră că situația este mult mai rea decît ceea ce recunosc agențiile guvernamentale americane.

TOI a menționat că LWJ consideră că grupul islamist controlează sau deţine o prezenţă considerabilă în 61% din țară. Indiferent de sursă, sau de modul în care defalcați cifrele, tema comună este că talibanii sînt cel mai proeminent grup din Afghanistan, iar influența și puterea lor au atins proporții istorice!

Talibanii sînt în mare măsură responsabili pentru zeci de mii de decese civile şi militare. Jihadul se află, de asemenea, în spatele majorității celor 2 269 de decese militare din S.U.A. și 20 400 de răniri.

În ciuda faptului că SUA alocă majoritatea fondurilor de reconstrucție pentru dezvoltarea forțelor afghane pentru a înfrînge talibanii, grupul terorist a continuat să se extindă în teritoriu. Puterea talibanilor a crescut, la fel şi culturile record și producția istorică de opiu și derivatul său de heroină, principalele surse financiare pentru grupul terorist.

În urma unui armistițiu fără precedent de trei zile dintre forțele afghane și talibanii din iunie, administrația președintelui Donald Trump și-a intensificat eforturile pentru a convinge aducerea grupului jihadist la masa negocierilor de pace. Administrația Trump a considerat „reconcilierea” dintre Kabul și talibanii afghani obiectivul principal al strategiei sale de a pune capăt războiului de 17 ani.

India, prezentă economic în Afghanistan în exploatarea resurselor de fier, a susţinut, din nou, ieri, că inamicul său regional, Pakistanul, continuă să ofere protecţie talibanilor. „Aceste sanctuare oferă, de ani de zile, siguranță pentru agendele întunecate ale rețelelor teroriste, contopite ideologic și operațional, cum ar fi talibanii, rețeaua Haqqani, Daesh, Al Qaeda”.

Deși SUA insistă că negocierile de pace trebuie să fie conduse de Afghanistan, americanii au început să participe la negocieri. În iulie, un înalt oficial al administrației Trump sa întîlnit cu reprezentanții talibanilor pentru a aduce pace Afghanistanului.

Mai multe discuții se așteaptă să aibă loc în zilele următoare.

În prezent, există aproximativ 14 000 de forțe americane și aproximativ 7 754 de soldați din aliații NATO și din țările partenere din afara NATO care servesc în Afghanistan. Între ei se află peste 700 de militari români, numărul acestora fiind suplimentat, de anul viitor, cu încă 200.