Categorie: FOTO-M

RĂZBOIUL S-A TERMINAT?

RĂZBOIUL S-A TERMINAT?

Comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, generalul Austin Scott Miller, şi-a predat atribuţiile luni în contextul retragerii definitive a trupelor străine din ţară, unde talibanii continuă să cîştige teren.

În cadrul unei ceremonii la cartierul general ultrafortificat al forţelor străine din Kabul, generalul Miller, care s-a aflat la comanda trupelor coaliţiei în Afghanistan din septembrie 2018, şi-a transmis prerogativele generalului Kenneth McKenzie, şeful Comandamentului central al armatei americane (Centcom).

Retragerea, în proporţie de 90% pentru armata americană, va pune capăt celor 20 de ani de intervenţie militară a unei coaliţii a ţărilor NATO, condusă de SUA, intrată în Afghanistan în octombrie 2001, ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie din acelaşi an de la New York şi Washington.

Ea intervine în plină ofensivă a talibanilor în toate direcţiile, lansată la începutul lunii mai odată cu începerea retragerii trupelor străine, ceea ce le-a permis să cucerească zone importante din teritoriul ţării, în faţa unei armate afghane de acum private de sprijinul crucial aerian american şi care nu opune decît o rezistenţă anemică.

Insurgenţii au preluat controlul asupra mai multor districte rurale şi puncte de frontieră cheie, cu Iranul, Turkmenistanul şi Tadjikistanul. Armata afghană nu controlează în prezent decît marile oraşe şi principalele axe rutiere.

Numeroase districte din provinciile vecine capitalei Kabul au căzut recent în mîinile talibanilor.

Luni, confruntări continuau în mai multe provincii, în special în cele de la sud de Kandahar – leagănul şi bastionul istoric al talibanilor – Helmand şi Nimroz.

ȘTIRILE FALSE, O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ

ȘTIRILE FALSE, O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ

Distorsionarea adevărului nu este o practică nouă. Propaganda și știrile false folosesc în special mediul on-line și dețin similitudini: ambele sînt metode de denaturare a adevărului, de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativă.

Un număr mare de știri false și manipulatoare care difuzează teorii șocante sau ale conspirației schimbă treptat percepția informațiilor. La început, oamenii pur și simplu nu percep dezinformarea, apoi pur și simplu nu o cred, dar ulterior, din cauza emiterii frecvente a unor astfel de materiale, oamenii încep deja să se îndoiască. Anume acesta este scopul pe care vor să-l atingă organizațiile și țările care manipulează cu informațiile.

Știrile false se transformă în prezent într-o problemă de securitate națională, un instrument care poate destabiliza lumea și a sosit momentul să-l luăm în considerare în contextul securității!

MONOPOLUL VIOLENȚEI ȘI SECURITATEA NAȚIONALĂ

MONOPOLUL VIOLENȚEI ȘI SECURITATEA NAȚIONALĂ

BMTF – partener EDU Intelligence – prin BMTF Risk Ak Demy continuă Atelierele HEST despre monopolul violenţei și securitate națională.

Folosirea violenţei ca sursă de putere nu va dispărea prea curînd. Studenţii şi protestatarii încă vor fi împuşcaţi în pieţe, prin toată lumea. Armatele vor continua să duduie peste graniţe. Guvernele vor aplica în continuare forţa atunci cînd îşi închipuie că acest lucru serveşte scopurilor lor. Statul nu va renunţa niciodată la puşcă.

Aşa cum amintea Ionel Nicu Sava, globalizarea generează fragmentarea, care este sursă de instabilitate şi insecuritate. Ideea că mai multă civilizaţie, exportată prin globalizare, înseamnă mai multă pace, este dificil de susţinut. Din 1945 pînă în 2000 lumea a cunoscut doar 26 de zile fără război! Între 1945 – 2005 s-au înregistrat 132 de războaie. Numai 7 dintre ele s-au încheiat cu întreruperea ostilităţilor, 18 prin împăcarea părţilor în urma negocierilor şi 38 cu medierea unei terţe părţi.

Starea de insecuritate este opusul stării de securitate şi se poate defini ca fiind pierderea capacităţii statului de a produce şi utiliza resurse informaţionale, energetice şi umane, de a-şi menţine coeziunea, omogenitatea, unitatea şi identitatea, ca urmare a gestionării politice ineficiente, a agresiunilor şi crizelor generatoare de situaţii sociale, patologice, crize de sistem, ori de situaţii limită.

Statele puternice sînt considerate exportatoare de securitate, iar statele slabe, furnizoare de insecuritate. Ceea ce au în comun aceste state slabe, este nivelul ridicat de riscuri interne, care, oricînd se pot transforma în riscuri la adresa guvernării. Una dintre aceste ameninţări o reprezintă grupurile sociale care au fost coagulate de existenţa unei ameninţări comune: pierderea locului de muncă, a locuinţei, sărăcia extremă, teama de pierdere a identităţii. Identităţile societale ţin de limbă, tradiţii, religie, cultură locală, mituri şi simboluri, motiv pentru care manifestă o puternică sensibilitate la ameninţările de orice fel. Teama de dispariţie conduce, inevitabil, la revoltă, îndreptată spre elitele globale sau spre statul-naţiune, perceput ca incapabil să asigure protecţia propriei identităţi sau valori, sau a stabilităţii economice (în condiţiile în care posibilitatea statului de a acţiona împotriva măsurilor luate de corporaţii pe teritoriul său devin din ce în ce mai reduse).

Ţara Rafidayn

Ţara Rafidayn

„Aventura” iraqiană a început, însă, în februarie 2003 atunci cînd am ajuns în Baghdadul lui Saddam Hussein. Proiectul RRA m-a obligat să scotocesc notele de reporter şi să scutur de praf cîteva. Dacă veţi avea răbdarea să citiţi „24 de ore în Ţara Rafidayn”, o culegere de comentarii difuzate de emisiunea „24 de ore” la RRA, veţi vedea că, fără a avea pretenţie de oracol, despre autonomia Kirkuk-ului, „balcanizarea Iraqului”, sau apariţia pe harta lumii a Kurdistanului am scris cu mulţi ani în urmă! Deocamdată, o imagine a RECHINILOR ALBI și un reportaj despre reconstrucție.

1 MAI, 17 fără 20

1 MAI, 17 fără 20

1 Mai 2021 va rămîne data în care a fost demarată retragerea contingentelor din Afghanistan. Pentru noi, războiul s-a terminat. Pentru ei, nu! Pentru mine se încheie o epocă în care 17 ani am fost prezent, anual cel puțin, în acest Teatru de Operații. Am fost cînd primul batalion românesc a pus drapelul pe catarg. Aș fi vrut să fiu prezent și la coborîrea acestuia. Se pare că nu va fi posibil! Pentru mine, războiul s-a terminat la 1 mai 2021, ora 17 fără 20 (sic!).

Adio, arme!

RETRAGERE

RETRAGERE

Miercuri, 14 aprilie 2021, președintele american Joe Biden anunță că toate trupele americane și NATO vor pleca din Afghanistan „necondiţionat” pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atacurile din 2001 din Statele Unite.

BMTF pentru viitor

BMTF pentru viitor

Cursurile de Jurnalism si Comunicare Media se adreseaza in primul rand persoanelor care doresc sa invete intr-un timp relativ scurt bazele jurnalismului, ce atributii are un jurnalist si ce inseamna aceasta profesie. Vom afla mai intai ce reprezinta sursele in jurnalism, ce este responsabilitatea profesionala, de cate feluri este jurnalismul iar apoi vom studia in detaliu stirea, interviul, reportajul, amcheta, editorialul cat si jurnalismul de opinie. Va propunem un curs complet, cu extrem de multe exemple practice, realizat intr-o maniera foarte accesibila care are ca scop formarea abilitatilor necesare oricarui viitor jurnalist de succes.

HEST 2021

HEST 2021

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Boot-camp-ul HEST a inclus: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a devein ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul boot-camp-ului HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. S-a urmărit sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia.

FOS LA PACE

FOS LA PACE

Sînt mîndru că am prieteni pompieri. Sînt mîndru că jumătatea mea ESTE pompier! Credeţi-mă! Am văzut cum e să trăieşti tot timpul la limita dintre viaţă şi moarte. Am văzut cum e să mori. Am văzut cum e să ai pe conştiinţă moartea sau viaţa unor oameni. Am văzut şi că românii sînt probabil singurul popor care dispreţuieşte pe cei ce le salvează viaţa.

Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

be prepare…

be prepare…

BMTF Risk Ak-Demy îşi propune să asigure sprijin şi să dezvolte programe pentru jurnalişti şi lucrători media, inclusiv corespondenţi independenţi, în special în regiunile de conflict, să organizeze cursuri de iniţiere în meseria de jurnalist şi de pregătire pentru jurnaliştii profesionişti care doresc să lucreze în medii ostile.

Scopul Atelierelor HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia.

La acest început de an, mulțumim colaboratorilor noștri! Foști, actuali și viitori! Be prepare!

15 ANI

15 ANI

BALINT MERCENARY TASK FORCE a fost înființată în 2005 ca un birou specializat în monitorizarea presei, producerea de analize, ştiri şi imagini din medii ostile, dar şi în vederea acordării de servicii CAT: consultanţă, analiză şi training.

BMTF are în componenţă jurnalişti veterani, porofesionişti în domeniul comunicării şi a securităţii, angajaţi în respectarea libertăţii de exprimare şi promovarea profesionalismului și adevărului.

BMTF sprijină prin toate mijloacele jurnaliştii pentru consolidarea fluxului liber de informaţii credibile şi nemanipulate. Pentru acest deziderat asigurăm transferul de cunoştinţe şi abilităţi elevilor, studenţilor şi jurnaliştilor, organizaţiilor care operează în medii ostile violente sau repressive. Obiectivul nostru include, însă şi transfer de cunoştinţe şi abilităţi în journalism şi Securitate privată.

15 ANI

BALINT MERCENARY TASK FORCE a fost înființată în 2005 ca un birou specializat în monitorizarea presei, producerea de analize, ştiri şi imagini din medii ostile, dar şi în vederea acordării de servicii CAT: consultanţă, analiză şi training.

BMTF are în componenţă jurnalişti veterani, porofesionişti în domeniul comunicării şi a securităţii, angajaţi în respectarea libertăţii de exprimare şi promovarea profesionalismului și adevărului.

BMTF sprijină prin toate mijloacele jurnaliştii pentru consolidarea fluxului liber de informaţii credibile şi nemanipulate. Pentru acest deziderat asigurăm transferul de cunoştinţe şi abilităţi elevilor, studenţilor şi jurnaliştilor, organizaţiilor care operează în medii ostile violente sau repressive. Obiectivul nostru include, însă şi transfer de cunoştinţe şi abilităţi în journalism şi Securitate privată.

OSTLUND

OSTLUND

În cei 32 de ani de jurnalism, împliniţi pe 26 aprilie 2020, am avut norocul să întîlnesc oameni deosebiţi, unii, parte din istorie, alţii care au făcut istorie! Unul dintre aceştia este Col. William Ostlund, cunoscut publicului din România din documentarul, şi cartea cu acelaşi nume, RESTREPO, a jurnalistului american Sebastian Junger, lansat în 2010. În iulie 2013, împreună cu colegii şi prietenii mei, jurnalişti şi militari, ne-am întîlnit cu col. Ostlund în FOB Apache din Zabul, Afghanistan.

William Ostlund, cu sînge de nativ american, piele roşie, militar de carieră din 1983 şi în armata activă din 1990. A participat la războaiele din Iraq, OPERATION DESERT SHIELD și DESERT STORM, OPERATION IRAQI FREEDOM, în BALCANI și în provinciile Kunar şi Zabul, Afghanistan.

A scris „Lecții lecții tactice învățate în Afghanistan”, publicat în revista Military Review (iulie / august 2009), „Războaie nereglementate: Forțele din contraterorism în sprijinul operațiunilor de contrainserție”, publicat de Institutul War Land (septembrie 2012) Forța și Forțele Operationale Speciale: Interoperabilitate și Interdependență „, publicat de Institutul de Armament Land (octombrie 2014).

14 mai – Ziua Dreptului International Umanitar

14 mai – Ziua Dreptului International Umanitar

Ziua de 14 mai a fiecărui an, stabilită prin Legea nr. 177/2013, drept Ziua Dreptului International Umanitar este celebrată la nivel național. Asociatia Romana de Drept Umanitar – Filiala Prahova (ARDUPH), in parteneriat cu principalele instituții ale administrației locale si alte institutii din domeniul educatiei, stiintei si culturii prahovene, organizeaza in conformitate cu prevederile legale, marcarea acestei zile.

Cea de-a VII-a ediție din acest an, are ca tematica specială abordarea statutului și protecției jurnaliștilor în misiuni periculoase.

Principalele activitati dedicate celebrării Zilei DIU, care se vor desfășura în perioada 3 -14 mai sunt:

– Expoziție fotografică cu tema „Între violențe, sufletul combatantului”

Autor fotojurnalist Nicolae POJOGA, Republica Moldova

– Expoziție fotografică cu tema „Ferestre spre Kandahar”

Autor corespondent de război Mario Hadrian BALINT

,,Conflicte prin ochii jurnaliștilor”

– Lansarea catalogului de fotografie cu tema: „Corespondent de război. Statut și protecție internațională”

            Autori: Dr. Dumitru CODIȚĂ, jurnalist Mario-Hadrian BALINT

– Lansare de carte ,, Rolul mass-media în promovarea principiilor și valorilor umanitare”

            Coordonatori: prof. univ.dr. Irina MOROIANU ZLĂTESCU,prof. drd. Roxana VIȘAN, prof. univ. Dr. Dumitru CODIŢĂ.

– Declaraţie politică: „Ziua Dreptului Internațional Umanitar. Solitari, dar Solidari!”, deputat Rodica PARASCHIV.

– Lansarea Apelului de la Ploiești adresat mass-media națională și internațională pentru promovarea dreptului internațional umanitar

JURNALISMUL ÎN PERICOL

JURNALISMUL ÎN PERICOL

Jurnalismul, în toate formele sale, rămîne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stînd victimele care se înregistrează an de an. Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive. Epidemia accelerează de asemenea criza economică a presei: „în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei.

DUPĂ 18 ANI, NE RETRAGEM?

DUPĂ 18 ANI, NE RETRAGEM?

Potrivit presei internaționale, din momentul semnării acordului între SUA și Talibani începe să curgă perioada de 135 de zile în care americanii trebuie să se retragă complet din 5 baze şi să reducă numărul soldaţilor la 8.600, dar şi perioada de 14 luni înainte de momentul retragii tuturor forţelor străine din Afghanistan, deci și militarii români, după 18 ani de război împotriva studenților.  

ÎNTREBARE

ÎNTREBARE

Doi infractori dovediți, prinși în horă cu politicieni stătuți și dubioși, cu anchetatori și scribălăi pe net, cu profitori și sindicaliști hămesiți, cu poponari halal, se constituie ad-hoc în factori de presiune. Băbăeți (și fete!), ăsta e statul paralel sau statul mafiot, că nu m-am dumirit?

TOT DIN CHINA

TOT DIN CHINA

Înainte de coronavirus, din China au venit rachetele. Ieftine, numai bune de tras asupra bazelor din Afghanistan. Avînd un calibru de 107 mm şi o greutate totală de 19 kg, cu o încărcătură explozivă de 1,3 kg, este considerată a avea o precizie bunicică, fiind extrem de eficientă în bombardamentul de saturaţie, după modelul Katiuşa.

T-wall-ul din Cimitirul imperiilor

T-wall-ul din Cimitirul imperiilor

Numărul militarilor români care vor participa în teatrele de operaţiuni va creşte în 2020, astfel că se va ajunge la procente impresionante: 1 din 10 militari NATO va fi român, o adevărată recunoaştere a calităţii şi seriozităţii forţelor armate din ţara noastră.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis anul trecut o creştere de peste 25% a numărului forţelor româneşti participante la misiuni în străinătate în 2020. Numărul forţelor românesti desfăşurate va creşte cu 474 de militari faţă de anul 2019 şi cu 250 de militari şi poliţişti din cadrul MAI, ajungîndu-se astfel la un total de 2.376 de militari ai Armatei Române şi 1.009 militari şi poliţişti ai Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20.000 de militari din cele 29 de ţări ale Alianţei sînt angajaţi în operaţiuni şi misiuni NATO în întreaga lume, gestionînd operaţiuni terestre, aeriene şi navale. Majoritatea misiunilor în care sînt implicaţi români sînt sub comanda NATO, dar sînt cîteva sute de militari angrenaţi şi in misiuni sub egida ONU sau OSCE.

Cea mai mare operaţiune NATO este “The Resolute Support Mission” şi are loc în Afghanistan, dar militarii aliaţi mai sînt prezenţi şi în operaţiuni mai mici, în Kosovo sau zona Mediteranei. Numai în Afghanistan, NATO are 17.148 de militari implicaţi din ţări membre sau partenere. În această misiune, România va avea în 2020 aproximativ 1.200 de militari şi va fi, probabil, cel de-al treilea contributor cu trupe după Statele Unite (8.500 de militari) şi Germania (1.300 de militari) şi în faţa unor ţări ca Italia (895 de soldaţi) sau Turcia (593 de oameni).

T-wall-ul din Cimitirul imperiilor

Numărul militarilor români care vor participa în teatrele de operaţiuni va creşte în 2020, astfel că se va ajunge la procente impresionante: 1 din 10 militari NATO va fi român, o adevărată recunoaştere a calităţii şi seriozităţii forţelor armate din ţara noastră.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis anul trecut o creştere de peste 25% a numărului forţelor româneşti participante la misiuni în străinătate în 2020. Numărul forţelor românesti desfăşurate va creşte cu 474 de militari faţă de anul 2019 şi cu 250 de militari şi poliţişti din cadrul MAI, ajungîndu-se astfel la un total de 2.376 de militari ai Armatei Române şi 1.009 militari şi poliţişti ai Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20.000 de militari din cele 29 de ţări ale Alianţei sînt angajaţi în operaţiuni şi misiuni NATO în întreaga lume, gestionînd operaţiuni terestre, aeriene şi navale. Majoritatea misiunilor în care sînt implicaţi români sînt sub comanda NATO, dar sînt cîteva sute de militari angrenaţi şi in misiuni sub egida ONU sau OSCE.

Cea mai mare operaţiune NATO este “The Resolute Support Mission” şi are loc în Afghanistan, dar militarii aliaţi mai sînt prezenţi şi în operaţiuni mai mici, în Kosovo sau zona Mediteranei. Numai în Afghanistan, NATO are 17.148 de militari implicaţi din ţări membre sau partenere. În această misiune, România va avea în 2020 aproximativ 1.200 de militari şi va fi, probabil, cel de-al treilea contributor cu trupe după Statele Unite (8.500 de militari) şi Germania (1.300 de militari) şi în faţa unor ţări ca Italia (895 de soldaţi) sau Turcia (593 de oameni).