Etichetă: AFGANISTAN

AVEM UN NOU GUVERN

BMTF, 8 sep – În Afghanistan, talibanii au desemnat ieri un nou cabinet şi au afirmat că vor pune accentul pe reconstrucţia ţării. Componenţa executivului sugerează că, în ciuda promisiunilor privind un regim mai moderat decît prima oară cînd s-au aflat la putere, talibanii intenţionează să adopte o linie dură.

Mohammad Hassan Akhund va conduce noul guvern afghan, a anunţat marţi seară principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, la peste trei săptămîni după preluarea puterii în Afghanistan de către mişcarea islamistă, transmit AFP şi Reuters.

Ministrul de interne Sirajuddin Haqqani este cel mai controversat membru al guvernului taliban, pe capul lui existînd o recompensă de 10 milioane de dolari pusă de Statele Unite pentru implicarea în atacuri teroriste şi legături cu reţeaua Al Qaida. Haqqani conduce reţeaua cu acelaşi nume pe care a fondat-o tatăl său, Jalaluddin. Acesta a fost unul dintre cei mai radicali lideri mujaheddini în perioada războiului anti-sovietic şi este considerat ca fiind principalul responsabil pentru declanşarea războiului civil din anii ’90. Haqqani, care a murit în urmă cu 3 ani, a fost puternic susţinut de Pakistan.

În cabinetul de la Kabul a fost numit şi mullahul Mohammad Yaqoob, fiu al fondatorului mişcării talibane, mullahul Omar. El va ocupa fotoliul de ministru al apărării!

Ministru de externe în guvernul condus de talibani va fi Amir Khan Muttaqi.

Viceprim-ministru este cofondatorul mişcării, mullahul Abdul Ghani Baradar, care a negociat pacea cu americanii urmînd să conducă și biroul politic al mişcării talibane, iar premier e un alt apropiat al lui Omar, mullahul Hassan Akhund.

Autoritatea supremă va rămîne însă la liderul mişcării, mullahul Haibatullah Akhunzada, care nu a fost văzut sau auzit în public după căderea guvernului afghan susţinut de Occident şi capturarea capitalei Kabul de către talibani, la jumătatea lunii august.

Componența cabinetului sugerează că talibanii vor merge pe o linie dură, chiar dacă au promis inițial că vor fi moderaţi și că guvernul lor va fi unul reprezentativ. Talibanii au încercat să dea asigurări afghanilor şi ţărilor străine că nu vor reveni la brutalitatea manifestată în perioada 1996-2001 cînd au mai deţinut puterea în Afghanistan.

Liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, a cerut, însă,  marţi noului guvern afghan să vegheze la respectarea legii islamice Sharia, în primul său mesaj transmis după preluarea puterii de către islamişti, acum trei săptămîni, relatează AFP. „Îi asigur pe toţi concetăţenii noştri că guvernanţii vor munci din greu pentru a asigura respectarea regulilor islamice şi a shariei în ţară”, a declarat acesta, într-un comunicat făcut public în engleză.

Liderul taliban subliniază şi importanţa dezvoltării educaţiei, care este potrivit lui „una din principalele necesităţi ale ţării”, şi asigură că „toţi diplomaţii străini, ambasade, consulate, organizaţii, investitori nu vor avea nici o problemă” în Afghanistan.

Hibatullah Akhundzada, numit în fruntea talibanilor în mai 2016, a fost pînă atunci necunoscut marelui public şi nu transmite mesaje decît foarte rar, în cursul unor sărbători islamice. La finele lui august, mişcarea sa a indicat că acesta se află la Kandahar şi că va apărea „în scurt timp în public”.

Mişcarea islamistă a declarat luni că a preluat controlul asupra întregului Afghanistan, inclusiv Valea Panjshir, unde liderul rezistenţei locale, Ahmad Massoud, a îndemnat populaţia să se ridice împotriva lor.

TALIBANII AMENINȚĂ

BMTF, 6 sep – Talibanii i-au ameninţat luni pe toţi cei care ar încerca să le opună rezistenţă şi au făcut apel la fostele forţe guvernamentale să se alăture trupelor talibane în cadrul noilor servicii de securitate, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Emiratul islamic este supus unui mare risc de insurecţii. Oricine ar încerca să creeze o insurecţie ar fi reprimat dur”, a declarat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, într-o conferinţă de presă.

„Forţele afghane formate în aceşti 20 de ani vor fi chemate să se alăture serviciilor de securitate împreună cu talibani”, a adăugat el.

Talibanii au anunţat anterior luni că au preluat controlul complet asupra văii Panjshir, enclavă cu acces dificil, la 80 de km nord de Kabul, care era ultimul bastion de opoziţie armată faţă de ei, de la preluarea puterii la 15 august.

„Cu această victorie, ţara noastră a ieşit acum complet din marasmul războiului”, a precizat Mujahid într-un comunicat.

Vechi bastion anti-taliban, Panjshir, zonă la a cărei celebritate de la sfîrşitul anilor ’80 a contribuit legendarul comandant Ahmed Shah Massoud, înainte de a fi asasinat de Al-Qaida în 2001, găzduieşte Frontul Naţional de Rezistenţă (FNR).

FNR, condus de Ahmad Massoud, fiul comandantului Massoud, le-a răspuns talibanilor afirmînd că deţine în continuare „poziţii strategice” în vale. „Lupta împotriva talibanilor şi a partenerilor lor va continua”, a adăugat el.

„Oricine pune mîna pe arme şi lansează o nouă rezistenţă va fi, fără nici un dubiu, duşmanul nostru. Războiul s-a încheiat, ţara iese din criză. Acum a venit ora păcii şi a reconstrucţiei. Avem nevoie de sprijinul oamenilor”, a reiterat Mujahid în faţa presei.

Purtătorul de cuvînt le-a promis de asemenea locuitorilor in Panjshir că vor fi în securitate şi că nu vor fi supuşi discriminării. El a dat asigurări că electricitatea şi telecomunicaţiile vor fi restabilite imediat în provincie.

În privinţa guvernului, a cărui compoziţie era iniţial anunţată pentru a fi dezvăluită vinerea trecută, Mujahid a dat asigurări că va fi prezentat „în următoarele zile”.

PREDAȚI ORAȘELE SAU VEȚI MURI!

BMTF, 14 iul – Talibanii le-au transmis marţi un apel locuitorilor oraşelor afghane să se predea pentru a se evita luptele în aşezările urbane, transmite AFP, preluată de Agerpres.

”Acum cînd luptele din munţi şi deşerturi au ajuns la porţile oraşelor, mujahedinii nu vor lupte în oraşe. Este mai bine ca (…) învăţaţii şi ulemalele (membri ai clerului musulman – n.red.) să folosească toate canalale pentru a intra în contact cu talibanii spre a ajunge la un acord rezonabil pentru evitarea pagubelor în oraşele lor”, a transmis un reprezentant al talibanilor, Amir Khan Muttaqi.

Ministru al informaţiilor şi culturii în fostul regim taliban (1996-2001), Amir Khan Muttaqi conduce acum ”Comisia de invitare şi sfătuire” a mişcării talibane, căreia trebuie să i se adreseze cei care – militari, poliţişti, responsabili guvernamentali, funcţionari ori simplu civili – vor să se predea insurgenţilor.

Talibanii ”îi asigură pe toţi locuitorii că Afghanistanul va fi patria tuturor şi că nimeni nu va căuta să se răzbune”, mai spune Muttaqi într-un mesaj audio difuzat pe Twitter.

După ce au cucerit în ultimele două luni mari zone rurale într-o ofensivă lansată în mai odată cu debutul retragerii forţelor străine din ţară, talibanii încercuiesc mai multe capitale de provincii.

Lipsită de sprijinul aerian crucial al Statelor Unite, armata afghană nu a oferit decît o slabă rezistenţă şi nu mai controlează, practic, decît oraşele mari şi axele principale.

Apelul actual al talibanilor aminteşte de strategia pe care au folosit-o în timpul cuceririi puterii la mijlocul anilor 1990: asedierea localităţilor şi constrîngerea şefilor tradiţionali să negocieze predarea acestora.

Mai multe districte vecine cu Kabul au căzut recent în mîinile talibanilor, existînd temerea că aceştia vor ataca în curînd capitala sau aeroportul acesteia, singura poartă de ieşire pentru cetăţenii străini.

Marţi, poliţia a anunţat că patru civili au fost ucişi şi cinci răniţi într-o explozie la Kabul, a cărei origine nu este cunoscută deocamdată.

”Explozia a avut loc în centrul capitalei, la începutul după-amiezii”, a informat purtătorul de cuvînt al poliţiei, Ferdaws Faramarz, fără alte detalii.

UPDATE. ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. MILIȚIILE LOCALE RECHEMATE SUB ARME, CU TEAMA ABUZURILOR

BMTF, 9 iul – UPDATE: Talibanii au anunţat vineri că au cucerit Islam Qala, un post de frontieră cu Iranul, cel mai important din Afghanistan, situat în provincia Herat (vest), şi că o ofensivă continuă în ţară, relatează AFP.

”Postul de frontieră Islam Qala se află sub controlul nostru total şi-l vom pune în funcţiune azi”, a declarat AFP un purtător de cuvînt taliban, Zabihullah Mujahid. Islam Qala este unul dintre cele mai importante puncte de trecere a frontierei în Afghanistan – tranzitat de cea mai mare parte a comerţului legal între cele două ţări. El este al doilea post de frontieră important cucerit de talibani de la începutul unei ofensive-fulger, pe care au lansat-o la începutul lui mai, cînd Statele Unite au lansat ultima fază a retragerii lor din Afghanistan. Insurgenţii au cucerit luna trecută Shir Khan Bandar, principalul post de frontieră între Afhganistan şi Tadjikistan.

În Afghanistan talibanii string lațul în jurul principalelor orașe ale țării, iar guvernatorii provinciilor sînt în stare de alertă maximă. Totul se întîmplă pe fondul retragerii trupelor străine din țară, retragere avînd ca data limită, anunțată de președintele Biden, 31 august 2021.

Guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub, a declarat că militanții asociați cu Lashkar-e-Taiba din Pakistan și alte grupuri joacă un rol important în lupta de la Sarobi, aflată în desfășurare.

Locuitorii din Sarobi au declarat că talibanii au amenințat că vor lansa un atac asupra bazarului Sarobi.

Guvernatorul Kabulului a spus că, pe lîngă Sarobi, alte patru districte din provincia Kabul sînt sub asaltul talibanilor. Cu toate acestea, guvernatorul provinciei Kabul a spus că forțele de securitate nu vor permite talibanilor să își extindă aria de control.

„Talibanii încearcă să preia minele de rubin din districtul Jagdalak. Nu au capacitatea de a-l extrage, dar încercăm să împiedicăm controlul lor asupra acestuia ”, a declarat și guvernatorul districtului Sarobi.

„Inamicul încearcă să impună un asediu economic asupra Kabulului, vor să facă presiuni asupra arterelor economice, de aceea inamicul se concentrează pe rutele noastre de transport din est”, a declarat guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub.

„Se luptă zi și noapte, rămîne doar bazarul, în urmă cu cîteva zile au ucis mai mulți membri ai forței de securitate și i-au luat pe alții ca ostatici”, a spus Zahidullah, rezident în Sarobi.

Kabul are 14 districte, dintre care cinci sînt amenințate, potrivit oficialilor de securitate afghani.

La rîndul său, guvernatorul din Balkh, Mohammad Farhad Azimi, a declarat joi că din cei 5.000 de luptători angajați de liderii politici și alte personalități influente din Balkh ca parte a forțelor de protecție publică, 1.500 au fost deja dislocate în poziții de luptă pentru a înfrunta talibanii alături de forțele de Securitate guvernamentale.

Azimi a spus că liderii politici nu au reușit să mobilizeze întregul număr de luptători care au fost angajați să lupte împotriva insurgenților.

Potrivit lui Azimi, Direcția Națională de Securitate (NDS) a pregătit lista celor care sînt așteptați să lupte alături de Forța Națională de Apărare și Securitate Afghană (ANDSF).

Guvernul va dota membrii forței de protecție publică cu arme și vor fi plătiți 10.000 de AF pe lună.

„Au fost mobilizați 5.000 de luptători, dintre care 1.500 au fost desfășurați împreună cu forțele de securitate. Restul așteaptă echipamente și arme. De asemenea, vor contribui la împingerea activităților inamice în strînsă coordonare cu forțele de securitate ale Republicii Islamice Afghanistan ”, a spus Azimi.

Între timp, șeful consiliului provincial Balkh a spus că în trecut unele elemente au folosit în mod abuziv forțele de protecție publică și a spus că aceeași problemă se va repeta dacă forțele de protecție publică nu sînt conduse în mod corect.

„Unul dintre motivele cheie care au dus la prăbușirea districtului a fost acela că unii oameni s-au angajat să mobilizeze 100 de luptători, dar ulterior 20 dintre aceștia au fost folosiți în mod corect, restul de 80 au fost folosiți greșit sau nu au fost prezenți „, a declarat Afzal Hadid, șeful consiliului provincial Balkh.

Mobilizarea forțelor de protecție publică a ridicat speranțe pentru eforturile de prevenire a infiltrării talibanilor în provincii.

„Acești luptători ar trebui să fie controlați, astfel încît să nu se implice în jafuri armate, răzbunîndu-se și săvîrșind alte infracțiuni”, a declarat Abdul Hamid Sefwat, șeful Uniunii Societății Civile Balkh.

Oficialii locali din Balkh au declarat că membrii forțelor de protecție publică au fost dislocate în liniile defensive din jurul orașului Mazar-e-Sharif și din alte districte.

Unii comandanți ai forțelor de protecție  publică s-au declarat gata să participe la operațiunile de eliminare în zonele aflate sub controlul talibanilor, dacă guvernul le permite acest lucru.

Ciocnirile dintre forțele de securitate și talibani au început miercuri după ce aceștia a atacat mai multe părți ale orașului.

Forțele de securitate afghane au respins joi din nou atacul talibanilor asupra Qala-e-Naw, capitala provinciei Badghis din vestul Afghanistanului.

Joi dimineață, talibanii au lansat atacuri în apropierea clădirii sediului poliției, a bazei militare și a departamentului Direcției Naționale de Securitate (NDS) din oraș, a spus sursa.

„Forțele au răspuns din nou la atacul talibanilor”, a spus Shir Aqa Alokozai, adăugînd că „situația din Qala-e-Naw este sub controlul forțelor de securitate”.

Comandantul militar Hasibullah Akhundzada a spus: „Dimineața au avut loc mari ciocniri între forțele de securitate și inamic, soldate cu victim, în Qala-e-Naw, iar talibanii au fugit”.

Joi, mai devreme, Ziauddin Akazi, deputat de la Badghis, a spus că talibanii și-au reluat atacurile asupra orașului și a solicitat întăriri guvernului. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația civililor din oraș.

Cel puțin doi civili au fost uciși și mai mult de 60 de persoane au fost rănite în luptele din ultimele două zile, potrivit oficialilor sanitari.

Oficialii locali au spus că mai mulți oficiali din cadrul trupelor de Securitate afghane s-au predat talibanilor înainte ca grupul să lanseze atacuri asupra orașului.

Khawja Murad Murad, oficial de securitate, Abubaker Muradi, șef adjunct al Direcției Naționale de Securitate (NDS), Sarajuddin Payman, comandant al unui avanpost de securitate, Omar Azimi, ofițer de securitate al PD1, Nadir, comandant al unui avanpost al Unitatea de protecție publică a poliției, Khir Mohammad Arefi, comandantul unei armate teritoriale, și alte zeci de membri ai forțelor de securitate s-au predat talibanilor fără nici un fel de luptă, potrivit oficialilor.

Khan Jan Zafar și Mohammad Farid Akhizai, doi membri ai consiliului provincial, s-au predate, de asemenea, talibanilor, au spus oficialii.

Cu toate acestea, joi dimineață, Ministerul Apărării a emis o declarație în care spunea că „un număr mare de comandi afghani au sosit miercuri seara la Qala-e-Naw și operațiunile de compensare sînt în curs”.

Ministerul a mai spus că „cel puțin 69 de talibani au fost uciși, iar alți 23 au fost răniți în timpul atacului aerian de miercuri în mai multe părți din Qala-e-Naw”.

Între timp, oficialii locali din provincia Herat au declarat că forțele de securitate s-au retras din seara trecută din districtele Zenda Jan și Keshk-e-Kohna din provincie.

Unele părți din districtele Herat din Pashtoon Zarghoon, Kohsan și Shindand au căzut de asemenea în fața talibanilor încă de noaptea trecută, potrivit oficialilor.

AFGHANISTAN, ȚARA HAOSULUI TOTAL

BMTF, 8 iul – Guvernul de la Kabul a mobilizat mii de forte de Securitate pentru a lupta cu talibanii în nordul Afghanistanului, deși 1037 de soldaţi din armata afghană au dezertat și au trecut luni în Tadjikistan, cerînd protecţie. Rusia şi Turcia şi-au închis consulatele din Mazar-e-Sharif, capitala provinciei afghane din nord unde consulatele Indiei, Tadjikistanului, Pakistanului, Iranului şi Uzbekistanului din zonă au anunţat că şi-au redus activitatea.

Pakistanul a închis un foarte important punct de frontieră la graniţa cu Afghanistanului, în Kandahar, invocînd însă probleme legate de răspîndirea pandemiei, însă deciziile sînt legate de ofensiva talibanilor pe toate fronturile.

Surse din zonă anunţă că este posibil să fie tăiată ruta Kabul-Bagram, perspectivă de coşmar care ar lăsa posibilă doar evacura membrilor ambasadelor, personalului militar şi civil al ambasadelor din „zona verde” a Kabulului doar cu ajutorul elicopterelor, repetînd exact tragedia de la Saigon…

Autorităţile afgane au desfăşurat marţi sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale pentru a contracara o vastă ofensivă a talibanilor în nordul ţării, în urma căreia o mie de militari afghani au fost nevoiţi luni să se pună la adăpost în ţara vecină Tadjikistan, relatează AFP.

Luptele s-au intensificat în mai multe provincii afghane, dar talibanii şi-au concentrat eforturile mai ales în nord, unde au cucerit mai multe zeci de districte de cînd SUA şi NATO au început în mai retragerea finală a trupelor lor.

În faţa înaintării îngrijorătoare a talibanilor în nord, departe de bastioanele lor tradiţionale din sud, guvernul a decis să trimită trupe pentru a pregăti o contraofensivă.

Sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale au fost mobilizaţi în provinciile nordice Takhar şi Badakhshan, unde talibanii au cucerit în scurt timp mari teritorii, uneori chiar fără luptă.

Cele două provincii făceau parte dintre fiefurile forţelor NATO şi în anii 1990 s-au opus regimului taliban, care nu a reuşit atunci să le cucerească niciodată.

Viteza şi uşurinţa cu care talibanii au cucerit de această dată respectivele provincii au dat o lovitură psihologică foarte dură autorităţilor afghane.

Responsabilii militari afghani au recunoscut că nu au reuşit să protejeze anumite districte rurale izolate, dar au promis să-şi concentreze eforturile pe securitatea marilor aglomerări, a rutelor principale şi a oraşelor de la frontieră.

Săptămîna trecută, forţele americane şi ale NATO s-au retras de la baza aeriană Bagram, cea mai mare din Afghanistan, situată la 50 km nord de Kabul şi care a fost centrul nevralgic al operaţiunilor purtate de la debutul intervenţiei lor militare, declanşată în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Părăsirea bazei de la Bagram, una din etapele finale ale retragerii definitive după 20 de ani de război, are ca efect limitarea sprijinului aerian vital acordat pînă acum de SUA armatei afghane.

Potrivit AFP, consilierul naţional afghan pentru securitate, Hamdullah Mohib, a admis marţi că absenţa sprijinului aerian a constrîns armata să se retragă din anumite posturi isolate, dar acest proces este sub control, forţele de securitate afghane, armata aerului afghană s-au reorganizat, a afirmat el.

Luni, peste o mie de soldaţi afghani au fost nevoiţi să-şi găsească refugiu în Tadjikistan după lupte intense cu talibanii. Alte sute făcuseră acelaşi lucru în ultimele săptămîni.

Talibanii deţin deja de la sfîrşitul lui iunie principalul post de frontieră cu Tadjikistan şi celelalte căi de trecere spre această ţară, precum şi districtele care conduc spre Kunduz, la 50 km de graniţa tadjică.

În aceste condiţii, preşedintele tadjic Emomali Rahmon a ordonat luni mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a întări frontiera.

Luptele din nord au făcut Rusia să-şi închidă consulatul de la Mazar-i-Sharif, capitala provinciei Balkh, aproape de frontiera cu Uzbekistan.

Duminică, talibanii au preluat controlul în districtul-cheie Panjwai, în fostul lor bastion din provincia sudică Kandahar. Marţi, ei au afirmat că au cucerit un alt district în provincia vecină Nimroz.

Guvernul şi talibanii s-au lansat, de asemenea, într-un război de propagandă pe reţelele sociale. Guvernul a publicat imagini video cu raiduri aeriene care distrug poziţiile talibanilor şi se laudă cu pierderile grele provocate acestora. De partea cealaltă, site-uri pro-insurgenţi actualizează cu regularitate numărul districtelor căzute şi postează imagini cu soldaţi care predau armele.

FUGA DIN BAGRAM

BMTF, 6 iulie – Am fost extrem de frustrat că nu am putut fi present la retragerea trupelor române din Afghanistan, după 19 ani de misiuni în acest Teatru de Operații. Ministerul Apărării Naționale a invocat inatacabilul context de Securitate, pentru cunoscători, acest motiv nestînd în picioare.

Realitatea este că retragerea trupelor NATO și SUA din Afghanistan seamănă cu o fugă! Relatările de la fața locului confirmînd acest lucru, iar Bagramul este mărturie!

Haosul a pus stăpînire pe baza aeriană din Bagram după plecarea trupelor americane din ceea ce a fost cea mai mare fortăreaţă militară a forţelor internaţionale din Afghanistan, lăsînd o senzaţie de îngrijorare în rîndul afghanilor cu privire la impactul retragerii, relatează luni EFE într-un comentariu.

Bagram, situată la circa 70 kilometri de Kabul, a fost abandonată de ultimul grup al forţelor americane la puţin după miezul nopţii, vinerea trecută, pe întuneric şi fără nici un avertisment.

„Am aflat vineri dimineaţă, în jurul orei şase, pentru că (americanii) nu ne-au informat cu privire la ultima plecare a ultimului grup” de militari, a declarat pentru EFE un funcţionar de securitate afghan, recent transferat la baza aeriană din Bagram. „Măcar ne-ar fi putut face favoarea să ne informeze de abandonarea bazei de către ultimul lor om”, a acuzat acesta.

Cînd forţele afghane au pătruns în Bagram, vineri dimineaţa, baza fusese deja luată cu asalt de localnici care au escaladat zidurile fortăreţei, au jefuit şi chiar au încercat să dărîme zidurile pentru a scoate vehiculele din interior, informează Agerpres.

„Cînd am aflat, ne-am grăbit să intrăm în bază pentru a evita jafurile, am arestat vreo 70 de persoane, altele au fugit”, a relatat oficialul afghan.

La 1 mai, după aproape 20 de ani de război, forţele coaliţiei au început retragerea din Afghanistan a celor 2.500 de militari americani şi 7.000 de militari ai NATO, proces care este de aşteptat să se încheie la începutul lunii septembrie.

Înainte de aceasta, şi trupele italiene şi germane din provinciile Herat şi Balkh şi-au abandonat bazele în timpul nopţii, fără a-şi anunţa retragerea.

„Au invadat Afghanistanul fără acceptul afghanilor şi acum au plecat fără să se coordoneze cu forţele noastre de securitate. Aceasta este o dovadă a apatiei şi indiferenţei acestora faţă de poporul afghan şi faţă de ţara noastră”, s-a plîns Ibrahim, un comerciant în vîrstă de 28 de ani care vinde fier vechi în apropiere de baza de la Bagram.

Pînă acum, Bagram se putea vedea de la depărtare ca un oraş luminos şi inclusiv satele din împrejurimi foloseau curent electric de la bază. „Astăzi, toate luminile puternice au fost stinse, zona se aseamănă cu un cimitir, americanii au lăsat în urmă un cimitir, nu o bază aeriană”, spune Ibrahim pentru EFE.

La apogeul său, baza a adăpostit pînă la 100.000 de militari ai coaliţiei, iar de aici au fost lansate majoritatea operaţiunilor aeriene şi atacuri împotriva insurgenţilor în două decenii de război.

Baza a fost echipată cu tehnologie modernă de război de către forţele americane şi, în ciuda constantelor atacuri cu rachete şi obuze din partea talibanilor, nimeni nu se simţea nesigur în interior, datorită complexului sistem de apărare.

Bagram adăposteşte în continuare o controversată închisoare în care sute de combatanţi au fost deţinuţi de-a lungul anilor.

Acum, „fiecare hangar şi încăpere din bază este întunecoasă ca un mormînt, nu există electricitate, nu ştim de unde să pornim generatoarele de electricitate”, a declarat pentru EFE o altă oficialitate din domeniul securităţii. Fiecare turn de supraveghere are uşi protejate cu parole, dar americanii nu au lăsat codurile de acces, „iar soldaţii noştri nu au putut folosi aceste porţi pentru a urca în turnurile de supraveghere”, a explicat el.

În prezent, afghanii trebuie să pornească baza cu echipament de bază, pentru că americanii – spune oficialul citat – „au înlăturat toate sistemele de apărare şi supraveghere şi echipamentul modern pe care le foloseau pentru securitatea bazei”.

Retragerea SUA din baza strategică de la Bagram are efecte negative şi asupra securităţii şi vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din jurul bazei şi din satele învecinate. Locuitorii se tem pentru siguranţa lor şi o posibilă sosire a talibanilor în zona lor.

„Nu ştim ce să facem după asta, ar trebui să părăsim ţara sau nu? Pentru că nici guvernul nu se află într-o situaţie prea bună”, a declarat un localnic, Rashid.

Retragerea forţelor SUA şi ale NATO coincide cu creşterea atacurilor talibanilor, care de la 1 mai au capturat peste 80 de centre de district şi asediază mai multe capitale provinciale.

AFGHANISTAN, UN IUNIE MORTAL! GUVERNUL DE LA KABUL PIERDE 120 DE DISTRICTE ÎN FAȚA TALIBANILOR

BMTF, 2 IUL – Un atac cu mortiere a vizat reședința lui Atta Mohammad Noor, fostul guvernator al provinciei Balkh,  aseară, rănind cel puțin două persoane, a declarat deputatul Sayed Zahir Masroor, potrivit surselor noastre de la Kabul.

Atacul a avut loc în timp ce Noor se afla într-o întîlnire cu lideri politici, membri ai consiliului provincial și oficiali de securitate pentru a revizui situația de securitate a provinciei.

Surse din cadrul serviciilor de securitate au declarat că proiectilul a lovit un vehicul care aparținea lui Ali Mohaqiq, deputat și fiul lui Mohammad Mohaqiq, consilier principal în afaceri politice și de securitate al președintelui. Un șofer al lui Ali Mohaqiq și o altă persoană au fost răniți în incident.

Noor a mers săptămîna trecută la Balkh pentru a sprijini forțele locale de securitate în operațiunile împotriva talibanilor.

Din cele 14 districte din Balkh, nouă au căzut sub controlul total al talibanilor în ultimele cîteva săptămîni. Districtele Kaldar și Chahar Boak, cel mai recent.

Talibanii reprezintă o amenințare pentru Mazar-e-Sharif, capitala provinciei, dar forțele de securitate și comandourile au întărit securitatea pentru a preveni capturarea de către talibani.

În urmă cu o săptămînă, Noor s-a angajat să mobilizeze publicul din Balkh împotriva talibanilor și să curățe provincia și să restabilească stabilitatea.

Căderea Balkh-ului înseamnă căderea Nordului și căderea Nordului înseamnă căderea Afghanistanului, a spus Noor.

Iunie a fost o lună de foc pentru 12 provincii, mai ales în nordul și centrul Afghanistanului. Autoritățile afgane susțin că Forțele Naționale Afghane de Securitate și Apărare (ANDSF) au ucis peste 6.000 de luptători talibani în aproximativ o lună, iar talibanii au spus că grupul a provocat victime majore forțelor guvernamentale.

În această perioadă, guvernul a părăsit, de asemenea, 120 de districte în urma ofensivelor talibane. În ultima OFENSIVĂ, talibanii au capturat centrul districtului Tagab din provincia nordică Kapisa.

Potrivit TOLOnews, 638 de militari și civili au fost uciși în atacurile talibanilor în această perioadă și alți 1.060 au fost răniți.

Motivul principal al prăbușirii districtelor este conducerea slabă la nivelul conducerii forțelor de securitate și apărare„, a declarat deputatul Khan Agha Rezayee.

Deși numărul atacurilor și exploziilor a scăzut în această perioadă, numărul victimelor în rîndul personalului de securitate și al civililor a continuat să crească.

Majoritatea victimelor au fost raportate în provinciile Baghlan, Faryab, Badakhshan, Ghazni, Takhar, Balkh, Ghor, Herat, Farah, Kunduz, Badghis și Sar-e-Pul.

Deputatul Ibdallullah Mohammadi acuză faptul că personalul din cadrul serviciilor de Securitate, și comandanții acestora, au fost schimbați, locul lor fiind luat de comandanți mai puțin instruiți.  „Nu a existat nici o pregătire pentru a face față unui război atît de mare, nu am fost pregătiți pentru războiul de gherilă”, a declarat și deputatul Arif Rahmani.

Între timp, Ministerul Apărării din Afghanistan (MoD) a declarat că forțele de securitate afghane au intensificat atacurile aeriene asupra pozițiilor talibanilor în Nangarhar, Herat, Balkh, Jawzjan, Helmand, Takhar, Badakhshan, Kunduz, Baghlan și provinciile Kapisa într-o acțiune de recuperare a districtelor pierdute.

„258 de luptători talibani au fost uciși și încă 100 au fost răniți în operațiunile desfășurate de forțele de securitate și apărare în ultimele 24 de ore”, a declarat Fawad Aman, purtător de cuvînt adjunct al Ministerului Apărării.

Premierul pakistanez Imran Khan, referitor la o posibilă înrăutățire a situației din Afghanistan, a declarat că Pakistanul se va confrunta cu un moment dificil, avînd în vedere impactul potențial al unui nou război civil în Afganistan. El a spus că Pakistanul nu are nici o influență asupra talibanilor.

În timpul unui discurs în Adunarea Națională a Pakistanului, el a criticat, de asemenea, politicile din trecut care au condus la aderarea Pakistanului la intervenția SUA în Afghanistan. El a menționat că nu s-a simțit niciodată mai „insultat” decît atunci cînd Pakistanul a decis să se alăture războiului american împotriva terorii.

Militarii români prezenți de 19 ani în TO Afghanistan au fost retrași în totalitate din această țară.

ROMÂNIA S-A RETRAS TOTAL DIN AFGHANISTAN

BMTF, 28 iun – Participarea de 19 ani a Armatei Române în Afghanistan s-a încheiat în noaptea de sîmbătă spre duminică, în momentul în care a fost repatriat şi ultimul detaşament românesc format din 140 de militari. În urma lor rămîne o ţară ameninţată de ofensiva talibanilor și cu o istorie de peste 40 de ani de război continuu, așa cum ați putut citii, în ultimii 15 ani, pe acest site.  

Soldaţii români au revenit în ţară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul naţional al Armatei României în Afghanistan. România a repatriat circa 670 de militari, din momentul luării deciziei NATO de a pleca din Afghanistan. Cea mai mare parte dintre cei aproximativ 600 de militari care au executat ultima rotaţie din Afghanistan, în perioada februarie-iunie 2021, aparţin Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” comandat de locotenent-colonelul Vasile Mironescu, şi au executat, alături de militarii din cadrul ENS şi în cooperare cu forţele Coaliţiei internaţionale, cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afghane şi cu liderii locali, misiuni specifice de protecţia forţei şi de pregătire a activităţilor de redislocare în ţară a detaşamentelor de militari şi a echipamentelor specifice misiunii.

Alături de aceştia au mai fost retraşi din Afghanistan şi ofiţeri de Operaţii Speciale (FOS) sau de Informaţii Militare, care, datorită modului în care înţeleg să-şi ducă la îndeplinire misiunile, au fost foarte apreciaţi de colegii aliaţi. Forţele pentru Operaţii Speciale au avut misiunea de a lua cu asalt „cuiburile” de talibani în echipe mixte cu militari FOS americani, britanici sau germani.

În Afghanistan au mai acţionat și au fost retraşi, şi ofiţerii de Informaţii Militare, care, în toţi aceşti ani, au reuşit să se infiltreze adînc în grupurile talibane pentru a obţine informaţii extrem de importante pentru aliaţi. Buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului, unii dintre ei nu s-au ferit chiar să-şi întemeieze o familie cu cîte o femeie afghană pentru a fi consideraţi „persoane de încredere” în comunitate.

Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Pentru a asigura retragerea în siguranţă a trupelor aliate din Afghanistan, Pentagonul a adus în zonă un portavion şi două bombardiere Boeing B-52 Stratofortress pentru asigurarea sprijinului aerian în caz de atac taliban.

Potrivit MApN, din anul 2002 şi pînă în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţiuni din Afghanistan. 27 de ostaşi români şi-au pierdut viaţa în cei 20 de ani de război.

Ce rămîne în urma acestei retrageri dictate politic? Talibanii cîştigă localitate după localitate într-o ofensivă ce s-a intensificat odată cu începutul retragerii forţelor aliate, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie. SUA au irosit aproape 1.000 de miliarde de dolari într-un război „inutil“ de 20 de ani, scrie „The Sun“. Talibanii susţin că au preluat controlul în 69 de districte afghane, doar de la 1 mai, cînd a început retragerea forţelor americane. Drept urmare, talibanii controlează în prezent 142 de districte, adică mai mult de o treime din cele 407 de districte, şi luptă în acest moment pentru controlul altor 170 de districte, provocînd pierderi grele forţelor de securitate afghane, antrenate de americani.

„Va fi tragic dacă această ofensivă militară continuă“, a declarat, săptămîna trecută, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, subliniind că ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală. „Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet“, a spus responsabila ONU.

Combatanţi talibani au lansat miercuri o rachetă asupra unui spital din Afghanistan, care a provocat un incendiu major ce a condus la distrugerea dozelor de vaccin anti-COVID-19. Nu au fost raportate persoane decedate, au anunţat oficiali afghani, informează Reuters. Talibanii afirmă că sînt dispuşi să continue discuţiile de pace în Afghanistan, unde doresc adoptarea unui „sistem islamic adevărat“, în care drepturile femeilor să fie aliniate cu normele culturale şi religioase, scrie Reuters. Nu este clar dacă talibanii le vor permite femeilor să ocupe funcţii publice sau dacă locurile de muncă şi şcolile vor fi separate pe criterii de gen.

AFGHANISTAN – PAX TALIBANA

BMTF, 20 apr – Cel puţin 12 reprezentanţi ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în cursul mai multor atacuri violente în noaptea de luni spre marţi, relatează Agerpres.

Cel puţin opt ofiţeri de poliţie au fost ucişi, iar alţi doi răniţi în urma unui atac al insurgenţilor împotriva unui punct de control din districtul Zebak în provincia Badakhshan (nordul ţării), a specificat un responsabil local.

În provincia Herat (vest), cel puţin doi membri ai forţelor de securitate au fost ucişi şi alţi 15 răniţi, după ce un atacator sinucigaş a intrat cu maşina plină cu explozibili în sediul poliţiei din districtul Ghoryan, conform unor oficiali afghani.

Într-un comunicat, guvernul provinciei Badakhshan menţionează că peste 10 civili, între care copii, figurează printre răniţi. Patru case de locuit au fost distruse şi multe altele au fost parţial avariate, conform aceluiaşi text.

La Kabul, un ofiţer al armatei şi şoferul său au fost ucişi de trăgători neidentificaţi, a declarat poliţia.

Ata Jan Haqbayan, șeful consiliului provincial din Zabul, a fost rănit într-o explozie care a avut loc marți în incinta guvernatorului provincial din provincia sudică, a spus fratele său Ismail Zabuli.

Haqbayan a supraviețuit unei explozii în urmă cu cinci luni în orașul Qalat, centrul provinciei Zabul. Explozia a ucis trei civili și a rănit alți 20.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat săptămîna trecută retragerea trupelor americane din Afghanistan pînă la 11 septembrie, dincolo de data de 1 mai convenită anterior de precedenta administraţie Trump cu talibanii.

Experţii anticipează un război civil devastator dacă părţile beligerante nu ajung la un acord politic înainte de retragerea totală a forţelor internaţionale din Afghanistan.

OPT MORȚI ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 9 feb – Patru angajaţi guvernamentali de la Kabul au fost împuşcaţi mortal marţi în vestul Capitalei Afghanistanului de bărbaţi necunoscuţi, transmite Agerpres.

Victimele erau angajaţi ai Ministerului pentru reabilitare şi dezvoltare rurală, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdows Faramarz.

Conform unui purtător de cuvînt al ministerului, cei patru se îndreptau spre provincia Maidan Wardak, din centrul Afghanistanului, c]nd bărbaţi înarmaţi i-au oprit şi împuşcat.

O echipă comună de securitate a deschis o anchetă, a menţionat Faramarz, fără alte detalii.

Atacurile ţintite şi cele cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, fiind vizaţi responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Într-un alt incident petrecut marţi dimineaţă, cel puțin patru membri ai Forței de Protecție Publică au fost uciși și un altul a fost rănit într-o explozie cauzată de o bombă plasată pe marginea drumului, pe autostrada Herat-Islam Qala, a declarat guvernatorul provincial Waheed Qatali.

„Membrii Forței de Protecție Publică patrulau cînd a avut loc explozia”, a spus Qatali, adăugînd că „bomba a fost plasată de talibani”.

Cele mai multe atacuri comise în capitala afghană nu sînt revendicate, însă în ţară sînt activi atît insurgenţi talibani, cît şi luptători ai Statului Islamic.

KABUL: 10 EXPLOZII IED ÎN 10 ZILE

BMTF, 1 dec – Capitala afghan, Kabul, a avut parte de de 10 explozii ale unor dispositive explosive improvizate, magnetice, și un atac cu rachete, în 10 zile, între 20-30 noiembrie a.c., potrivit autorităților. Acestea au cauzat moartea a 14 persoane și rănirea a altor 70!

Au fost vizate, în special, vehicule militare, ale Poliției Naționale și cele ale Ministerului Justiției.

Pe de altă parte, cel puţin 26 de membri ai forţelor afghane de securitate au fost omorîţi într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană care a avut loc duminică dimineaţă la baza lor din provincia Ghazni din estul ţării, potrivit unor oficiali.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne, Tareq Arian, atacatorul, un kamikaze, „a folosit o maşină umplută cu explozibili”, în districtul Deh Yak, la ora locală 07.30.

Ținta a fost o bază a armatei afghane.

Atentatul nu a fost revendicat pentru moment, dar provincia Ghazni este scena unor confruntări permanente între forţele afghane şi talibani.

Deşi au încetat să mai ia ca ţintă forţele americane în urma acordului dintre SUA şi talibani semnat în februarie la Doha, insurgenţii şi-au intensificat în schimb de atunci violenţele împotriva forţelor de securitate afghane.

47 de morți și zeci de răniți, între care doi militari români, ieri, în Afghanistan.

BMTF, 22 oct – Doi militari din cadrul Batalionului 191 Protecția Forței „Golden Lions”, din Arad, au fost răniți miercuri, 21 octombrie, în Afghanistan, în jurul orei 19:32, ora României, în timpul unei misiuni de patrulare în zona de responsabilitate, în urma unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat, transmite MapN, într-un comunicat.

Militarii români se deplasau cu un convoi de autovehicule MRAP (Mine Resistant Ambush Protected / autovehicule rezistente la mine și protejate împotriva ambuscadelor), în regiunea Kandahar.  Dispozitivul exploziv s-a declanșat la trecerea ultimului autovehicul din coloană. În urma exploziei, au fost răniți sergentul Adrian Ioan Czifrak și caporalul clasa a II-a Iosif Ioan Reman.

Militarii din patrulă au aplicat procedurile standard prevăzute de regulile de angajare, asigurând zona și acționând de urgență pentru acordarea primului ajutor militarilor răniți și evacuarea întregului echipaj al vehiculului afectat de explozie către Spitalul Militar ROL-2 din Baza Aeriană Kandahar, unde cei doi militari răniți, aflați în stare stabilă, beneficiază de tratament medical de specialitate. Ceilalți trei membri ai echipajului sunt evaluați medical, conform cerințelor standard aplicabile în aceste situații.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, sunt în legătură permanentă cu comanda Batalionului 191 Protecția Forței și urmăresc evoluția stării de sănătate a militarilor răniți. 

Militarii arădeni au fost dislocați în teatrul de operații din Afghanistan în luna august, pentru o misiune de șase luni.

* * *

Tot ieri, 47 de membri ai forței de securitate au fost uciși în luptele de la Takhar, între care 20 de operatori ai FOS afghane. Luptele au început cu atacurile talibanilor asupra forțelor de securitate din satul Masjid-e-Safid din districtul Baharak, potrivit oficialilor locali. Baharak este la aproximativ 15 km distanță de capitala Takhar.

Cîteva ore mai tîrziu, doisprezece copii au fost ucişi şi alţi cîţiva răniţi într-un raid aerian împotriva unei moschei în provincia Takhar din nordul Afghanistanului, Atacul aerian a avut loc după-amiază în districtul Baharak, unde luptători talibani omorîseră în cursul dimineţii peste 40 de membri ai forţelor de securitate afghan.

Un avion a bombardat moscheea după ce s-a primit informaţia că luptători talibani care fuseseră implicaţi cu cîteva ore mai devreme într-un atac sîngeros asupra forţelor de securitate erau ascunşi în moschee, a explicat Afzali. În realitate însă, talibanii plecaseră deja din moschee, au indicat Afzali şi o altă sursă de securitate.

CIVILI UCIȘI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 30 sep – Paisprezece civili, dintre care şapte femei şi cinci copii, au fost ucişi marţi de explozia unei mine artizanale în centrul Afghanistanului, au anunţat mai mulţi responsabili, un atac produs în ciuda negocierilor de pace de la Doha dintre talibani şi guvernul afghan, informează France Presse, preluată de Agerpres.

Trei copii au fost de asemenea răniţi în explozia produsă cînd vehiculul lor a trecut peste o mină în provincia Daikundi, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tareq Arian, citat într-un comunicat.

Purtătorul de cuvînt i-a acuzat pe talibani că sînt responsabili pentru explozie.

Victimele se îndreptau spre un sanctuar cînd microbuzul lor a explodat trecînd peste mină, a spus la rîndul său Nasrullah Ghori, purtătorul de cuvînt al guvernatorului din Daikundi.

Nici un grup nu şi-a asumat responsabilitatea exploziei, minele artizanale fiind cunoscute drept arma preferată a talibanilor.

„Atacurile deliberate” împotriva civililor au ucis sau rănit peste 800 de persoane în Afghanistan în prima jumătate a anului 2020, potrivit unui raport al ONU publicat în iulie.

Explozia a avut loc în momentul cînd şeful procesului de pace afghan, Abdullah Abdullah, se află într-o vizită oficială în Pakistan, considerat un vecin influent al Afghanistanului.

Vorbind la Islamabad, unde a sosit luni, el a spus că „gheaţa (a fost) spartă” la negocierile de pace dintre talibani şi guvernul de la Kabul, care au început pe 12 septembrie.

După mai mult de două săptămîni de întîlniri, cele două părţi nu au reuşit pînă acum să cadă de acord asupra chestiunilor fundamentale, în special ce interpretare a islamului ar trebui urmată pentru a defini viitorul Afghanistanului.

Afghanistanul este neîncrezător faţă de Pakistan, una dintre cele trei ţări care au recunoscut regimul taliban (aflat la putere între 1996 şi 2001) şi pe care o acuză că de atunci îi sprijină pe insurgenţi.

Islamabadul neagă acest sprijin, dar a declarat că influenţa sa asupra talibanilor i-a încurajat pe aceştia să continue negocierile cu Washingtonul, care au condus la un acord la sfîrşitul lunii februarie ce a deschis calea retragerii militare a SUA din Afghanistan şi a negocierilor de pace în curs.

AFGHANISTAN, RĂZBOIUL CEL MAI LUNG

BMTF, 29 sep – De peste 18 ani SUA, în fruntea unei coaliţii internaţionale de state, se află implicate în cel mai lung conflict din istoria lor, conflict pornit odată cu invazia Afghanistanului în anul 2001 ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 executate asupra New Yorkului şi asupra capitalei federale Washington DC.

În acest moment, SUA are în Afghanistan 8.600 de militari şi ar urma ca în două luni numărul acesta să fie între 4.000 şi 5.000 de militari. „În luna august, preşedintele a decis că în Afghanistan sînt condiţii suficiente pentru reducerea prezenţei forţelor americane între 4.000 şi 5.000, pînă la finalul lunii noiembrie,” a declarat David F. Helvey.

Reţeaua Al-Qaida a păstrat legături strînse cu talibanii în Afghanistan şi este în interesul său pe termen lung să atace forţele occidentale din regiune, afirmă, însă, un raport al Pentagonului, publicat recent, transmite AFP.

Prin semnarea unui acord bilateral cu Statele Unite la sfîrşitul lui februarie, talibanii s-au angajat cu reticenţă să împiedice Al-Qaida să folosească Afghanistanul ca refugiu de unde să pregătească atentate. De atunci însă, talibanii au continuat să coopereze cu aripa regională a reţelei, Al-Qaida din subcontinentul indian (AQIS), notează raportul Pentagonului. “AQIS le aduce în mod regulat sprijinul şi cooperarea sa luptătorilor din baza talibanilor pentru a slăbi guvernul afghan, şi este în interesul său pe termen lung să atace forţe americane şi occidentale în regiune”, se arată în raportul semestrial, publicat la cererea Congresului.

Acesta înseamnă că membrii grupului de origine aflaţi încă în Afghanistan sînt în modul supravieţuire şi au delegat conducerea regională a reţelei către AQIS, căreia coaliţia internaţională i-a redus capacităţile de a purta operaţiuni în Afghanistan fără sprijinul talibanilor.

Militarii americani îşi vor menţine capacitatea de a îndeplini misiunile de bază în cadrul misiunii conduse de NATO Resolute Support, care se concentrează pe antrenarea şi asistenţa forţelor afgane de securitate.

SFAT este un acronim din limba engleză și deși americanii de obicei caută denumiri ale căror acronime să fie ușor de reținut și să sune a ceva cunoscut în engleză, de data aceasta, cu SFAT-ul, au nimerit-o mai bine pentru limba română. Și asta pentru că SFAT înseamnă „Security Force Advisory Team” și această structură îi include pe militarii care consiliază și asistă (practic sfătuiesc) forțele de securitate afghane, armată și poliție.  Consilierea, instruirea şi asistenţa adecvate necesită personal atent instruit şi selecţionat care se potriveşte profilului unui consilier ce poate să execute cu profesionalism astfel de activităţi într-o ţară străină, fiind adaptabil din punct de vedere cultural într-un mediu ce poate părea adesea ambiguu sau haotic. Lucrul, locuitul, mîncatul şi împărtăşirea în comun a aceloraşi greutăţi şi pericole creează legături emoţionale puternice între aceştia şi omologii lor afghani. Iar această abordare trebuie menţinută indiferent de durata perioada de rotire a consilierilor în teatrul de operaţii, păstrînd conexiunile deja create, asigurînd continuitatea şi acţionînd pentru atingerea aceluiaşi obiectiv menţionat în strategia aplicată de către Coaliţia Internaţională în Afghanistan.

SUA vor continua însă şi misiunile anti-terorism desfăşurate în Afghanistan.

Misiunea NATO RESOLUTE SUPPORT din Afghanistan, începută la 1 ianuarie 2015, are aproximativ 15.900 de militari. România este a şasea ţară contributoare, cu aproximativ 700 de militari, după SUA (8.000), Germania (1.300), Marea Britanie (950), Italia (900) şi Georgia (860), conform nato.int.

Ştiu, mulţi se întreabă, mai mult sau mai puţin retoric, de ce, în această eră, România mai cheltuie resurse cu trimiterea militarilor români la misiuni în diferite teatre de operaţii (TO), în ”războaiele altora”, cum zic ei, în loc să investească doar în pregătirea Armatei pentru a fi în măsură să răspundă la noile provocări de securitate şi apărare, acasă pe teritoriul ţării. În Forțe pentru Operații Speciale, de exemplu, care se călăuzesc după cele Cinci porunci de bază: 1.Oamenii sînt mai importanţi decât tehnologia; 2.Calitatea este mai importantă decît cantitatea; 3. FOS nu pot fi produse în masa; 4. FOS competente nu pot fi produse după ce criza a avut loc deja; 5. Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale, altele decît FOS.

Afghanistanul, însă este cea mai importantă misiune externă a armatei române, fiind prezentă în acest teatru de operaţii de 18 ani, mai precis, din 2002.

Conform ultimelor informaţii de la MApN, peste 50.000 de militari români au participat, din 1990, la misiuni externe,  unii dintre ei avînd la activ şi peste 10 misiuni. Dintre aceştia, 27 de militari şi-au pierdut viaţa şi peste 180 au fost răniţi, conform MApN. Alţi doi militari în rezervă şi-au pierdut viaţa. La momentul decesului, unul lucra pentru ONU, iar altul pentru MAE.

România are acum în Afganistan aproximativ 700 de militari, cu misiunea principală de apărare a bazei militare Kandahar, iar în condiţiile unei retrageri a forţelor NATO, care se va realiza pe calea aerului, misiunea militarilor noştri va fi una esenţială în asigurarea securităţii aeroportului şi a împrejurimilor acestuia pentru a se face un tranzit în siguranţă al militarilor spre ţările lor.

NOU ATENTAT ÎMPOTRIVA LUI SALEH. PATRU MORȚI.

BMTF, 9 sep – O bombă amplasată la o margine de drum la Kabul a vizat convoiul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh, care a scăpat nevătămat în urma acestui atac, dar cel puţin 20 de persoane, între care civili şi gărzi de corp ale oficialului afghan, au fost ucise şi rănite, a relatat Reuters, citat de Agerpres.

Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 16 au fost rănite în urma atacului, a indicat un purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii afghan.

Nerevendicat deocamdată, atacul intervine chiar înainte de mult aşteptatele negocieri de pace între guvernul afghan şi talibani la Doha, capitala Qatarului.

Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii afghane, a supravieţuit mai multor tentative de asasinat, inclusiv una asupra biroului său, anul trecut, cînd au fost ucise 20 de persoane.

Oficiali şi diplomaţi au avertizat că recrudescenţa subminează încrederea necesară pentru succesul negocierilor menite să pună capăt insurecţiei care a început după înlăturarea talibanilor aflaţi la putere la Kabul în urma intervenţiei forţelor americane la sfîrşitul anului 2001.

Preşedintele american Donald Trump va anunţa în curînd retragerea mai multor trupe din Iraq şi Afghanistan, a transmis marţi un înalt responsabil al administraţiei sale, potrivit AFP.

Oficialul le-a spus jurnaliştilor care călătoresc cu preşedintele să se aştepte la un anunţ miercuri în legătură cu retragerea de trupe staţionate în Iraq. Un anunţ în legătură cu Afghanistanul va avea loc în zilele următoare, a adăugat aceeaşi sursă.

Pentagonul a afirmat că vrea să-şi reducă la mai puţin de 5.000 de militari prezenţa în Afghanistan pe fondul negocierilor de pace inter-afghane.

În prezent, SUA dispun de 8.600 de militari în Afghanistan.

Conform unui acord semnat în februarie la Doha de Washington şi talibani, trupele străine vor părăsi Afghanistanul în 2021, în schimbul unui angajament al talibanilor în favoarea păcii.

220 DE ATACURI TALIBANE ÎN TREI SĂPTĂMÎNI

BMTF, 24 iul – Cel puțin „31 de luptători talibani”, inclusiv „13 pakistanezi” au fost uciși, iar alți 15 au fost răniți în estul provinciei Nangarhar, a declarat miercuri seara Attaullah Khoghyani, un purtător de cuvînt al guvernatorului provincial.

Confruntările au avut loc în districtul Khoghyani, din provincie, după ce talibanii au atacat punctele de control ale forțelor de securitate, a spus Khoghyani.

„Forțele de securitate au confiscat un număr de vehicule și arme de la insurgenți după atac”, a spus el, adăugînd că „nu au fost răniți membri ai forțelor de securitate și civili în confruntări.”

Talibanii încă nu au comentat cu privire la aceste confruntări!

Evaluările efectuate de surse BMTF la Kabul indică faptul că 250 de membri ai forței de securitate afghane au fost uciși și peste 300 de alte persoane au fost rănite în 220 de atacuri desfășurate de talibani în ultimele trei săptămîni, în unsprezece provincii ale țării! Evaluarea indică faptul că majoritatea victimelor din forțele guvernamentale au avut loc în regiunile de nord și sud-est ale țării.

Guvernul afghan nu dorește să ofere detalii exacte despre victimele forțelor guvernamentale, dar insistă asupra faptului că victimele talibanilor „sînt duble” comparative cu victimele provocate de forțele afghane.

În conformitate cu acordul de pace SUA-Taliban, semnat la Doha pe 29 februarie, talibanii s-au angajat să nu pună în mișcare atacuri asupra șoselelor cheie și a capitalelor de provincie. Cu toate acestea, în ultimele zile, șoselele Zabul-Kandahar, Baghlan-Samangan și Kabul-Nangarhar au fost țintele unor atacuri masive ale talibanilor.

ATAC TALIBAN DE NOAPTE ÎN KUNDUZ

BMTF, 20 iul – Cel puțin 13 membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși, iar alți 10 au fost răniți, în atacuri ale talibanilor în provincia nordică Kunduz, luni dimineață, potrivit unei surse a forțelor de securitate.

Cel puțin nouă polițiști și patru militari ANA au fost uciși, iar alți zece membri ai forțelor de securitate au fost răniți cînd talibanii au atacat puncte de control ale forțelor de securitate în PD2 din orașul Kunduz și pe autostrada districtului Kunduz-Ali Abad, potrivit sursei.

„Confruntările au început la 1:00 am și s-au încheiat după trei ore, cînd forțele de securitate au respins insurgenții”, a spus sursa. „Talibanii au suferit, de asemenea, victime, dar încă nu există informații exacte”, a spus el.

Cu toate acestea, oficialii de securitate locală și talibanii nu au comentat încă atacurile.

SECURITATE FRAGILĂ ÎN SUDUL AFGHANISTANULUI

BMTF, 5 iun – Cel puțin 10 membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși vineri dimineață într-o ambuscadă organizată de talibani, pe autostrada Zabul-Kandahar, în apropierea orașului Qalat, în provincia Zabul, a declarat Ata Jan Haq Bayan, șeful consiliului provincial Zabul. Ambuscada s-a produs în aria de responsabilitate a TAAC-South.

El a spus că talibanii au suferit, de asemenea, victime în confruntare.

Bayan a spus că forțele guvernamentale au intrat în ambuscada talibană, în jurul orei 9 dimineață, la marginea orașului Qalat, în timp ce evaluau securitatea porțiunii sudice a Autostrăzii A1.

Două transportoare Humvee ale forțelor afghane „au fost distruse” în atac.

O sursă de securitate din provincial Zabul a declarat că în atac au fost uciși 15 polițiști.

Talibanii nu și-au revendicat responsabilitatea pentru atac.

Surse din cadrul guvernului afghan au declarat săptămîna aceasta la TOLOnews că talibanii au inițiat în medie 30 de atacuri asupra forțelor afghane în fiecare zi după încetarea focului Eid-ul-Fitr.

Potrivit surselor, forțele afghane au înregistrat și victime ca urmare a acestor atacuri.

Ambuscada talibană survine după un atac aerian al forțelor afghan, din provincia Farah, din vestul țării, joi seară, care a ucis 16 luptători talibani, potrivit purtătorului de cuvînt al poliției Farah, Mohibullah Mohib.

Talibanii au atacat un avanpost în satul Deh Yak, la marginea orașului Farah, înainte de atacul aerian, a spus el.

TALIBANII S-AU ÎNTORS

BMTF, 14 mai – Cel puţin cinci oameni au murit joi în explozia unui camion-capcană în oraşul Gardiz din estul Afghanistanului, atacul fiind revendicat imediat de militanţii talibani, relatează Reuters, scrie Agerpres.

Explozia a survenit la două zile după ce cel puţin 56 de oameni, inclusiv mame şi copii, au fost ucişi în atacuri separate în mai multe zone din Afghanistan.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de interne afghan Tariq Arian, explozia de joi a avut loc în apropierea unui tribunal militar din Gardez, „într-o zonă aglomerată”.

Bilanţul ar putea creşte, oficialul afghan afirmînd că se crede că zeci de civili au fost răniţi sau ucişi de explozie.

Emal Khan Momand, purtătorul de cuvînt al armatei afghane din provincia Paktia, unde se află Gardez, a precizat că 14 persoane au fost rănite, pe lîngă cele cinci ucise în explozia camionului.

Un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabibullah Mujahid, a revendicat într-un comunicat responsabilitatea atacului în numele grupării rebele.

ATAC TALIBAN CU CAMION-CAPCANĂ

BMTF, 4 mai – Talibanii şi-au asumat luni responsabilitatea unui atac cu camion-capcană produs duminică seara în provincia Helmand, districtul Grishk, din sudul Afghanistanului, atentat soldat cu moartea a cel puţin cinci membri ai forţelor de securitate, a declarat un responsabil afghan, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacul, care se adaugă violenţelor în creştere în ultimele săptămîni, a avut loc într-un centru militar unde erau staţionaţi cel puţin 150 de membri ai armatei şi Directoratului naţional de informaţii, potrivit unor responsabili guvernamentali şi din rîndul talibanilor.

Ministerul Apărării de la Kabul confirmase anterior explozia, dar menţionase doar un rănit.

Un ofiţer de informaţii care a supravieţuit atacului a declarat pentru Reuters că insurgenţii au detonat un camion cu explozivi în apropierea centrului militar. El a afirmat că a ajutat la extragerea a cel puţin 18 cadavre după explozia de duminică seara.

Talibanii au vorbit despre un bilanţ şi mai ridicat al celor ucişi. Zeci de membri aparţinînd forţelor inamice au fost ucişi sau răniţi în atac, a afirmat purtătorul de cuvînt Qari Yousuf Ahmedi, într-un comunicat.

În ultimele două luni, forţele de securitate afghane au suferit pierderi grele pe tot teritoriul ţării. Violenţele pun în pericol imediat fragilul acord de pace semnat în februarie de Statele Unite şi talibani, în condiţiile în care armata este obligată să lupte împotriva insurgenţilor cu mai puţin sprijin din partea SUA.

Într-un incident separat, poliţia din provincia sud-estică Paktika a comunicat că cel puţin 20 de oameni au fost răniţi într-un atac cu grenadă al talibanilor într-o moschee din districtul Khayerkot, duminică seara.

SUA au consemnat o înmulţire a atacurilor talibane împotriva armatei afghane în martie după semnarea acordului de pace, contrar speranţelor că acesta va duce la o reducere a violenţelor, a indicat săptămîna trecută o agenţie guvernamentală de monitorizare.

În acest context, Armata americană i-a avertizat sîmbătă pe talibani, într-o neobişnuită scrisoare deschisă, despre posibile „riposte” dacă insurgenţii afghani nu îşi reduc atacurile împotriva forţelor afghane, care subminează slabele speranţe ale unui proces de pace îndelung aşteptat, notează AFP.

Dacă talibanii au încetat atacurile contra forţelor străine după acordul semnat la 29 februarie, la Doha, cu Statele Unite, în care se angajau să demareze negocieri cu autorităţile de la Kabul, în schimb ei şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane.

La 28 aprilie, comandantul trupelor americane şi ale NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, i-a avertizat deja pe talibani despre posibilele consecinţe în cazul continuării violenţelor.

Potrivit responsabililor de la Kabul, talibanii au efectuat în medie 55 de atacuri pe zi contra forţelor afghane de la semnarea acordului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor a răspuns la scrisoarea americană printr-un scurt mesaj pe Twitter, denunţînd „declaraţiile provocatoare”. „Respectaţi-vă propriile angajamente”, a scris Zabihullah Mujahid, citat de AFP.