Etichetă: afghanistan

APA HELMANDULUI A LUAT FOC

BMTF, 29 mai – În urmă cu două zile, frontiera între Iran şi Afghanistan a fost udată cu sînge, în urma izbucnirii unor confruntări la graniță între polițiștii de frontieră iranieni și luptătorii talibani. Abdul Nafee Takour, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne al guvernului condus de talibani, nerecunoscut de Iran!, a declarat pentru Radio Azadi al RFE/RL că un luptător taliban și un polițist de frontieră iranian au fost uciși în incident. Agenția de știri oficială iraniană IRNA a declarat că doi polițiști de frontieră au fost uciși și doi civili au fost răniți. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a declanșat prima focul. Mai impresionante decît schimburile de focuri au fost imaginile cu tehnica militară americană îndreptîndu-se spre frontiera cu Iranul, la Nimroz şi luptători talibani cu arme şi echipament ale NAVY SEALS, de te întrebi, pe bună dreptate, dacă americanii nu au “abandonat” cu un scop precis atîta armament, vehicole şi echipamente pe mîna talibanilor…

Tensiunile legate de drepturile de apă au crescut între Iran și Afghanistan în ultimele săptămîni. Sud-estul Iranului, afectat de secetă, este puternic dependent de fluxurile de apă dinspre Afghanistan, ceea ce a dus la apeluri pentru ca Afghanistanul să nu mai blocheze cursul apelor și la acuzații că Kabulul nu respectă un tratat bilateral privind apa, semnat în 1973.

Talibanii au negat că încalcă acordul și susțin că nivelurile scăzute ale rîului Helmand – care alimentează lacurile și zonele umede din provincia Sistan-Baluchistan din sud-estul Iranului – împiedică eliberarea unor volume mai mari de apă.

Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a cerut la începutul acestei luni, într-o convorbire telefonică cu omologul său taliban, Amir Khan Muttaqi, ca autoritățile afghane să deschidă porțile barajului Kajaki de pe rîul Helmand, situat în interiorul țării, „pentru ca atît populația din Afghanistan, cît și cea din Iran să poată dispune de apă”.

În timpul unei vizite în Sistan-Balucistan la 18 mai, președintele iranian Ebrahim Raisi i-a avertizat „pe conducătorii Afghanistanului să acorde imediat poporului din Sistan-Balucistan drepturile lor la apă”, adăugînd că talibanii ar trebui să ia „în serios” cuvintele sale. Un înalt oficial taliban, care potrivit unor surse, provine “din interiorul CIA”, a avertizat ieri Iranul că talibanii vor cuceri Teheranul în cîteva zile!

Regiunea este una dintre cele mai aride zone ale Iranului și acolo au avut loc nenumărate proteste publice din cauza lipsei de apă în ultimii ani.

La scurt timp după comentariul lui Raisi, oficialii talibani au anunțat construirea unui nou baraj pe rîul Farah, care alimentează terenurile agricole din sud-vestul Afghanistanului, apă care se scurge, de asemenea, în sud-estul Iranului.

În 2021, înainte ca talibanii să preia puterea, Afghanistanul finalizase lucrările la barajul Kamal Khan, care se află, de asemenea, pe rîul Helmand.

Talibanii pierd controlul în Afghanistan

BMTF, 17 nov – Statul Islamic cîştigă teren în nordul Afghanistanului şi situaţia de securitate în această ţară central-asiatică se deteriorează, ceea ce face să persiste criza tranziţiei la putere a regimului talibanilor, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

”Preocuparea noastră deosebită este influenţa continuă a Statului Islamic în regiunile din nordul ţării, la frontiera cu partenerii noştri din Asia Centrală”, a semnalat reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afghanistan, Zamir Kabulov, la o reuniune în capitala rusă a ”Formatului Moscova”, din care fac parte zece ţări din regiune.

”Ar fi o greşeală să spunem că criza tranziţiei puterii a fost depăşită, că noul regim (afghan) s-a consolidat. În pofida măsurilor antiteroriste luate de partea afghană, există o deteriorare a situaţiei de securitate în ţară”, deşi a trecut mai mult de un an de cînd talibanii au preluat puterea, a adăugat Kabulov, care este şi director pentru Asia în MAE rus.

Cu toate acestea, a remarcat diplomatul rus, regimul talibanilor a supravieţuit şi ”nu s-a prăbuşit sub greutatea problemelor moştenite de la administraţia precedentă a preşedintelui fugar Ashraf Ghani şi nici în urma izolării politice impuse de occidentali şi a presiunii economice fără precedent în istoria afghană”.

El a precizat că se referă aici în principal la ”însuşirea necuvenită a unor active financiare naţionale, care pare să devină nouă normă a ordinii bazate pe reguli promovate de ţările anglosaxone”. După preluarea puterii de către talibani, Washingtonul a blocat accesul noilor autorităţi de la Kabul la activele păstrate de Banca Centrală afghană în SUA.

”Cerem insistent Statelor Unite şi aliaţilor lor deblocarea necondiţionată a activelor Afghanistanului pentru a le permite autorităţilor să-şi exercite dreptul legitim de a urma o politică financiară şi economică independentă”, a mai spus Zamir Kabulov.

Acesta a atenţionat în plus că cetăţenii afghani s-ar putea confrunta iarna aceasta şi cu o criză de alimente şi de produse de bază, iar mai multe ţări iau deja unele măsuri pentru a oferi asistenţă umanitară Afghanistanului.

”Cu toate acestea, suntem convinşi asupra necesităţii unei soluţii integrale pentru problemele economice afghane. Credem că responsabilitatea principală revine ţărilor Occidentului colectiv, acelea care nu doar că au dus timp de 20 de ani ţara în situaţia sa deplorabilă actuală, dar care în plus continuă deliberat strangularea sa economică”, a concluzionat reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Afghanistan.

Talibanii nu au participat la această reuniune a Formatului Moscova, la care au luat parte Rusia, China, Pakistan, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Precedenta reuniune în acest format a avut loc tot în capitala rusă, în octombrie 2021, atunci fiind prezentă şi o delegaţie la nivel înalt a talibanilor.

”Formatul Moscova” a fost iniţiat în anul 2017, cînd a avut loc prima sa reuniune şi talibanii încă nu preluaseră puterea în Afghanistan.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat săptămîna trecută că talibanii vor fi informaţi în detaliu despre consultările din 16 noiembrie.

NOUL RĂZBOI DE 10 ANI?

BMTF, 11 martie – Astăzi Putin a admis participarea voluntarilor străini: „Dacă vezi că există oameni care vor să vină să ajute oamenii care trăiesc în Donbass pe bază de voluntariat, mai ales nu pentru bani, ei bine, trebuie să-i întâlnești la jumătatea drumului și să-i ajuți să treacă în zona de război”, a spus Vladimir Putin.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acceptat vineri propunerea ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, de a mobiliza syrieni şi mercenari ai grupării militare private Wagner în războiul din Ukraina. Preşedintele Ukrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat decizia Moscovei şi a spus că mercenarii syrieni au fost trimişi pe un teritoriu străin „pur şi simplu ca să omoare”. Potrivit ministrului Apărării Serghei Şoigu, peste 16.000 de cereri au fost deja primite doar din ţările din Orientul Mijlociu.

Jihad în Europa sau Noul Afghanistan!

Peste 20.000 de occidentali luptă de partea Ukrainei. Fără Batalionul Azov, despre care voi scrie altă dată!

Pe 24 decembrie 1979, în Ajun de Crăciun, trupele speciale ale fostei armate sovietice, SPEŢNAZ, Speţialnoe Naznacenia, cucereau Kabulul şi-l răsturnau de la putere pe preşedintele Hafizulah Amin. O zi mai tîrziu, primii din cei 100.000 de soldaţi sovietici intrau în ţara denumită generic “cimitirul popoarelor”. Pînă în 1982, aproximativ 2,8 milioane de afghani au solicitat azil în Pakistan, iar alți 1,5 milioane au fugit în Iran! Victoria mujahedinilor asupra armatei sovietice şi retragerea acesteia totală la 15 februarie 1989, a fost determinată de coalizarea facţiunilor mujahedine şi de cantitățile uriaşe de arme și alte materiale de război expediate rebelilor, prin Pakistan, de către Statele Unite și alte țări și de către musulmanii din întreaga lume. În plus, un număr nedeterminat de voluntari musulmani – denumiți popular „afgani-arabi”, indiferent de etnia lor, au călătorit din toate părțile lumii pentru a se alătura opoziției. Baza aducerii în Afghanistan a acestor luptători străini era fundaţia milionarului saudit Oussama Bin-Ladden. Baza – adică, Al Qaida!

Tema luptătorilor străini, aflaţi de o parte şi de alta a principalilor combatanţi, este extrem de importantă şi de actuală în acst război din Ukraina. Dacă desluşim corect acest element tactic, în timp, putem concluziona cît timp va dura războiul şi dacă acesta se va transforma într-unul de gherilă, sau cum va evolua el, indiferent de acordurile politice de la un moment dat.

Potrivit unui mesaj postat pe contul de Telegram al Serviciului de Informaţii al Armatei Ukrainene, o unitate specială a Legiunii Internaţionale de Apărare a Ukrainei a fost creată în subordinea Direcţiei Principale de Informaţii a Ministerului Apărării de la Kiev (GUR) şi a început deja să efectueze misiuni de luptă pentru a contracara agresiunea rusă. Generalul de brigadă Kirillo Budanov, şeful GUR, a remarcat că, în momentul de faţă, „orice ajutor cîntăreşte la fel ca aurul”, iar „Ukraina apreciază foarte mult umărul prietenesc şi fratern oferit în vremuri dificile”. Până în prezent, voluntari şi veterani din 52 de ţări ale lumii şi-au exprimat dorinţa de a deveni membri ai Legiunii Internaţionale de Apărare a Ukrainei. Numărul lor a depăşit deja 20.000 de oameni. Aceştia sînt în mare parte luptători cu experienţă, care au participat la războaiele din Iraq şi Afghanistan, dar şi în multe campanii de menţinere a păcii în diferite părţi ale lumii.

De altfel, o companie de recrutare pentru contractori privaţi din întreaga lume a anunţat în noaptea de duminică spre luni locuri de “voluntari” în Ukraina plătite cu 2000 usd/zi, sau 60.000 usd/lună. Astfel de tarife erau practicate în Iraq de contractorii care acţionau pe celebra “şosea a morţii”, care lega Aeroportul din Baghdad de Zona Verde. Evident, tariful anunţat este valabil pentru ţările de categoria 1, adică SUA, Marea Britanie şi Noua Zeelandă. Pentru contractorii din ţările aflate în altă categorie, precum România, salariile sînt semnificativ mai mici. 3000 de contractori americani şi-au anunţat deja intenţia de a veni voluntari în Ukraina!

Ministrul ukrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat duminică, 6 martie, că există aproape 20.000 de voluntari străini s-au oferit să ajute Ukraina în lupta împotriva Rusiei.

Ar mai fi Batalionul Azov, inițial o miliție formată din voluntari pe 5 mai 2014, dar despre care voi vorbi altă dată!

De partea cealaltă, nici Rusia nu se lasă mai prejos. Voluntarii ceceni ai lui Ramzan Kadîrov numără cîteva mii şi sînt grupaţi în Trupele Gărzii Ruse din Republica Cecenia, înarmate cu echipament de ultimă generaţie, uniforme, pregătite fizic, şi decise să îndeplinească ordine, indiferent cît de complexe. Ei au suferit deja pierderi în luptele cu forţele ukrinene.

O ştire furnizată luni de purtătorul de cuvînt al Pentagonului, John Kirby, ne atrage atenţia că Rusia recrutează mercenari syrieni cu experienţă în războiul de gherilă urbană pentru a lupta în Ukraina, transmite AFP. Potrivit unui alt oficial american, unii luptători syrieni se află deja în Rusia, unde se pregătesc să se alăture luptei din Ukraina.

După 16 zile de război, luptători străini sînt deja prezenţi de ambele părţi ale frontului din Ukraina. În acest moment, echilibrul este cel mai important. Pentru ca istoriile din anii 80 să nu se repete şi aici, în Europa!

Afghanii au nevoie de ajutor umanitar fără nici un parti-pris politic

BMTF, 10 ian – Vicepremierul afghan Abdul Ghani Baradar, co-fondator al mişcării talibane, a făcut apel la comunitatea internaţională să îi susţină pe afghani fără niciun parti-pris politic, în contextul în care Afghanistanul se confruntă cu o criză umanitară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

În diverse locuri, în acest moment, oamenii nu au hrană, locuinţe, haine călduroase sau bani, a spus el. Circa 93% din gospodăriile afghane nu au suficientă mîncare în cele 34 de provincii din ţară, potrivit unei anchete realizată de Programul Alimentar Mondial (PAM). Trei familii din patru reduc porţiile sau împrumută alimente şi cumpără mîncare mai ieftină, renunţînd la alimente mai nutritive ca lactatele, carnea sau legumele.

Zăpada a acoperit o mare parte din centrul şi nordul Afghanistanului în ultimele zile, în timp ce mai multe regiuni din sud au fost afectate de inundaţii. În mai multe zone este secetă, ceea ce se accentuează sentimentul că o catastrofă se apropie. Acest lucru înrăutăţeşte condiţiile de viaţă ale afghanilor deja afectaţi de oprirea ajutorului internaţional.

Situația era deja critică și înainte de înlăturarea guvernului de către talibani, din cauza pandemiei şi a secetei, însă după instalarea acestora la Kabul fragila economie s-a prăbușit şi a determinat creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate, iar fondurile externe au încetat să mai vină. De la căderea fostului guvern afghan, susţinut de SUA şi de aliaţii lor, la mijlocul lunii august, ţările occidentale au oprit ajutorul care permitea Afghanistanului să supravieţuiască.

Washingtonul a îngheţat aproape 10 miliarde de dolari reprezentînd rezerve al Băncii Central afghane, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi-au suspendat ajutoarele.

ONU a atras atenţia că Afghanistanul este în pragul uneia dintre cele mai mari catastrofe umanitare din lume. Conform mai multor organizaţii internaţionale, peste jumătate din populaţia de 38 de milioane de locuitori va fi afectată de foamete.

Cîteva măsuri au fost luate în decembrie 2021, cînd ONU a adoptat o rezoluţie care facilitează timp de un an ajutorul umanitar pentru Afghanistan şi cînd Organizaţia pentru Cooperare Islamică a promis că va crea un fond de donaţii şi va încerca să deblocheze o parte din activele ţării.

Afghanistanul este una dintre țările cele mai dependente de ajutor din lume, aproximativ 18,5 milioane de cetățeni, jumătate din populație, necesitînd asistență permanentă și o treime din populație, 11 milioane de cetățeni, fiind afectată de insecuritate alimentară. Pînă în 2021 aproximativ 550.000 de afghani au fost deja strămutați intern, iar 760.000 de afghani s-au întors din Iran și Pakistan, ceea ce a suprasolicitat capacitatea serviciilor existente şi a provocat îngrijorări cu privire la reintegrarea și condițiile lor de viață.

Deocamdată, acum doar ne uităm la cea mai gravă criză umanitară de pe Pămînt. Nouăzeci și cinci la sută dintre oameni nu au suficientă mîncare. Este un iad pe Pămînt!

Afghanistan: ţara manechinelor fără cap

BMTF, 5 ian – Oficiali talibani din provincia Herat, în vestul Afghanistanului, au ordonat magazinelor ce vînd îmbrăcăminte să scoată capetele manechinelor, considerîndu-le ne-islamice, relatează Agerpres.

Acestea sînt idoli, consideră directorul provincial al talibanilor pentru promovarea virtuţii şi prevenirea viciului, Aziz ul Rahman. Ele trebuie eliminate.

Şeful unei camere a meşteşugarilor şi comercianţilor din Herat, Abdul Wadood Faizada, a spus că proprietarii de magazine din zonă au încercat să explice că manechinele nu sînt idoli, ci doar folosite pentru expunerea hainelor de vînzare. Cu toate acestea, încercările lor nu au reuşit să-i convingă pe oficiali.

Comercianţii au cheltuit între 80 şi 120 de dolari pentru fiecare manechin. Le se pot vedea în magazinele din toate ţările musulmane.

Proprietarul unui alt magazin de îmbrăcăminte, Sayed Nazir Sadat, a spus că afacerea lui se luptă să supravieţuiască după întoarcerea talibanilor şi că el se teme de alte restricţii.

Un videoclip circulînd pe reţelele sociale îi arăta pe comercianţi îndepărtînd capetele manechinelor.

Talibanii au impus deja restricţii extinse asupra unei mari părţi a vieţii publice. Recent, şoferii au fost instruiţi să nu asculte muzică în vehiculele lor şi să refuze să accepte pasageri femei dacă acestea nu poartă hijab.

Majoritatea şcolilor secundare pentru fete au fost închise la scurt timp după ce talibanii au pus mîna din nou pe putere anul trecut. Multe femei nu se pot întoarce la locurile lor de muncă.

Şi bărbaţii se confruntă cu noi reglementări, poliţia religioasă a talibanilor instruindu-i să-şi lase barbă.

PANJWAI A CĂZUT, DUMINICĂ

BMTF, 5 iul – Acum 20 de ani SUA au promis că talibanii vor fi eradicaţi de pe faţa pămîntului şi că inevitabila lor victoria va anula definitiv orice şansă ca talibanii sau o altă mişcatre islamistă să se regrupeze acolo şi să plece din nou la asalt împotriva lumii civilizate.

N-a fost să fie aşa şi acum SUA și aliații pleacă din Afghanistan care, zi de zi, este recuperat de talibani, exact cum s-a petrecut odinioară şi în cazul ocupanţilor sovietici.

Militanţii talibani au preluat controlul asupra a cel puţin 28 de districte din opt provincii din Afghanistan în ultima săptămînă.

Numai în provincia Badahshan, din nord-estul ţării, talibanii au cucerit cel puţin 11 districte în acest weekend, potrivit autorităţilor locale.

Numeroase districte au fost pur şi simplu abandonate de forţele de securitate afghane. Mai mult de 300 de militari afghani au trecut graniţa cu Tadjikistan, întrucît talibanii se apropiau de graniţă, a transmis Comitetul pentru Securitate Naţională din Tadjikistan. Trupele afghane au trecut graniţa sîmbătă, la 6.30 ora locală.

În provincia Badahshan cîteva sute de familii au fost nevoite să-şi părăsească căminele din cauza luptelor.

După ce Washingtonul a început, la 1 mai, retragerea militarilor săi din Afghanistan după 20 de ani de război, talibanii şi-au intensificat ofensiva împotriva forţelor militare afghane pentru a prelua controlul asupra zonelor rurale din întreaga ţară.

În ultima perioadă, ofensiva talibanilor a vizat mai ales nordul Afghanistanului, deşi duminică ei au preluat controlul asupra districtului-cheie Panjwai, din vechiul lor bastion situat în provincia meridională Kandahar.

Potrivit Hindustan Times, militari afghani au pierdut controlul asupra districtului Panjwai din provincia Kandahar, din sudul ţării. Panjwai a fost ţinta talibanilor de mai mult timp, avînd în vedere poziţia acestuia, aflîndu-se în apropiere de oraşul Kandahar.

În prezent, talibanii controlează 100 de districte dintr-un total de 421, iar Panjwai este al cincilea district din Kandahar pe care talibanii l-au obţinut în ultima vreme.

TALIBANII AU RECÎȘTIGAT CE AU PIERDUT ÎN 20 DE ANI

BMTF, 23 iun – Recentele cuceriri militare ale talibanilor în Afghanistan reprezintă un motiv de îngrijorare, a declarat marţi, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, adăugînd că insurgenţii s-au poziţionat pentru a prelua controlul asupra centrelor administrative ale unor provincii afghane, potrivit AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Potrivit responsabilei ONU, ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală.

Din acest motiv, ea a cerut comunităţii internaţionale să exercite presiuni pentru ca talibanii să revină la masa negocierilor şi să discute despre încetarea focului cu guvernul de la Kabul, subliniind că ceea ce se întîmplă în Afghanistan va avea consecinţe globale.

Peste 50 din cele 370 de districte afghane au căzut în mîinile talibanilor de la începutul lunii mai. Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet, a spus responsabila ONU. Menţinerea drepturilor femeilor este o prioritate şi aceasta nu ar trebui folosită ca monedă de schimb la masa negocierilor, a menţionat Deborah Lyons. Drepturile femeilor, ale bărbaţilor, ale oamenilor în general nu sînt negociabile, a insistat ea.

Ofensiva din teren a talibanilor contravine promisiunilor făcute de talibani privind negocieri politice în cadrul acordului lor de pace cu SUA, a subliniat aceasta.

Exprimîndu-se în numele SUA, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că ţara sa nu va recunoaşte un guvern afghan impus cu forţa.

În cursul sesiunii, Naţiunile Unite au subliniat de asemenea că fabricarea de opiu în această ţară a continuat şi chiar s-a dezvoltat în perioada crizei mondiale provocată de pandemia de COVID-19.

Potrivit unor responsabili locali, talibanii controlau marţi principalul punct de trecere a frontierei cu Tadjikistanul, în nordul Afghanistanului, precum şi districte care conduc spre capitala Kunduz al provinciei omonime, din nord-estul ţării.

Talibanii şi-au intensificat ofensiva pe teren odată cu retragerea forţelor americane la începutul lunii mai, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie.

Preşedintele SUA a decis în aprilie, contrar opiniei militarilor, să retragă toate trupele americane din Afghanistan pînă pe 11 septembrie. Operaţiunile de retragere au fost deja realizate într-o proporţie ce depăşeşte 50%. John Kirby a indicat că armata SUA continuă să ofere sprijin aerian forţelor afghane, dar a subliniat că acest sprijin nu va dura pînă în ultima zi a prezenţei militare americane în Afghanistan.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani şi negociatorul-şef al guvernului său în discuţiile cu talibanii, Abdullah Abdullah, sînt aşteptaţi vineri la Casa Albă.

Luni, mai multe districte afghane au ajuns sub controlul talibanilor, pe măsură ce aceştia continuă să îşi extindă controlul.

Oficiali ai administraţiei locale au raportat că opt districte din provinciile Baghlan, Balkh şi Takhar au fost invadate de talibani în ultimele 24 de ore. Un oficial al Ministerului Apărării a scris pe Twitter că luptătorii talibani se aflau în apropierea oraşului Mazar-i-Sharif.

Dacă informaţiile sînt corecte, asta ar însemna că forţele talibane au revendicat 50 de districte de cînd trupele SUA şi NATO au început retragerea, pe 1 mai.

Afghanistanul este împărţit în 34 de provincii şi aproximativ 400 de districte.

AFGHANISTAN, VIETNAMUL DIN NOI

BMTF, 16 iunie – Talibanii se pregătesc să preia controlul Afganistanului după aproape 20 de ani de cînd au fost alungaţi de la putere în urma intervenţiei militare americane, lăudîndu-se că i-au „învins” pe americani, comentează AFP.

„Aceşti americani aroganţi au crezut că îi pot elimina pe talibani”, ironizează mollahul Misbah, comandantul insurgenţilor din provincia Ghazni, devastată de lupte, din partea central-estică a ţării. „Dar talibanii i-au învins pe americani şi pe aliaţii lor. Şi cu voia lui Allah, un regim islamic va fi reinstaurat în Afghanistan atunci cînd americanii vor fi plecat”, susţine un alt reprezentant taliban, care s-a prezentat agenţiei de presă franceze drept responsabil pentru sănătatea publică în Ghazni.

În timp ce discuţiile interafgane, care au debutat în septembrie în Qatar, bat pasul pe loc, talibanii profită de retragerea în curs de desfăşurare a forţelor americane pentru a cîştiga teren.

De la lansarea unei noi faze a operaţiunilor la începutul lunii mai, insurgenţii au preluat controlul a cel puţin 30 din aproximativ 400 de districte, informează Agerpres.

Din moment ce sprijinul aerian american s-a diminuat, forţele afghane se luptă pentru aprovizionarea numeroaselor avanposturi încercuite de talibani, determinînd trupele să-şi abandoneze poziţiile, în special în zonele rurale, notează AFP.

Talibanii au preluat controlul asupra a două districte din Ghazni, o provincie-cheie situată între două rute importante care leagă Kabul de Kandahar (sud), al doilea oraş ca mărime a ţării.

De acum, talibanii sînt prezenţi în aproape toate provinciile afghane şi încercuiesc mai multe mari oraşe.

Este strategia pe care au aplicat-o în anii 1990 pentru a cuceri aproape întreaga ţară şi a-şi instala regimul, care a căzut după intervenţia americană din 2001. Multora le este teamă că ei pregătesc o ofensivă majoră asupra oraşelor după plecarea americanilor şi a aliaţilor lor.

Guvernul de la Kabul asigură că armata este capabilă să-i respingă, insistînd asupra punctelor slabe ale insurgenţilor: lipsa de arme grele şi incapacitatea de a rezista loviturilor forţelor aeriene guvernamentale.

Dar mollahul Misbah nu se arată îngrijorat. Potrivit lui, victoria va fi de partea talibanilor de îndată ce trupele internaţionale îşi vor fi încheiat retragerea – teoretic nu mai tîrziu de 11 septembrie – după cum a declarat preşedintele american Joe Biden.

„Odata americanii plecaţi, guvernul nu va mai sta nici măcar cinci zile”, susţine comandantul taliban. „Când stăpînii vor fi înfrînţi, sclavii nu vor mai putea învinge Emiratul Islamic”.

În spatele frontului, talibanii administrează în mod curent zonele pe care le controlează.

Prezenţa crescîndă a talibanilor în apropiere de Ghazni ridică temeri privind un posibil atac asupra capitalei provinciei. Acest scenariu s-a întîmplat deja în 2018, cînd bazarul a fost distrus şi mulţi civili ucişi, scrie AFP.

Sprijinul acordat luptătorilor talibani, sunniţi, este facilitat şi de faptul că populaţia Afghanistanului este atît de etrogenă, încît nu se poate vorbi, cu adevărat, despre un popor Afghan în sensul clasic al cuvîntului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi! Probabil că cel mai nimerit termen ar fi „Confederaţie etnică” bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth), concept promovat intens de către liderii locali, mai ales pashtuni.

Totuşi, e important de spus că dezordinea şi luptele necontenite din Afganistan au reprezentat şi reprezintă un interes important al Paqistanului, care este, de departe, cel mai interesat de perpetuarea acestui conflict. Pentru Paqistan războiul afghan, a fost o sursă importantă de venituri, influenţă politică şi „bunăvoinţă” americană.

În 2002, cînd am pus pentru prima dată piciorul în Kandahar, am fost mirat de ușurința cu care talibanii Emiratului Islamic au fost înfrînți. Atunci am spus, în ciuda tuturor criticilor, că talibanii au plecat la casele lor, dar se vor întoarce! Evenimentele politico-militare din ultimii ani demonstrează nu doar că am avut dreptate, în urmă cu 20 de ani, dar și fragilitatea construcţiei de securitate din Afghanistan, spaţiu pe care NATO şi Statele Unite se pregătesc să-l părăsească în 2021, la fel de penibil cum au părăsit şi Vietnamul, dar şi legătura, aproape ombilicală, între Paqistan şi forţele insurgente. Situaţia actuală din Afghanistan, după 20 ani de război împotriva talibanilor demonstrează, încă o dată, că recurgerea la superioritatea militară pe cîmpul de luptă nu se traduce, automat, într-un rezultat politic favorabil, iar pentru ca rezultatele din teren să fie vizibile, aria de operaţii CORECTĂ este Af-Paq-ul! Vietnamul şi, mai recent, experienţa Iraqului au demonstrat-o cu prisosinţă: marile armate ale Vestului împotmolindu-se în războiul de contrainsurgenţă!

Specialiştii militari identifică corect „Sindromul Vietnam” ca fiind „războiul de contrainsurgenţă”, mereu problematic, în care efortul de a realiza schimbarea de regim, pe baza unei intervenţii militare nu ţine seama, niciodată, de dinamica auto-determinării locale. Militarismul elitelor politice – tradus prin încrederea oarbă în hard power-ul militar şi dependent de acesta – trebuie ţinut departe de puterea militară, care poate fi utilizată raţional, pentru atingerea unor obiective, în anumite condiţii. De cele mai multe ori, militarismul decidenţilor politici produce o încredere supraevaluată în eficienţa puterii militare, pe care o finanţează în exces şi îi pretinde rezultate în teren, fără să ţină seama de diferenţele majore între cele două tipuri de războaie.

TALIBANII EN-FANFARE

BMTF, 11 iun – Retragerea trupelor SUA și NATO din Afghanistan se dovedesc deja tragice, dar vor deveni catastrofale pentru poporul afghan, greu încercat de aproape jumătate de veac de război continuu.

Talibanii îşi continuă cuceririle teritoriale în Afghanistan, preluînd controlul asupra a încă două districte, unul din ele de importanţă strategică, transmite agenția Agerpres, citînd surse internaționale.

După două zile de lupte intense între talibani şi forţele de securitate în districtul Arghanj Khwa, provincia nord-estică Badakshan, militarii au fost forţaţi să abandoneze ultimele puncte de control pe care le mai deţineau, au precizat consilierii locali Abdullah Naji Nazari şi Mahboob-ul Rahman Talaat.

Potrivit consilierilor, districtul are o importanţă strategică, fiind situat la doar 10 km de capitala provinciei, Faizabad, şi asigurînd legătura cu cel puţin alte 10 districte.

În sudul Afghanistanului, talibanii au cucerit un alt district din provincia Uruzgan, au anunţat doi membri ai parlamentului provinciei, Bismillah Jan Mohammad şi Qudratullah Rahimi.

Forţele de securitate din districtul Chinartoo s-au alăturat insurgenţilor pentru că nu mai primiseră nici un fel de provizii, au spus parlamentarii.

După Gizab, acesta este al doilea district din Uruzgan care a căzut în mîinile talibanilor în ultimele zile.

În cursul nopţi de marţi spre miercuri, cel puţin 10 genişti au fost ucişi şi alţi 14 răniţi într-un atac taliban asupra unui centru de deminare din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a anunţat Ministerul de Interne.

Miercuri a fost a cincea zi consecutivă în care insurgenţii au reuşit să preia controlul asupra unor districte.

De la 1 mai, de cînd a început retragerea oficială a forţelor americane şi a celorlalte trupe NATO din Afghanistan, cel puţin 14 districte au intrat sub controlul talibanilor.

Luni, şeful Comandamentului central al armatei americane (CENTCOM), generalul Kenneth McKenzie, a informat că retragerea trupelor americane, care ar trebui să se încheie pînă la 11 septembrie, a fost realizată în proporţie de aproximativ 50%.

Afghanistanul are 34 de provincii şi circa 400 de districte.

Conform unui raport ONU, talibanii au capturat anul trecut cinci districte, dintre care patru au fost recucerite de forţele guvernamentale în numai cîteva zile.

Pentagonul analizează acum dacă să ceară autorizaţie pentru a întreprinde lovituri aeriene în sprijinul forţelor de securitate afghane în situaţia în care capitala Kabul sau un alt oraş important se va afla în pericol să fie cucerit de talibani, a scris New York Times.

ARMISTIȚIU DE TREI ZILE PENTRU EID AL-FITR

BMTF, 10 mai – Talibanii au anunţat luni o încetare a focului de trei zile pentru Eid al-Fitr, sărbătoarea musulmană care va marca în această săptămâînă sfîrşitul lunii sfinte a Ramadanului, la două zile după un atac asupra unei şcoli care a făcut peste 50 de morţi, majoritatea adolescente, şi a cărui responsabilitate le-a fost atribuită de guvernul de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Li se ordonă mujahedinilor din emiratele islamice (talibanii) să înceteze toate atacurile împotriva inamicului în toată ţara, din prima pînă în a treia zi de Eid ul-Fitr”, sărbătoare a cărei dată este stabilită de poziţia Lunii, potrivit unui comunicat al insurgenţilor. „Dar dacă inamicul conduce un asalt sau un atac împotriva voastră în aceste zile, staţi pregătiţi să vă protejaţi şi să vă apăraţi energic şi pe voi şi pe teritoriul vostru”, a continuat documentul.

Anunţul încetării focului are loc după cel mai sîngeros atentat comis în ultimul an în Afghanistan, care a vizat sîmbătă o şcoală de fete, artac ce spune multe în privința viitorului guvernat de talibani în Afghanistan.

Mai multe explozii s-au produs în faţa liceului Sayed-ul-Shuhada din zona Dasht-e-Barchi din districtul Kabul 13, situat într-un cartier populat în majoritate de şiiţi hazara, adesea vizaţi de militanţi extremişti sunniţi, în vestul capitalei afghane, în momentul în care numeroşi locuitori mergeau la cumpărături. Peste 50 de persoane, majoritatea eleve de liceu, au fost ucise şi o sută au fost rănite.

Familiile aflate în doliu au declarat că guvernul a ignorat oamenii și nu a reușit să le asigure siguranța. Ei spun că și-au pierdut speranța în guvern.

Talibanii au negat orice implicare în acest atentat, intervenit pe fondul retragerii ultimilor 2.500 de soldaţi americani prezenţi încă în această ţară sfîşiată de 40 de ani de conflict şi în continuare pradă violenţelor.

Cel puțin 13 civili au fost uciși și alți 37 au fost răniți în explozii separate de bombe la marginea drumului în provinciile Zabul și Parwan.

În Zabul, 11 civili au fost uciși și alți 28 au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat un autobuz cu pasageri din districtul Shahr-e-Safa din provincie, duminică seara, a declarat luni Ministerul de Interne într-un comunicat.

Explozia a avut loc în zona Taberei Muskan din district.

În ciuda armistițiului decretat, doi civili au fost uciși și alți nouă au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat luni dimineață un autobuz din zona Pul-e-Matak din provincia Parwan, au declarat oficialii din domeniul sănătății.

POLIȚIȘTI UCIȘI ÎN AMBUSCADĂ TALIBANĂ

BMTF, 26 apr – Doisprezece ofiţeri de poliţie au fost ucişi duminică în Afghanistan, dintre care şapte într-o ambuscadă organizată de talibani la sud de Kabul, au declarat oficiali afghani, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Atacul cu cele mai multe victime a avut loc în provincia Logar, în momentul în care, la Kabul, comandantul forţelor americane şi al NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, declara că au început pregătirile pentru retragerea forţelor străine prezente în această ţară, conform deciziei recente a preşedintelui Joe Biden.

„Şapte poliţişti au fost ucişi şi alţi trei răniţi într-o ambuscadă a talibanilor” în districtul Mohammad Agha, a declarat pentru AFP Dedar Lawang, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Logar, în care se află acest district.

Poliţiştii atacaţi făceau parte dintr-o unitate care păzea minele de cupru. Poliţia provincială a confirmat acest atac.

Afghanistanul, ţară a cărei economie a fost grav afectată de decenii de conflicte şi corupţie, are rezerve de cupru, fier, cobalt şi litiu.

Alţi cinci poliţişti au fost ucişi şi patru au fost răniţi în districtul Maiwand din provincia Kandahar (sud), un bastion al insurgenţilor, după ce un agresor aflat la volanul unei maşini cu explozibili a lovit în mod intenţionat un vehicul al poliţiei.

Ministerul afghan de interne a informat recent că talibanii au comis şase atentate sinucigaşe şi 62 de atentate cu bombă în ultimele zece zile, atacuri soldate cu peste 60 de morţi şi 180 de răniţi în rîndul civililor.

În paralel, generalul Miller a declarat că au început pregătirile în vederea predării bazelor forţelor afghane şi a retragerii trupelor americane.”În principal, vom preda bazele ministerului apărării şi altor forţe afghane”, a declarat generalul american reporterilor din Kabul, fără a oferi mai multe detalii cu privire la aceste baze.

Executivul american intenţionează să îşi retragă toate trupele din Afghanistan pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atentatele din 2001.

Preşedintele Joe Biden a afirmat recent că a sosit momentul să „punem capăt celui mai lung război din America”, început după atacurile din 11 septembrie 2001.

Mulţi analişti cred că această retragere ar putea arunca Afghanistanul într-un nou război civil sau ar putea facilita revenirea la putere a talibanilor, îndepărtaţi la sfîrşitul anului 2001.

Retragerea celor 2.500 de soldaţi americani va începe pe 1 mai, alături de cei ai NATO. Misiunea Resolute Support (misiune de instruire, consiliere şi asistenţă pentru forţele de securitate şi instituţiile afghane) reuneşte un total de 9.600 de militari din 36 de ţări, inclusiv România.

KANDAHAR, BIJUTERIA COROANEI TALIBANE

BMTF, 22 apr – Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte trei au fost rănite în atacurile talibanilor din provinciile Ghor și Prawan miercuri seară, a declarat un oficial local, informație confirmată în această dimineață.  

Patru persoane, inclusiv un angajat guvernamental și trei studenți, au fost uciși miercuri seară într-un atac al talibanilor în districtul Dawlatyar, provincia Ghor, a declarat guvernatorul provincial Abdulzahir Faiz Zada.

De asemenea, un polițist a fost ucis și alți trei au fost răniți într-un atac taliban asupra unui avanpost de securitate din districtul Bagram din provincia Parwan miercuri seara, a informat o sursă.

Atacatorii au evacuate zona fără pierderi.

Opt luni de război și violență au provocat distrugeri majore oamenilor din districtul Arghandab din provincia Kandahar, sudul Afganistanului. Războiul a lăsat fără adăpost mii de oameni din district.

Arghandab este unul dintre cele 17 districte din Kandahar care au văzut unele dintre cele mai aprige bătălii dintre forțele de securitate afghane și talibani în această perioadă.

Mulți oameni care și-au părăsit satele natale au migrat în districtele vecine.

Drumul principal care leagă Arghandab de alte districte este încă închis din cauza minelor terestre. Oficialii afghani de securitate au declarat că au nevoie de luni de zile pentru a îndepărta minele terestre de pe drum.

„Avem nevoie de mult timp chiar dacă sîntem capabili să curățăm zilnic 700 sau 600 sau 500 de mine terestre”, a spus Mohammad Rafiq, șeful poliției din Arghandab.

Două poduri mari și mai multe poduri de dimensiuni mici au fost, de asemenea, distruse în timpul războiului în ultimele 8 luni în Arghandab.

Pe 24 martie, talibanii au detonat o mașină plină de explozivi pe un pod din Arghandab, avariind părți ale podului, a declarat atunci poliția Kandahar.

Districtele Arghandab, Zherai, Dand și Pajwai au fost scenele ciocnirilor între forțele guvernamentale și talibani în ultimele luni.

Potrivit direcției pentru refugiați și repatriere din Kandahar, peste 11.000 de familii au fost strămutate din cauza conflictelor din provincie.

CÎND RĂUL TRIUMFĂ

După 20 de ani, SUA și NATO, în diferite forme de alianțe și structure, se retrag din Afghanistan. Cu coada între picioare! Obiectivul central declarat initial nu numai că nu a fost atins niciodată, dar țara este pec ale să accepte din nou o conducere medieval talibană. Sprijinul popular faţă de talibani este confirmat şi de lucrătorii umanitari din Afghanistan. „Mulţi oameni percep acum RS ca o forţă de ocupaţie”, a spus Anne Jones, un activist umanitar care a trăit în Afghanistan”. Ei nu mai fac parte din soluţie, ci au devenit problema! Alături de intelligence, România are în Afghanistan unii dintre cei mai buni instructori militari, FOS și infanteriști.

U.S. soldiers from the 3rd Cavalry Regiment greet their Afghan police counterparts during an advising mission to an Afghan police station constructed by ISAF near Jalalabad in the Nangarhar province of Afghanistan December 20, 2014. REUTERS/Lucas Jackson (AFGHANISTAN – Tags: CIVIL UNREST POLITICS MILITARY)

Ştirile despre Af-Pak nu mai fac rating, indiferent de importanţa sau ineditul lor.

Cu scurte perioade de acalmie, în care societatea afghană a prosperat peste „limita maximă admisă” de anumite cercuri politice internaţionale, Ţara lui Afghan a fost mereu tărîmul înfruntărilor sîngeroase, în ciuda momentelor de diplomaţie aparentă… O constată, pe pielea lor, goală, noaptea, din ce în ce mai des, trupele SUA și NATO care încearcă să pacifice această „inimă” energetică şi comercială a Asiei.

Afganistanul este un loc extrem de violent care fascinează, dar îi pune în dificultate pe expaţii aflaţi acolo. Fără să am pretenţii de psiholog, spun doar că violenţa se află la originea multor probleme sociale care îi face pe afgani să rămînă săraci, ignoranţi şi terorizaţi. Aceste sentimente debutează încă din copilărie. Occidentalii care ajung să cunoască realităţile din acest spaţiu sînt îngroziţi să descopere amploarea violenţei. Nu este vorba numai de bărbaţi care se ucid reciproc pentru chestiuni minore, dar, mai ales, de violenţa femeilor şi a copiilor. Medicii şi asistentele care lucrează în diferite spitale de campanie, sau participă la acţiuni CIMIC şi de Medical Care văd zilnic astfel de exemple: copii bătuţi cu sălbăticie, mutilaţi de părinţi, sau mame împuşcate de proprii fii. Conflictul dintre generaţii se extinde chiar în interiorul aceluiaşi trib. Există facţiuni care doresc să se adapteze şi să trăiască potrivit timpurilor moderne. Există altele (susţinute de talibani!) care vor să conserve actualul mod de viaţă, care nu acceptă alte şcoli decît cele religioase, care glorifică restricţiile în stilul de viaţă, fără televizor, muzică sau job-uri pentru femei. Vîntul schimbării suflă, timid, printre triburile pashtune, aducînd, însă, numeroase neplăceri şi o creştere a violenţelor interne!

Violenţa capătă noi dimensiuni la vîrsta adultă. De exemplu, în urma anchetei efectuate de NATO după asasinarea fratelui fostului preşedinte Karzai, Ahmad, guvernatorul Provinciei Kandahar, s-a stabilit că moartea acestuia nu s-a datorat unui complot taliban şi nici unei reglări de conturi între clanurile de traficanţi de droguri (fratele preşedintelui fiind un fel de „guru” zonal în traficul cu droguri şi arme!). Asasinul a fost un apropiat al lui Ahmad Karzai, care a descoperit că, pentru o greşeală, urma să fie pedepsit în public, în faţa tuturor angajaţilor, adică acest gest însemna „ruşine publică”. În consecinţă, angajatul şi-a ucis şeful, apoi s-a lăsat împuşcat de gărzile de corp ale acestuia, ieşind „din scenă” acoperit de onoare! Onoarea este la mare preţ în standardele afghane, mai ales atunci cînd vorbim de un anumit standard de viaţă şi de o oarecare educaţie (ar trebui să fie reinventată şi în România politică!). A muri pentru onoare reprezintă un factor comun în culturile tribale din Afghanistan. Iar armele, tot mai ieftine şi mai multe după invazia sovietică din Afghanistan (în decembrie 1979), au facilitat „scoaterea în evidenţă a onoarei”.

Cultura ONOAREI este, în principiu, un lucru bun. O regăsim la toate popoarele. Mă rog, la majoritatea, unele preferînd să fie fidele proverbelor de genul: „capul plecat sabia nu-l taie”! În Afganistan, însă, această cultură este viciată mult de Islamul militant, introdus şi susţinut de Arabia Saudită, dar şi de Pakistan, în anii 1980 – 1990 ca o contrapondere la asaltul ideologiei sovietice, dar, mai ales, de proliferarea opiului, adus din zonele tribale ale Pakistanului, în anii 1990. Acest „cadou” pakistanez a revenit cîtorva sute de mii de traficanţi afghani, care deţin averi fără precedent, şi care exercită violenţă şi teroare împotriva conaţionalilor. Grupările militante islamice văd în traficul de droguri o sursă de venit. Talibanii, după ce au aplicat o politică de distrugere a culturilor de mac în Emiratul Islamic Afghanistan, astăzi au făcut alianţe cu bandele de traficanţi pentru a finanţa contraofensiva împotriva militarilor NATO. Pentru majoritatea afghanilor, însă, opiul este un blestem naţional, milioane de afghani devenind dependenţi! Nu este o problemă nouă, sînt doar prea mulţi bani în joc! Este nevoie de un guvern care să acţioneze coerent împotriva acestui flagel, însă mulţi miniştri şi oficiali de rang superior se regăsesc pe statele de plată ale lorzilor drogurilor (alţii, mai la început, se mulţumesc cu etnobotanicele!).

Afganistanul deţine 90% din producţia de opiu din lume, adica 5.800 de tone pe an, care constituie ingredientul principal al heroinei. Produs în cantităţi record, opiul i-a transformat în sclavi pe foarte mulţi copii. Dependenţa le este transmisă de multe ori de la naştere, de la mamele lor. Nu puţine sînt, însă, şi femeile care îi sedează special ca să îi liniştească, mai ales din lipsa hranei, procedeu practicat şi în satele din Moldova, în care copiilor flămînzi li se dau ceai din mac. Centrele de reabilitare din capitala afgană Kabul reuşesc cu greu să facă faţă numărului mare de dependenţi. Cel puţin 1 milion de afghani sînt dependenţi, inclusiv foarte mulţi copii. Analiştii spun că banii proveniţi din comerţul ilegal cu opiu finanţează insurgenţa talibană..

După retragerea totală a forţelor SUA și NATO, afganii vor rămîne să trăiască între opiu şi onoare.

Specialişti în contrainsurgenţă şi analişti în probleme de securitate au afirmat, în repetate rînduri, ani de zile, însă, că războiul din Afghanistan nu poate fi „cîştigat“ militar şi că retragerea trupelor este inevitabilă. Indiferent de succesele tactice din teren, Coaliţia a pierdut bătălia pentru cîştigarea „sufletelor şi minţilor” afghanilor. Democraţia occidentală, vînturată ca un nou tip de jihad, nu se potriveşte acelui spaţiu geografic, iar populaţia civilă şi negustorii sînt tot mai oprimaţi de noii conducători „democratici” ai ţării, lucru care nu se întîmpla în perioada Emiratului islamic! Pe de altă parte, talibanii nu au iniţiat acţiuni de terorism împotriva puţinilor occidentali aflaţi pe teritoriul afgan, nu au avut ambiţii în afara Afganistanului şi nu au fost deosebit de ataşaţi de Al Qaeda.

În raportul “Asistenţă şi conflict în Afganistan” al International Crisis Group publicat şi de blogul „http://blackopssecurity.blogspot.com/” se arată că eforturile din Afghanistan nu au reuşit să stabilizeze această ţară, ce va ceda dacă asistenţa internaţională nu va fi reevaluată. În decursul războiului, liderii afgani s-au îmbogăţit personal prin acţiuni flagrante de corupţie, prin delapidarea fondurilor alocate de coaliţia NATO pentru reconstrucţie şi prin nepotism. Guvernele de la Kabul, dezbinate, corupte şi incompetente, nu au  beneficiat de legitimitate, respect şi loialitate din partea populaţiei afghane, terorizate tocmai de actualele trupe de securitate afghane, antrenate, echipate şi…plătite de Occident, dar şi de temutul serviciu de spionaj afghan.

Potrivit raportului ICG referitoar la Afganistan: – strategiile derulate pînă în prezent s-au concentrat prea mult pe obiective militare şi nu au acordat suficientă atenţie dezvoltării – de exemplu strategia militară contrainsurgenţă adoptată în 2009, ce prevedea o suplimentare a trupelor pentru a contracara extinderea influenţei talibanilor, nu a dus la un Afghanistan stabil din punct de vedere politic sau viabil din punct de vedere economic. Dovadă că trupele afghane de securitate au devenit „noile miliţii” şi că structurile democratice (Preşedinţie, Guvern, parlament etc) nu îşi exercită autoritatea decît în 70% din capitala Kabul; – nu există posibilitatea ca asistenţa internaţională pentru forţele de securitate afghane să stabilizeze ţara în următorii ani în cazul în care nu vor exista schimbări semnificative în strategiile, priorităţile şi programele internaţionale – în condiţiile în care comunitatea internaţională intenţionează să predea sarcina asigurării securităţii afganilor şi să retragă toate forţele străine – În condiţiile în care statul afghan nu va fi  în poziţia de a oferi servicii de bază cetăţenilor săi, ceea ce va submina şi mai mult stabilitatea internă; – în pofida asistenţei umanitare şi pentru dezvoltare în valoare de miliarde de dolari şi a suplimentării personalului civil, pe lîngă cea a trupelor, eforturile s-au concentrat prea mult pe obţinerea de rezultate rapide; – o mare parte din ajutor nu ajunge de la guvernul central la nivelul provinciilor sau districtelor. Programele nu includ nici asistenţa, nici monitorizarea oficialilor locali afghani, pentru a asigura că acoperă nevoile populaţiei şi sînt subminate de corupţia de la Kabul.

Deşi apar semne ale emancipării sociale, Af-Pak-ul continuă să aibă probleme uriaşe care par să depăşească clar comunitatea internaţională. Dincolo de afacerea prosperă cu droguri, corupţia endemică, criminalitatea, înapoierea socială pare de nerezolvat. Coaliția se retrage. Talibanii se întorc. Răul triumfă!

11 septembrie 2021

BMTF, 14 apr – Talibanii au anunţat marţi că nu vor participa la conferinţa la nivel înalt de la Istanbul, dedicată viitorului Afghanistanului, înainte ca toate forţele străine să părăsească teritoriul ţării, informează AFP, preluată de Agerpres. „Pînă cînd toate forţele străine nu se vor retrage complet din patria noastră, nu vom participa la nici o conferinţă care va lua decizii cu privire la Afghanistan”, a anunţat, pe Twitter, Mohammad Naeem, purtătorul de cuvînt al talibanilor în Qatar.

Anterior, în cursul zilei de marţi, executivul american a anunţat că toate trupele americane vor pleca din Afganistan „necondiţionat” pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atacurile din 2001 din Statele Unite.

Conferinţa de pace cu privire la Afghanistan propusă de SUA era prevăzută să aibă loc la Istanbul (24 aprilie – 4 mai) cu participarea reprezentanţilor guvernului de la Kabul şi ai talibanilor, conform unui anunţ făcut marţi de ministerul turc de externe.

Washingtonul a făcut presiuni ca reuniunea să aibă loc înainte de 1 mai, data limită pentru retragerea trupelor sale din Afghanistan, conform acordului semnat în februarie 2020 la Doha cu talibanii.

Din septembrie 2020, talibanii şi guvernul afghan negociază la Doha pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuţiile nu au dus încă la nici un rezultat concret.

SUA doresc, conform unui plan dezvăluit de presă, formarea unui guvern interimar care i-ar include pe talibani, care forțează, în teren, prin ample acțiuni militare și atacuri repetate împotriva forțelor afghane de securitate.

Cel puțin 23 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși și alte zeci au fost rănite în mai multe atacuri talibane chiar în prima zi a Ramadanului. Atacurile au fost efectuate în provinciile Balkh, Badakhshan, Logar, Baghlan și Takhar.

Zece soldați au fost uciși în Balkh, trei în Logar, șase în Baghlan, unul în Takhar și trei în Badakhshan.

Liderii religioși au spus că continuarea războiului în Afghanistan, în special în timpul Ramadanului, este împotriva principiilor islamice.

Între timp, președintele Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah, șeful Înaltului Consiliu al Reconcilierii Naționale (HCNR), în mesaje separate pentru Ramandan au cerut talibanilor să oprească războiul și să fie de acord cu încetarea focului.

„Cu ocazia Ramadanului, fac apel la grupul talibanilor să oprească războiul, violența și dușmănia cu poporul, îi chem din nou pe talibani să onoreze vocea poporului afghan pentru încetarea focului durabilă”, a spus Ghani.

Ultimele incidente:

Marți, cel puțin trei civili au fost uciși și 24 răniți – 18 civili și șase polițiști – într-o explozie cu mașină-capcană în PD1 din orașul Farah, a declarat pentru TOLOnews Taj Mohammad Jahed, guvernatorul Farah.

Cel puțin 10 membri ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac taliban în provincia nordică Balkh luni seara, au declarat marți surse locale. Atacul a avut loc într-un avanpost din satul Sar Asyab din districtul Chimtal din provincia Balkh, au spus sursele, adăugînd că „alți cinci membri ai forței de securitate au fost luați ostatici de talibani”.

Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru atac. Corpul de armată 209 Shaheen a confirmat moartea a 5 soldați.

Pe baza statisticilor Ministerului de Interne de la Kabul, în ultimele trei săptămîni, Afghanistanul a fost martor la 1.400 de incidente de securitate și atacuri talibane în care au fost uciși 60 de civili și alți 164 au fost răniți, inclusiv femei și copii.

Joe Biden a decis ca trupele americane să rămînă în Afganistan dincolo de data de 1 mai prevăzută într-un acord cu talibanii dar acestea vor pleca „fără condiţii” pînă la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA, a anunţat marţi un responsabil american citat de AFP.

„Vom începe o retragere ordonată a forţelor rămase înainte de 1 mai şi intenţionăm să retragem toate trupele americane din ţară înainte de împlinirea a 20 de ani de la 11 septembrie”, le-a declarat el jurnaliştilor, dînd asigurări că această plecare va fi „coordonată” şi simultană cu a altor forţe din cadrul NATO.

„Le-am transmis talibanilor, fără cea mai mică ambiguitate, că vom răspunde cu forţă oricărui atac împotriva soldaţilor americani în timp ce efectuăm această retragere ordonată” şi în condiţii de siguranţă, a adăugat el.

SUA au intervenit în Afghanistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Pentru a pune capăt celui mai lung război din istoria SUA, administraţia precedentă a lui Donald Trump a încheiat în februarie 2019 un acord cu talibanii.

Responsabilul american a avertizat marţi că retragerea decisă de Joe Biden, care urmează să vorbească public miercuri despre acest dosar sensibil, va fi una „fără condiţii”.

TALIBANII AU ATACAT KAF

BMTF, 8 aprilie – Forțele talibane din sudul Afghanistanului au atacat miercuri principalul aeroport din Sud, Baza Aeriană Kandahar, acolo unde se află dislocate și un battalion românesc.

Deși nu au fost raportate victime, Pentagonul a declarat că atacul reprezintă o amenințare la fragilele discuții de pace din țară, potrivit revistei Air Force.

Atacul reprezintă un mesaj clar de forță și un avertisment îndreptat împotriva forțelor americane și forțelor NATO.

„Nu pot oferi o analiză cuprinzătoare a ceea ce credem că au încercat să realizeze sau ce mesaj au încercat să transmită”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului Apărării SUA, John Kirby, citat de revista Air Force.

Talibanii și-au revendicat atacul.

De asemenea, forțele SUA din Afghanistan au declarat că „operațiunile aerodromului au fost transferate” către guvernul afghan, dar au spus „că sînt încă prezente trupe americane și NATO”.

„Rachetele au aterizat în afara perimetrului și nu au existat daune și nici victime”, au spus forțele americane.

Pe KAF operează zeci de avioane, inclusiv A-10, E-11, F-16, KC-135, C-130 și MQ-9, printre altele, conform raportului Air Force Magazine.

Conform acordului de pace SUA-talibani, semnat în februarie 2020, toate forțele americane staționate în Afghanistan trebuie să părăsească țara pînă la 1 mai.

„Va fi greu să respectăm termenul limită de 1 mai pentru retragerea completă, din motive logistice”, a spus Jen Psaki, secretarul de presă al Casei Albe.

În urmă cu o săptămînă, trimisul special SUA pentru reconcilierea Afghanistanului, Zalmay Khalilzad, s-a întîlnit cu înalți lideri talibani, inclusiv Mullah Baradar, șeful biroului politic al talibanilor de la Doha, pentru a discuta dispozițiile acordului de pace SUA-talibani, inclusiv retragerea forțelor SUA din Afghanistan, potrivit purtătorului de cuvînt al talibanilor, Mohammad Naeem. Statele Unite ar fi cerut talibanilor să accepte prezența continuă a forțelor americane timp de trei sau șase luni în Afghanistan după termenul limită de 1 mai, au spus surse apropiate talibanilor.

Potrivit surselor, talibanii nu au luat pînă acum decizia finală cu privire la cerere; cu toate acestea, grupul a insistat ca mai întîi 7.000 de prizonieri să fie eliberați și numele oficialilor talibani să fie scoase din lista neagră a ONU.

În acest moment, pe KAF activează Batalionul 634 Protecţia Forţei „Jderii”, din Piatra Neamţ. Batalionul se află la prima misiune internațională și va executa misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Militară Kandahar, precum și misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afghane.

Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună în Provincia Kandahar pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate.

OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 5 apr – Cel puţin 82 de insurgenţi au fost ucişi în lovituri aeriene împotriva unor ascunzători şi poziţii ale talibanilor situate în provincia Kandahar din sudul Afghanistanului, fostul bastion al grupării armate, a comunicat duminică purtătorul de cuvînt al poliţiei din provincie, transmite Xinhua, preluată de Agerpres.

Loviturile au început sîmbătă noaptea in districtul Arghandab din Kandahar.

Au fost ucişi cel puţin 82 de insurgenţi, printre care un important comandant taliban, Sarhadi, şi au fost distruse două tancuri şi mai multe vehicule ale talibanilor, a precizat purtătorul de cuvînt Jamal Barikzai.

El nu a indicat dacă au existat victime în rîndul personalului de securitate, dar a menţionat că operaţiunile de eliminare a talibanilor, sprijinite de avioane de luptă, continuă în părţi ale districtului.

Este prima operațiune serioasă împotriva talibanilor după eliberarea masivă din închisorile afghane ale acestora, în urma acordului de pace între SUA și liderii talibani, menit să pună capăt unui război de 20 de ani.

Washingtonul susţine organizarea în această lună a unei conferinţe în Turcia, cu implicarea ONU, pentru finalizarea unui acord de pace între guvernul afghan şi talibani, în condiţiile în care se apropie termenul limită de 1 mai pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afghanistan.

Planul președintelui afghan, Ashraf Ghani va fi prezentat ca o contrapropunere la soluţiile prezentate de Washington, respinse de guvernul afghan, care intenţionează să elaboreze imediat un nou sistem juridic pentru ca o administraţie interimară să includă reprezentanţi talibani. Documentul arată că propunerea lui Ghani „Reaching an Endstate” va include, în prima fază, un consens privind o soluţie politică şi o încetare a focului monitorizată la nivel internaţional.

A doua fază va include organizarea de alegeri prezidenţiale şi instituirea unui „guvern al păcii” şi aranjamente pentru a merge spre noul sistem politic. A treia fază va presupune construirea unui „cadru constituţional, reintegrarea refugiaţilor şi dezvoltare” pentru ca Afghanistanul să avanseze.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că Ghani a pus deja foaia de parcurs la dispoziţia capitalelor străine. Data întîlnirii dinTurcia nu este încă decisă, dar mai multe surse au declarat pentru Reuters că ar putea avea loc peste două săptămîni.

 Guvernul afghan şi mai mulţi politicieni au declarat că vor trebui să se pună de acord asupra agendei cu talibanii înainte de întîlnire.

Într-o declaraţie de luna trecută, talibanii au ameninţat că vor relua ostilităţile împotriva trupelor străine în Afghanistan, dacă acestea nu vor respecta termenul de 1 mai prevăzut într-un acord între insurgenţi şi administraţia Trump, anul trecut.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că talibanii sînt dispuşi să prelungească termenul de 1 mai şi că nu vor relua atacurile împotriva forţelor străine în schimbul eliberării a mii de prizonieri deţinuţi de autorităţile de la Kabul. Mohammad Naeem, un purtător de cuvînt taliban în Qatar, a declarat că nu a fost făcută o astfel de ofertă.

JURNALISTE UCISE LA JALALABAD DE TALIBANI

BMTF, 3 martie – Trei angajate ale unui post de televiziune au fost împuşcate mortal, marţi, de bărbaţi înarmaţi la Jalalabad, în estul Afghanistanului, la mai puţin de trei luni de la asasinarea în aceleaşi circumstanţe a unei prezentatoare, au anunţat colegii lor, scrie Agerpres.

„În această după-masă, trei dintre colegele noastre, tinere cu vîrste între 17 şi 20 de ani, au fost împuşcate mortal de bărbaţi înarmaţi în oraşul Jalalabad”, a declarat pentru AFP Zalmai Latifi, director al postului Enekaas TV.

Conform poliţiei, unul dintre atacatori, provenit din rîndul talibanilor, a fost arestat. Atacul nu a fost revendicat deocamdată.

Kayhan Safi, şeful departamentului de dublaj al Enekaas TV, unde lucrau cele trei victime, a confirmat atacul. El a precizat că cele trei tinere, ale căror prenume sînt Shahnaz, Sadia şi Mursal, au fost ucise în momentul în care plecau de la birou pentru a se întoarce pe jos acasă.

La începutul lui decembrie, o prezentatoare de televiziune şi activistă care lucra de asemenea pentru Enekaas TV, Malalai Maiwand, a fost împuşcată mortal împreună cu şoferul său la Jalalabad, în timp ce se ducea spre birou.

Potrivit purtătorului de cuvînt al spitalului din Nangarhar, alături de cele trei tinere ucise marţi au mai fost aduse şi alte două femei rănite.

Asasinatele care iau ca ţintă jurnalişti, judecători, medici, personalităţi politice sau religioase şi apărători ai drepturilor omului au devenit tot mai frecvente în ultimele luni în Afghanistan și coincide cu eliberarea din închisori a mii de militanți talibani.

Victimele sînt deseori împuşcate sau ucise în explozii ale unor bombe fixate pe maşinile lor, la ore de trafic intens pe străzile din marile oraşe.

Talibanii neagă orice responsabilitate în atentatele ţintite, iar organizaţia jihadistă Statul Islamic le-a revendicat pe cele mai multe. Însă guvernul afghan şi SUA continuă să îi acuze pe talibani.

TEROARE LA KABUL

BMTF, 8 feb – Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 19 rănite în 11 atacuri cu bombe comise în capitala afghană Kabul în ultima săptămînă, transmite Agerpres.

Cele mai multe au fost provocate de bombe magnetice ataşate unor vehicule aparţinînd forţelor de securitate afghane sau unor angajaţi guvernamentali.

Atacurile cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, avînd ca ţinte responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Atacurile talibane au continuat în diferite zone din ţară în pofida negocierilor directe de pace care au loc în Qatar între guvern şi insurgenţi.

Discuţiile, care au avansat lent, au fost oprite pentru ca noua administraţie americană a preşedintelui Joe Biden să reexamineze acordul încheiat în urmă cu un an între Washington şi talibani.

Între timp, lideri talibani s-au deplasat în Iran, Rusia şi Turkmenistan în încercarea de a obţine sprijin regional.

Agerpres reamintește că Statele Unite au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 ce prevede retragerea graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan, în schimbul angajamentului insurgenţilor de a renunţa la violenţe şi a începe negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

TALIBANII ATACĂ SUSȚINUT FOB-URILE FORȚELOR DE SECURITATE

BMTF, 4 feb – Cel puțin zece membri ai forțelor de securitate afghan au fost uciși și alți 11 au fost răniți în atacuri separate în provinciile Sar-e-Pul și Uruzgan, au declarat oficialii locali, citați de site-ul televiziunii afghan ToloNews.

Primul incident a avut loc marți seara în districtul Gosfandi din provincia Sar-e-Pul, a declarat Asadullah Khuram, membru al consiliului provincial, cînd talibanii au atacat un avanpost de securitate.

„Șase talibani au fost, de asemenea, uciși în ciocnire”, a spus el.

Ulterior, cel puțin patru membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac cu mașină-capcană asupra unui avanpost de securitate din orașul Tarin Kot din provincia Uruzgan, în primele ore ale dimineții de miercuri, a declarat guvernatorul provincial Mohammad Omar Shirzad.

Atacurile armate ale talibanilor asupra forțelor de Securitate afghan, poliție și armată, demonstrează că insurgența dorește crearea unui ascendant strategic în negocierile purtate cu Guvernul de la Kabul, în vederea preluării puterii totale, cel puțin asupra unui teritoriu al Afghanistanului.

KANDAHARUL APROAPE DE A CĂDEA ÎN MÎINILE TALIBANILOR

BMTF, 1 feb – Efectele planului de pace cu talibanii, inițiat de Administrația Trump, se fac simțite în Armata Națională Afghană, dezamăgite de perspectiva colaborării cu inamicul unei întregi generații. Forţele afghane au abandonat aproape 200 de puncte de control din provincia Kandahar (acolo unde acționează și militarii români de aproape 19 ani!), aflate acum în mîinile talibanilor, a anunţat luni, într-un raport trimestrial, Biroul inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), organizaţie oficială americană care desfăşoară audit şi investigaţii pentru a promova eficienţa programelor de reconstrucţie şi a preveni fraudele, transmite Agerpres.

Raportul SIGAR a fost prezentat într-o perioadă în care efectivele militare americane din Afghanistan au ajuns la cel mai redus nivel de după 2001.

În ultimele luni provincia Kandahar a fost scena unor lupte intense între forţele guvernamentale afghane şi insurgenţii talibani, ceea ce a cauzat părăsirea căminelor proprii de către mii de civili.

Afghanistanul are aproximativ 6.000 de puncte de control, deservite de 95.000 de soldaţi şi ofiţeri de poliţie, reprezentînd o treime din forţele de securitate afghane, indică SIGAR.

De la jumătatea lunii septembrie 2020, reprezentanţii guvernului recunoscut internaţional şi talibanii au purtat convorbiri de pace în Qatar, dar violenţele au continuat în Afghanistan.

SUA au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 care prevede o retragere graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan. În schimb, talibanii s-au angajat să renunţe la violenţă şi să poarte tratative de pace cu guvernul de la Kabul.

Aproximativ 143,27 miliarde dolari au fost alocate pentru asistenţa şi reconstrucţia Afghanistanului începînd din 2002. Aceste fonduri sînt utilizate pentru a construi Forţele de securitate naţionale afghane, a promova buna guvernare, a desfăşura asistenţa pentru dezvoltare şi a susţine eforturile anticorupţie şi de combatere a drogurilor.