Etichetă: ALEGERI

CRIZE SIMULTANE LA GURILE DUNĂRII

Jurnaliștii sînt loiali NU statelor, ci cetățenilor lor!

BMTF, 19 mai – Milton Friedman, marele guru al mişcării „unfettered capitalism”, creditat cu scrierea caietului de sarcini pentru economia contemporană, hipermobilă şi globală, îl cita des pe Machiavelli, potrivit căruia toate rănile trebuie provocate simultan, dacă vrei ca schimbarea aşteptată să se producă. Numai o criză – reală sau percepută ca atare – poate produce schimbări reale. Dezastrele naturale, catastrofele sanitare sau turbulenţele politice permit guvernelor şi multinaţionalelor să profite de şocul în care se află populaţia şi să implementeze politici avantajoase pentru marile corporaţii.

Esenţială, în toată această mişcare oportunistă este viteza de reacţie, pentru a impune o schimbare rapidă şi ireversibilă înainte ca societatea aflată sub imperiul acestei crize să revină la „tirania statu-quo-ului”. Potrivit teoreticienilor neoconservatori, adepţi ai lui Papa Milty, o administraţie are la dispoziţie între şase şi nouă luni în care să poată realiza schimbări majore; în cazul în care va pierde oportunitatea de a acţiona decisiv în această perioadă, ea nu va mai avea o a doua şansă în acest sens.

Şocul şi Evlavia sînt acţiuni care creează teamă, pericole şi distrugere pe o scară inimaginabilă pentru oamenii obişnuiţi, de aceea, exploatarea acestora poate trasa liniile de frontieră geopolitică sau corporatistă pură.

Referindu-mă la România de astăzi, asupra noastră s-a abătut, simultan, o sumă de crize machiavellice, atît Ţara, cît şi Naţiunea aflîndu-se la o răscruce fără sens giratoriu. Am avut de ales între drumul care duce la dispariţia noastră din istorie, sau poteca abruptă a reclădirii naţionale. Nicușor Dan a obținut 55% din voturile cetățenilor din Reșița, dar George Simion a cîștigat județul cu 57%. Reșițenii i-au acordat încrederea lui Nicușor Dan. Municipiul reședință de județ și-a pus încrederea în primarul Bucureștiului. Candidatul a cîștigat și la Văliug (54.38%), Brebu Nou (72,41), Ezeriș (50,28 la 4 voturi diferență!) și Dalboșet (61%).

În România momentului actual se poate vorbi de o criză care este mai mult decît politică, în care fostul locatar de la Cotroceni a tăiat juliene întraga clasă politică aflată în parlament! Pe de o parte. Pe de altă parte, criza politică românească este, de fapt, mult mai profundă, ea manifestîndu-se prin lipsa unei alternative reale la actuala aşa-zis elită conducătoare. Bazinul de selecţie este gol! Atît ideologic, cît, mai ales, uman! Iar criza de încredere în identitatea proprie ne arată clar că dacă ești naționalist, suveranist și nu iubești Ukraina, ai mari șanse să fi exilat în propria istorie.

Criza medicală, scoasă în evidență de COVID-19, scăpată în pruni în ţara noastră, este strîns legată de criza politică, dar şi de criza de încredere şi chiar de una de… coeziune naţională. Un mix 3 în unu, fatal! Un sistem medical extrem de politizat, reforme aplicate în avantajul corporaţiilor, tratamente la limita de jos a umanului, manipularea şi dezinformarea conspiraţionistă grosiere practicate în ultimii ani, toate acestea au tarat încrederea în efortul medical. Acum că ne-am (neam) resetat, cred că este momentul ca politicul să facă un pas în spate, o perioadă de timp, şi să lase specialiştii să încerce să rezolve criza sanitară!

Criza energetică în care ne-a aruncat lipsa unei politici externe coerente şi Olimpiada vînzării de ţară este acută şi, din păcate, pentru noi, fără leac. TOATE reţelele energetice construite în ultimii ani OCOLESC România!!! Sîntem pămîntul nimănui, terenul de joacă al tuturor! Ea este mai puternică decît criza economică şi criza alimentară, cele două conturîndu-se cu tuşele groase ale scumpirilor excesive ale materialelor de construcţii şi decalajele scandaloase între exportul de materie primă agricolă şi importul de produse finite alimentare.

Despre criza constituţională, nu vreau să scriu. Constituţia este călcată în picioare de ani de zile. Ni se pare deja firesc. Nu ne afectează! Curtea Constituțională veghează la încălcarea corectă a Constituției! Evident, nu sîntem polonezi! Dar despre faptul că România este captivă a unor jocuri geopolitice la scară regională și globală care o lasă cu tot mai puțini aliați de încredere și cu tot mai mulți adversari, în condițiile în care pierderile de suveranitate sînt enorme și lipsite de compensație, voi scrie cîteva rînduri. Sigur, am amintit deja, absenţa unei politici externe naţionale, aflată în apanajul trădătorului de la Cotroceni grof de Sibiu, reprezintă una dintre cauzele precarităţii situaţiei de astăzi în care am devenit pămîntul nimănui şi terenul de joacă al tuturor! Cei puţini, care vor dori să privească înapoi, în istorie, vor vedea că Franţa a sprijinit crearea României mari. Încă de pe vremea lui Cuza (Unirea Principatelor) ca o contrapondere la ascensiunea Imperiului Ţarist. Istoria se repetă, în buclă, şi Franţa se întoarce la Gurile Dunării pentru că cine stăpîneşte Gurile Dunării stăpîneşte Europa şi pune presiune pe Crimeea cam ca înainte de 1853.

Aşa putem traduce că România este coaptă pentru o guvernare progresisto-globalistă-macroniană sau, cel puțin, adusă în cvasi imposibilitatea de a se opune la instalarea unei asemenea guvernări, de prin 2021. Poate fi o explicaţie pentru sceneta jucată în ultimele luni. Sigur, este de presupus că Rusia nu are motive să fie încîntată de implantarea soroșismului- macronian în vecinătatea sa apropiată.

Dar, astea sînt deja aberaţii regionale. Omul de rînd așteaptă noua criză ce se va abate asupra lui și puțin îi pasă de cine stăpînește Gurile Dunării.

ROMÂNIA, EXEMPLU NEGATIV ÎN POLONIA

BMTF, 7 feb – Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a făcut apel la proteste de stradă dacă votul prezidențial din acest an va fi anulat, citînd recenta anulare a alegerilor din România din cauza unor acuzații de interferență străină, transmite Bloomberg, citat de 60m.ro, preluată de ActiveNews.

Duda a avertizat că ar putea fi necesare proteste pentru a „apăra” rezultatul alegerilor dacă cineva îl „manipulează” și a susținut că Comisia Europeană a intervenit în afacerile României și ale Poloniei.

Alegerile din luna mai sînt cruciale, deoarece vor determina dacă premierul Donald Tusk poate aduce un aliat în palatul prezidențial și poate continua reformele pentru restabilirea statului de drept în Polonia.

Într-un lung interviu pentru Kanal Zero, miercuri seara, Duda a vorbit despre alegerile prezidențiale din Polonia din luna mai, avertizînd că ar putea fi necesar să se „apere” rezultatul scrutinului prin proteste dacă cineva „manipulează” rezultatele.

Președintele polonez a făcut o paralelă cu România, a cărei instanță supremă a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, care a fost cîștigat în mod neașteptat de candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu. Judecătorii au ordonat reluarea alegerilor ca urmare a afirmațiilor Consiliului de apărare al țării, care supraveghează armata și agențiile de informații din România, privind amestecul Rusiei în campanie.

Duda a afirmat că Comisia Europeană a intervenit în cazul României și în afacerile poloneze, deși nu a furnizat nici o dovadă în acest sens. De asemenea, el a întrebat retoric dacă alegerile din democrații pot fi astăzi „cîștigate doar de cei aprobați de Bruxelles”.

Votul din mai îl va pune față în față pe aliatul lui Tusk și primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, cu Karol Nawrocki, un istoric care este susținut de Lege și Justiție.

LOVITURA DE STAT

Ne aflăm în plină lovitură de stat. Again, după 35 de ani. A doua. Soft. Cum le place mioriticilor contemplativi. E sub steag fals! Klaus Werner Iohannis pune în practică ultima porcărie împotriva românilor și a statului suveran, România. Sigur, nu singur – intelectual este total depășit de o astfel de operațiune! – ci împreună cu grupări din servicii, televiziuni afiliate, influenceri, ong-uri… O spun și o scriu de cîțiva ani: ăsta nu se dă plecat de la putere! În aceste zile, parte că girează un plan al globaliștilor de la Bruxelles pentru a păstra România, cu orice preț, ca feudă a neomarxismului european aflat în contondență cu suveranismul lui Donald Trump. Un cordon suveranist în inima Europei, format din Slovacia, Ungaria și România ar fi o catastrofă pentru implementarea politicilor de decarbonizare și decerebrare a continentului! Klaus Iohannis trebuie să dovedească, zilele acestea, că-și merită decorațiile și titlurile primite în anii cînd tăcut a destructurat Statul român!

Ședința CSAT de ieri reprezintă doar girul dat puciului! Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a constatat existenţa unor atacuri cibernetice (din partea rușilor!) care au influenţat corectitudinea voturilor la primul tur al alegerilor prezidenţiale, se spune în comunicatul oferit presei. În acelaşi timp, din analiza documentelor a reieşit şi că unul dintre candidaţi a beneficiat de o expunere masivă, pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma chineză TikTok i l-a acordat.

Într-un comunicat dat publicității imediat după aberația din CSAT, STS spune că nu au existat atacuri cibernetice care au influențat votarea. Șeful STS a fost în CSAT. STS minte? CSAT minte? Înclin să cred că CSAT, care, sub conducerea trădătorului Klaus Iohannis a devenit un izvor de propagandă ostilă propriei țări și o amenințare la adresa siguranței naționale. În paralel, Curtea Constituțională decide renumărarea vorturilo din primul tur de scrutin. Peste 100 de mii de reprezentanți ai statului, partidelor și candidaților au participat la certificarea rezultatelor din primul tur. Procesele verbale din secțiile de votare au fost înregistrate video și rezultatul fizic a fost transmis electronic în sistem securizat. Nici o sesizare nu a fost formulată! S-au înregistrat 220 de mii de voturi nule față de 1,7 milioane în alegerile din iunie.

Toți acești pași de verificare au fost eliminați prin decizia CCR și înlocuiți de BEC cu o procedură simplificată și netransparentă, executată de o persoană nesupravegheată. Cine garantează integritatea buletinelor de vot și a procedurii de renumărare pentru cele 20.000 de secții de votare? Statul Paralel! Puciștii lui Iohannis care, de aseară, au preluat puterea în România. Sau o continuă nestingheriți, ar spune alții! Ambele variante sînt corecte!

Oricît de bolnav ar fi Iohannis, nu cred că va putea rămîne la putere dincolo de, cel mult, luna ianuarie. Dacă doar ar schița o astfel de tendință, sistemul îl va zdobi ca pe o rîmă, ceea ce și este! Și totuși, prelungirea șederii curului său împuțit pe scaunele puterii vor produce consecințe extrem de grave. Alegerile de duminică vor trimite în Parlament cîteva partide politice. Vom ști la ora 21! Mă rog… La 22 se preconizează că vor fi oferite și informațiile referitoare la turul întîi de prezidențiale. Luni, probabil, CCR va decide reluarea Turului 1, care nu poate avea loc mai devreme de 15 decembrie, iar turul doi, în preajma Anului Nou. În aceste condiții, tot coada asta de topor face guvernul! Noul președinte, indiferent dacă va fi ursulist sau trumpist nu va mai avea ce face!

Vă dați seama ce disperare, ce pasiuni și, mai ales, ce interese se învîrt în jurul acestor alegeri? Sigur, nu va fi ca în Georgia, unde UE forțează o lovitură de stat. Pe noi nu ne forțează nimeni. Noi avem o lovitură de stat continuă de 10 ani! Klaus Iohannis va trebui JUDECAT și PEDEPSIT pentru nefăcutele lui din ultimii 10 ani! Măcar atît să facă noul președinte, dacă tot nu poate pune guvernul! Să-i repartizeze nenorocitului în noua locuință la Rahova!

Ukraina şi partenerii trebuie să pregătească un plan de pace pentru susținerea democraților americani în alegeri

BMTF, 28 iun – Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ukraina, împreună cu partenerii săi externi, trebuie să elaboreze, în decurs de cîteva luni, un plan de acţiune bazat pe rezultatele Summitului Global pentru Pace din Elveţia care să forţeze Federaţia Rusă să accepte pacea, transmite Radio România Actualități.

Timp de doi ani, numărul victimelor ukrainene, militari uciși sau răniți, pe cîmpurile de luptă a reprezentat secretul cel mai bine păstrat de comunicatorii de război, în timp ce propaganda de la Kiev prezenta o medie de 1000 de soldați ruși uciși în fiecare zi de forțele ukrainene. La începutul acestui an, presa internațională a prezentat cifre impresionante ale pierderilor înregistrate de armata ukraineană în confruntările cu combatanții ruși, acestea situîndu-se în jurul cifrei de 350.000 de morți. Neoficial, se vorbește de aproximativ 600.000 de morți și un număr nespecificat de răniți și mutilați.

Păstrarea la secret a numărului real al pierderilor a fost justificată de nevoia de acrea imaginea de invincibilitate a armatei ukrainene. Rezultatele de pe front, care nu au mai putut fi ascunse de propaganda oficială, au determinat o intensificare a dialogului diplomatic în căutarea unei soluții de pace, în paralel cu păstrarea unei retorici belicoase și triumfaliste.

Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ukraina, împreună cu partenerii săi externi, trebuie să elaboreze, în decurs de cîteva luni, un plan de acţiune bazat pe rezultatele Summitului Global pentru Pace din Elveţia care să forţeze Federaţia Rusă să accepte pacea.

Potrivit agenţiei de presă RBC, Zelenski a făcut declaraţia respectivă joi seară, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe comune cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Avem o cale foarte clară pentru a face asta şi le-am propus tuturor liderilor să vină la primul summit. A fost foarte dificil să adunăm un număr atît de mare de ţări de pe diferite continente. Acum, trebuie să facem următorii paşi. Următorii paşi sînt să planificăm şi să avem un plan detaliat de paşi detaliaţi pentru fiecare criză pe care acest război al lui Putin a adus-o în ţara noastră” – a afirmat liderul ukrainean.

Preşedintele Ukrainei a adăugat că planul de a pune capăt războiului ar trebui pus pe masă înaintea celui de-al doilea summit de pace. „Nu avem atît de mult timp, pentru că avem foarte mulţi răniţi şi morţi pe cîmpul de luptă şi în rîndul populaţiei civile. De aceea, nu vrem ca acest război să dureze ani de zile. Prin urmare, vrem să pregătim acest plan comun şi să îl punem pe masă la cel de-al doilea summit de pace” – a subliniat preşedintele Zelenski.

RBC aminteşte că, la şedinţa Consiliului European, Volodimir Zelenski a enumerat paşii necesari pentru a opri războiul. Liderul ukrainean a remarcat că actuala presiune occidentală exercitată asupra Rusiei nu este suficientă. Potrivit lui Zelenski, Ukraina are nevoie de armament, un scut aerian şi arme cu rază lungă de acţiune, notează RADOR RADIO ROMÂNIA.

Declarațiile președintelui ukrainean au fost făcute cu cîteva ore înaintea primei dezbateri electorale, organizate de CNN, între președintele în funcție al Statelor Unite, Joe Biden, un susținător fervent al războiului din Ukraina, și contracandidatul său, republicanul Donald Trump, un adversar al acestui conflict și un susținător al intereselor Israelului în Orientul Mijlociu.

Potrivit observatorilor, războiul din Ukraina nu este foarte popular în rîndul americanilor, iar sprijinul uriaș alocat de Statele Unite fostei republici sovietice nu este văzut cu ochi buni de electorat și pune în pericol o victorie a democraților în alegerile prezidențiale, dar și parlamentare, din toamnă.

Războiul din Ukraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Statele Unite ar fi avut un „lider”, i-a spus joi Donald Trump preşedintelui Joe Biden, în timpul dezbaterii televizate în studioul din Atlanta. Candidatul republican a fost foarte critic faţă de miliardele de dolari cheltuite de Statele Unite pentru a sprijini Kievul în războiul împotriva Moscovei.

În schimb, Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că este un „criminal de război” şi a apărat ajutorul american acordat Kievului. El l-a acuzat pe omologul său rus că vrea „să refacă imperiul sovietic”.

Trump, care a repetat afirmațiile că va pune capăt războiului chiar înainte de a-și prelua mandatul dacă va fi ales, a declarat că termenii propuși de președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ukraina sînt „inacceptabili”.

O pace în Ukraina, sub mandatul actualului președinte, ar aduce numeroase puncte electorale democraților, în condițiile unui scor strîns, cînd fiecare procent contează. Faptul că democrații au dat un semnal de distanțare față de problemele lui Zelenski, a fost reprezentarea Statelor Unite la Summitul din Elveția la nivel de vicepreședinte, Kamala Harris fiind însă o necunoscută la nivelul politicii externe americane.

Miza alegerilor americane este influențată, nu decisiv, de pacea în Ukraina, în funcție de care se va poziționa și bătrîna Europă. O pace forțată în Ukraina este, însă, mult mai periculoasă pentru vecinii europeni, decît continuarea războiului.

O REVOLTĂ A SĂRACILOR

Europa a votat! Prezenţa provizorie continentală estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor iniţiale anunţate duminică seară de legislativul european, informează dpa. Aceasta înseamnă că rata de participare la alegerile europene este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66%. Din punct de vedere istoric, prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în 2014, cînd a atins un minim istoric de 42,6%.

Creşterile au fost deosebit de pronunţate în ţările cu prezenţă la vot istoric scăzută, precum Slovacia, Ungaria, Polonia sau România, notează EFE. Dar participarea a crescut semnificativ şi în alte ţări mai mari cu o istorie mai lungă în Uniune, cum ar fi Germania şi Spania (14%, până la 60,73%).

În general, această creştere a fost apoi interpretată ca un nou angajament mai larg faţă de politica europeană şi un interes reînnoit pentru Uniune, notează EFE.

Potrivit unui studiu postelectoral realizat de Parlamentul European, deşi s-au înregistrat creşteri la toate grupurile socio-demografice, principalul factor care a contribuit la creştere a fost participarea tinerilor alegători care s-au mobilizat pe fondul îngrijorării faţă de schimbările climatice, pe fondul eficienţei comunicării pe reţelele sociale.

Parlamentul European creditează duminică noapte grupul Partidului Popular European (PPE) cu 184 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecînd de la rezultate provizorii şi estimări din 26 de ţări. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 139 de locuri, iar Renew Europe, 80 de locuri, conform proiecţiei PE din jurul orei locale 02.30.

Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură marea coaliţie care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 403 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe rezultate parţiale şi estimări din 26 de ţări.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, conform proiecţiei PE, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a formaţiunea a fost exclusă din grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia proiecţiile PE.

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stîngii – GUE/NGL, 36 de locuri.

Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria Alţii, respectiv care nu sînt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 53 de locuri.

În Germania, partidul de guvernămînt, social-democraţii cancelarului Olaf Scholz au suferit cel mai slab rezultat de pînă acum, la alegerile europarlamentare. Partidul Social-Democrat a ieşit pe locul al treilea, după extrema dreaptă, AfD. În Spania, Partidul Popular de centru-dreapta i-a înfrînt pe socialiştii premierului Pedro Sanchez, însă nu cu diferenţa la care sperau. Partidul populist al premierului Italiei, Giorgia Meloni, a înregistrat, de asemenea, un rezultat bun.

Rezultatele parţiale ale alegerilor pentru Parlamentul European arată că în statele membre ex-comuniste, extrema dreaptă a avut mai puţin succes decît în vest, transmite Reuters. În Polonia, cea mai mare ţară a regiunii, coaliţia de centru a premierului Donald Tusk a cîştigat alegerile, în timp ce în Slovacia, opoziţia pro-europeană a învins coaliţia premierului populist Robert Fico, care a fost recent victima unei tentative de asasinat. Agenţia de presă notează şi cazul României, unde coaliţia PSD – PNL a obţinut 54% din voturi, faţă de 14% AUR, partid catalogat ca fiind extremă dreaptă. În Ungaria, partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban, cu un discurs populist, anti-UE, anti-imigraţie şi pro-rus, a ieşit pe primul loc, dar a obţinut cel mai slab rezultat în 20 de ani. În schimb, partide de extremă dreaptă şi dreapta radicală au cîştigat alegerile în Franţa, Austria şi Italia, şi s-au clasat pe locul doi în Germania şi Olanda. Preşedintele Macron a ieşit foarte rapid şi a declanşat alegeri parlamentare anticipate, probabil în ideea de a stopa ascensiunea partidului populist de dreapta al lui Marine Le Pen.

Ce a surprins în aceste alegeri e scorul AUR. La un moment dat, AUR era prezentat în sondajele de opinie cu peste 20%, am văzut în exit-poll-urile pentru alegerile europarlamentare un scor de 15%. La fel surprinde subperformanţa coaliţiei din care face parte USR.

În România, dar nu numai, potrivit statisticilor, participarea mai ridicată la vot a avut-o categoria de vîrstă de peste 65 de ani. Datele arată că tineri între 18 şi 24 de ani au tratat votul cu dezinteres. Constatăm aici că este vorba de o prăpastie între generaţia tînără şi mediul politic, de mesajele care vin dinspre politic şi care probabil nu sînt extrem de bine ţintite pentru electoratul tînăr. Acolo unde au votat, studiile arată că tinerii sînt atrași de partidele de extremă-dreapta – Chega (Destul) din Portugalia sau Vox din Spania. Atracția este exercitată acum de partidele anti-imigrație și anti-sistem. ”Nu este un fenomen care se manifestă doar în categoriile celor cu venituri mici sau cu fără educație superioară. O postare pe social media cu tineri germani din familii bogate cântând cântece împotriva imigranților arată că ceea ce până acum se petrecea în spatele ușilor închise, prin frățiile din universități, începe să iasă în public”, scrie Eurointelligence. Întrebarea este dacă cei care acum au 18-24 de ani și se îndreaptă spre partide antisistem vor reveni la partidele tradiționale odată ce se vor așeza la casele lor. Nimic nu este sigur. Partidele antisistem de acum ar putea deveni noua normalitate.

Partidele anti-sistem, catalogate drept populiste de media asociată tradiționaliștilor, au fost asociate cu extrema dreaptă. Însă asta ar însemna să uităm de revolta Occupy Wall Street, de protestele din Hong Kong, de Brexit, de Vestele Galbene din Franța, cazuri în care populiștii de stînga s-au unit cu cei de dreapta. Obiectivul a fost mai multă democrație și mai puțină cîrdășie între marile afaceri și guvern. Nu este vorba nici măcar despre o mare mișcare împotriva elitelor, pentru că elitele sînt absolut necesare pentru a conduce guvernele lumii, iar Joe Biden a demonstrat cel mai bine acest lucru: cînd liderul SUA are probleme cognitive, este în pericol de prăbușire nu doar America, ci întreaga lume. Iar ascensiunea anti-sistemului și toate spaimele produse în redacțiile marilor ziare ar putea înceta repede dacă elitele care guvernează și-ar folosi și jumătate din energie în slujba oamenilor simpli, dacă ar începe să-i asculte și să-i respecte și pe cei săraci. Mai puțin război în Ukraina, zero masacre israeliene în Gaza, renunțarea la limbajul dual și la tratarea diferită a acelorași subiecte este tot ce cer săracii Europei și ai Occidentului care susțin partidele anti-sistem.

”O stafie umblă prin Europa – stafia populismului. Toate puterile bătrînei UE s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva acestei stafii: papa schimbărilor climatice și președinta Comisiei, cancelarul Scholz și președintele Macron, islamo-stîngiștii francezi și poliția gîndirii din Germania”… Totuși, aceste alegeri contează. Parlamentul a devenit mai influent în afacerile UE. În ultimii ani, Comisia condusa de Ursula von der Leyen a introdus politici care să ”europenizeze” – adică să centralizeze la Bruxelles –  domenii cheie care afectează națiunile europene, de la Pactul Verde care îi afectează pe fermieri, pînă la Pactul pentru Migrație, care este unul împotriva existenței frontierelor”, scrie Mick Hume, iar eurodeputatul polonez Ryszard Legutko a susținut recent, pentru European Conservative, că ”Parlamentul European nu ar trebui să existe. Este conceput pentru un viitor ipotetic, cînd ar urma să existe un popor european”!

Sistemul politic al UE și aliații săi din presă s-au unit pentru o campanie care să denigreze și să delegitimeze revolta democratică a timpurilor noastre. Ei încearcă să catalogheze orice protest sau mișcare politică din afara curentului lor tot mai îngust drept ”extremism de dreapta”, despre care spun că trebui interzis, cenzurat, șters sau chiar pus după gratii.

”Ei încearcă să reducă importanța revoltei populare, spunînd, spre exemplu, că fermierii care protestează sînt niște țărani netoți exploatați de extrema dreapta. Un așa-zis expert a și sugerat că fermierii ar trebui să agațe steagul LGBT pe tractoare, probabil pentru a-i ține departe pe nenorociții de extremiști de dreapta, așa cum se credea că usturoiul ține departe vampirii”, mai scrie Hume.

Contrar denigrărilor, Primăvara Națiunilor nu este o invenție a ”extremiștilor” politici. Furia popoarelor Europei împotriva sistemului s-a manifestat înaintea furiei populiștilor. Suntem martorii manifestării unei falii adînci între două Europe. Există o Europă cu centrul în citadelele elitiste de la Bruxelles, Luxemburg și Frankfurt, unde comisarii UE, judecătorii și bancherii centrali decid ce este mai bine pentru restul. Și există o Europă reală, unde milioane de europeni trebuie să suporte consecințele asupra modului lor de viață. Această falie face ca anti-sistemul să nu cedeze. Aceasta este o revoltă a săracilor împotriva unui viitor incert, chiar dacă rezultatele de duminică sînt favorabile elitelor tradiționaliste.

ALEGERILE ÎNTRE CANALIZARE ȘI RUSIA

A început goana după voturi. Ce mai freamăt, ce mai zbucium… vorba poetului. Muții din toate cotloanele României au prins glas, orbii au început să-i vadă pe muritori, șchiopii umblă cu tranvaiul iar ologii întind mîinile spre apucarea scîrbavnicului mădular al puterii. Despre mîinile lor a scris Brunea-Fox, într-o extraordinară cronică parlamentară. Nu s-a schimbat nimic. Nu mai scriu eu. Peste toți, fariseii își șterg chipurile iconice cu batistuța de mătase, pe care o îndeasă în buzunarul de la piept al hainei, și-și dreg vocea pentru discursuri sforăitoare care îndeamnă mujicii să mănînce cozonac. E o atmosferă de bazar biblic peste tot în țară. Și La țară! Acolo unde vor năvăli cu cortegii și țucălari toți îmbuibații amețiți de „ordinea internațională bazată pe reguli” – neglijate de “Pacea de la Ezeriș” -, care vor promite să zdrobească Rusia și canalizare. La pachet. All shit runs downhill!

Va fi o campanie electorală între administrație și geopolitică. Cîte puțin din fiecare pentru că, trăgînd cu coada ochiului la liste și catindați, aceștia nu se prea pricep nici la una, nici la cealaltă. Veți auzi expresia asta de lemn „ordinea internațională bazată pe reguli”, promovată de pajul de la Cotroceni, copil de case mari care a primit țara pe persoană fizică, obsesiv în următoarea perioadă. Nu știu cum se traduce expresia în saloanele de la Sibiu și Bruxelles, dar la Soceni arată cam așa: regula este că niște boieri cu blazon țin de capitalismul comprador din România și acest lucru nu trebuie să se schimbe niciodată. În traducere, capitalism comprador este atunci cînd clasa conducătoare a unei țări colaborează cu capitaliștii străini pentru a exploata resursele și munca propriei țări. Iobăgie ca la Sibiu pe vremea lui Brukenthal, cel care “nu a luat nici o decizie în rezolvarea doleanțelor țărărnimii, așteptînd hotărîrile Curții Vieneze”, după cum ne spune istoricul Petre Din. Adică, cam cum se procedează în ultimii 10 ani la nivel de țară, condusă de afară! Ordinea bazată pe reguli!

Aceeași ordine bazată pe reguli care spune că: se va interzice încălzitul cu lemne și centralele de apartament, prețul carbonului va sări în aer și fasolea va fi scoasă în afara legii, vom închide fermele de bovine și pe amplasamentele pustii vom crește minunații gîndaci de bălegar pe care-i vom ambala în pungi de 100 de grame, numai buni de consumat în timpul asaltului la baionetă împotriva Rusiei lui Putin…

Vă dați seama ce haos în idei și exprimare? Vă dați seama că e o reprezentație burlesque? Nimic serios. Nimic aplicat. Nimic despre Uniunea Europeană, aia spre care am aspirat noi, generația noastră. O Europă a națiunilor cu o sumă de identități naționale… Un parteneriat pentru pace, cooperare economică și bunăstare, care a fost menit să evite războiul europenilor contra europenilor, nu să pună națiunile europene în stare de război perpetuu, să înghețe drepturi și libertăți…

Nu am aderat la un supra-stat despotic care să pună în discuție, inevitabil, suveranitatea României, pierderea acesteia și inevitabil, recuperarea ei. Nu îmi doresc o perpetuă generație de sacrificiu! Deși, după cum arată premisele despre care muții tac ca peștii, anul 2025 va fi înfiorător pentru fiecare dintre noi. Dar, nu mai contează! Aleșii vor fi gata aleși…

Existența statului național european presupune un mod de administrare stabilit constituțional, care îi permite să exercite suveranitatea pe un anumit teritoriu, pentru o populație, iar nu asupra ei!, care sînt cetățenii săi, pe care îi protejează, potrivit unui nivel de ambiție propus și acceptat de majoritatea cetățenilor, într-o democrație consolidată, cum le place fanfaronilor să spună. Diferențierea o face nivelul de ambiție al intereselor economice. Iar România capitalismului comprador NU are nici o ambiție! Nici măcar de a intra total în Shengen! Unde ne lovim clar de o decizie politică a unor state cu ambiții. Pentru care POLITICIENII sînt cei care ar fi trebuit să negocieze. Tocmai politicienii care vor veni pe ulițele noastre desfundate. Dacă sîntem acolo unde sîntem este pentru că ACEȘTI POLITICIENI sînt NEFRECVENTABILI în Europa! Dacă ar fi ridicat vocea, sau batista de mătase, ar fi însemnat revoltă națională față de puterile străine care controlează România după ce i-au confiscat suveranitatea și au transformat-o într-o colonie de facto, nedeclarată și neasumată! Ambițiile noastre se rezumă la canalizare și trotuare. Atît! Veți auzi despre astea în perioada următoare.

Eu, personal, mă simt umilit și batjocorit. Dar, eu, ca individ, nu contez. Cînd, însă, o masă umilită, batjocorită și călcată în picioare se revoltă, nu va dori niciodată dreptate! Va dori, răzbunare! Chiar și la urne!

RĂZBOIUL DIN UKRAINA CA UTILAJ DE TRACȚIUNE PENTRU CHIȘINĂU

În timp ce situația pe frontul ukrainean este tot mai volatilă și liderii politici europeni își declară sprijinul total pentru Kiev, dar asigurînd Moscova și opinia publică de neimplicare în acest conflict numit, nu de puține ori, fratricid, la Chișinău, partidul de guvernămînt, în frunte cu președintele real al formațiunii, președinta republicii, Maia Sandu, speculează situația din țara vecină pentru accederea pe culoarul spre Uniunea Europeană. Atît de mult este speculat războiul în demersul pro-european, încît acesta a devenit principalul mijloc de tracțiune al Moldovei spre Vest, mai uzitat și mai puternic decît reformele structurale absolut necesare integrării.

Că Moldova este o țară pașnică cu oameni harnici și iubitori de pace, propoziția preferată a Doamnei Sandu, o știe deja toată Europa. Nici nu ar putea fi altfel, date fiind istoria, geografia, puterea economică și militară a formațiunii statale neutre de mai bine de 30 de ani! Dar, nu este suficient!

Folosirea permanentă a posturii de victimă, în jurul căreia se țese o întreagă pînză de narative ce țin de războiul psihologic, poate avea un efect advers, la un moment dat. Cred că atît PAS, cît și consilierii străini ai liderilor de la Chișinău își dau seama de asta!

Cu cîteva luni înainte de alegeri, conducerea statului moldovean afirmă că Republica Moldova este ținta unui război hibrid condus de Federația Rusă care își dorește destabilizarea situației politice dintre Prut și Nistru. Sub această afirmație se ascunde, de fapt, teama de eșec politic în viitoarele alegeri. Dacă PAS și/sau Maia Sandu pierd, e mîna rușilor, dacă cîștigă e o victorie a democrației asupra totalitarismului! Cu o astfel de gîndire nu e de mirare că partidele pro-europene aflate în opoziție, unele cu lideri de mare valoare, precum CUB-ul lui Igor Munteanu, critică prestația partidului de guvernămînt, dar și discursurile publice ale Maiei Sandu, blocate, parcă în retorica belicoasă și în diseminarea în masă a fricii, o modă devenită europeană și euro-atlantică, preluată fashion pe Bîc!

La ora la care scriu aceste rînduri, atacul Rusiei asupra NATO şi Europei, narativ euro-atlantic preferat și de Chișinău, e la fel de real ca atacul extratereştrilor asupra Terrei din celebra emisiune de teatru radiofonic «Mercury Theatre on the Air», din 30 octombrie 1938, cînd mulţi americani se aflau în faţa aparatelor de radio și regizorul Orson Welles a adaptat magistral celebrul roman S.F. al lui H.G. Wells, «Războiul lumilor», scris în anul 1898, despre o invazie a extratereştrilor! Atunci, recurgînd la o serie de trucuri pentru a atrage atenţia ascultătorilor şi a crea suspans, întrerupînd de cîteva ori programul muzical pentru a difuza „ştiri urgente”, a „intervievat” aşa-zişi experţi, a vorbit chiar cu pretinşi martori oculari, făcînd credibilă povestea extratereştrilor. Şi a reuşit. Totul fiind considerat realitate, a creat o panică de nedescris în viaţa reală. Cam aceasta este tendința UNICĂ folosită de PAS și Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidențiale și parlamentare! Sigur, transformarea riscurilor de securitate în oportunități politice trebuie apreciată, dar nu justifică folosirea conflictului ukrainean în folosul propriu, în plan intern pentru a reduce vocile critice, iar în plan extern, pentru a folosi locomotiva ukraineană ca mijloc de tracțiune spre Uniunea Europeană!

Dacă în exterior, războiul hibrid intens invocat, dă roade, în plan intern, partidele de opoziție și societatea civilă par să nu fie de acord .cu PAS și șefa statului. Chiar consultările mimate de la Președinție cu partidele din opoziție au scos în evidență astfel de disensiuni majore. După întîlnire, acestea spuneau că astăzi partidul de la guvernare în raport cu toate procesele din țara noastră sînt antieuropene și noi urmărim aceste abuzuri în toate domeniile. Presiuni, licitații trucate, subjugarea instituțiilor, reforma mimată a justiției, închiderea instituțiilor, modificarea peste noapte a regulamentelor electorale și multe alte ilegalități…. Integrarea Europeană este despre democrație, despre respectarea legilor și crearea condițiilor mai bune de trai pentru cetățenii noștri și nu condiții care să îi determine să lase totul și să plece din țară… Integrarea Europeană este despre oamenii noștri în primul rînd, după care ambițiile politice.

Integrarea Europeană trebuie să fie obiectiv național și nu al unei singure persoane sau al unui singur partid!

Sigur, înțeleg disperarea cu care se agață Puterea de la Chișinău de trenul european și dorința ca acest tren să fie pe persoană fizică, cum se spune la București. Nu înțeleg, însă, disprețul față de normele democrației. Sunt ferm convins că în vremuri tulburi, ca acestea pe care le trăim, normele democratice trebuie aplicate în mod exemplar, tocmai aplicarea acestora face diferența dintre un stat liber și dictatură. Și nu mai înțeleg liniștea cu care este privită Transnistria în contextul integrării în UE. Pentru că, indiferent cît ne-am minți singuri, fără rezolvarea DEFINITIVĂ a problemei transnistrene, integrarea europeană a Republicii Moldova rămîne un basm cu cocoșul… francez!

Există semnale că situația incertă, încă, a acestei regiuni separatiste convine de minune atît Chișinăului cît și… Kievului. Cum a convenit pe parcursul timpului! Să ne amintim, doar că exact în urmă cu 20 de ani, în vara anului 2004, cînd autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stînga Nistrului în care se folosea limba română scrisă cu alfabet latin, și guvernul moldovean a decis să instituie un blocaj economic Transnistriei, care să izoleze republica separatistă de restul țării, blocajul a fost inutil din cauza lipsei de cooperare a guvernului Ukrainei și a președintelui Leonid Kuchma!  Transnistria a răspuns atunci printr-o serie de acțiuni care erau menite să destabilizeze situația economică din Moldova, în principal, prin oprirea furnizării energiei electrice. În consecință, această criză a generat întreruperi ale aprovizionării cu curent electric în mai multe părți ale Moldovei. Ukraina NU s-a comportat ca prieten al Moldovei!

Un an mai tîrziu, în mai 2005, partea ukraineană condusă de Viktor Iușcenko a propus un plan în șapte puncte care stipula rezolvarea conflictului transnistrean printr-o reglementare negociată și alegeri libere. Planul Iuşcenko a avut un impact pozitiv, fiindcă Republica Moldova a căpătat, datorită acestui plan şi transformării lui în formatul „5+2”, singura pîrghie de control asupra Transnistriei. Prin acest plan, Transnistria ar fi rămas o regiune autonomă a Moldovei. Statele Unite, Uniunea Europeană și Republica Nistreană și-au exprimat un anumit nivel de acord cu acest proiect. În iulie, Ukraina a deschis șase noi posturi vamale la granița ukraineano-transnistreană. Posturile, în care sînt angajate echipe moldovene și ukrainene, erau menite să reducă contrabanda dintre republica separatistă și vecinii săi… Astăzi, la Vîlkovo, în delta ukraineană, compania Sheriff este proprietara mai multor obiective turistice și economice și beneficiază de sprijinul și protecția autorităților locale.

Atitudinea Ukrainei faţă de Transnistria s-a schimbat în decursul timpului. A fost perioada din faza fierbinte a conflictului, pînă în 2005, cînd Ukraina a fost extrem de loială faţă de regimul de la Tiraspol, elita coruptă din Ukraina beneficia de această gaură neagră, care este Transnistria. Astăzi, odată cu războiul, autorităţile de la Kiev privesc Transnistria şi regimul transnistrean ca o ameninţare la securitatea Ukrainei. Pentru că întreaga regiune Odessa este privită de către Rusia ca parte a Novorossiei, Ukraina a avut grijă să securizeze eventualele implicaţii militare ale Transnistriei. Chişinăul primește o pîrghie foarte importantă de influenţă asupra Transnistriei, dar nu este suficient și doar la nivel declarativ.

Actualmente, Kievul a devenit cel mai natural aliat al Republicii Moldova, pe problemele căruia se clădește discursul integraționist al Chișinăului. Un utilaj militar care tractează ideea europeană a Moldovei spre integrarea în UE, din păcate, deocamdată, cam singurul!

SCRUTIN ÎNSÎNGERAT

BMTF, 15 oct – Peste 450 de civili au fost victime ale unor atacuri, dintre care 85 au murit, în campania electorală şi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Afghanistan, în principal din cauza talibanilor, a anunţat ONU marţi, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Afghanistan (UNAMA) a înregistrat 277 de victime ale unor atacuri, dintre care 28 de morţi, doar în ziua scrutinului care a avut loc la 28 septembrie. UNAMA s-a declarat „preocupată în special de faptul că peste o treime dintre victimele din ziua votului au fost copii”.

Ameninţările şi atacurile împotriva organizării alegerilor au jucat un rol important în slaba participare, evaluată la circa 27%, conform ultimelor cifre disponibile.

UNAMA, al cărei raport acoperă perioada dintre începutul înregistrării candidaturilor, la 8 iunie, şi sfîrşitul lunii septembrie, a precizat că pierderile civile în atacuri legate de alegeri sînt „semnificativ mai mici” decît cele survenite la alegerile din octombrie 2018, cu 56 de morţi în ziua votului.

Conform UNAMA, principala vină pentru atacuri o au talibanii, care nu au ascuns că vor face totul pentru a împiedica organizarea scrutinului, pe care îl consideră ilegitim. UNAMA a transmis că „circa 95% dintre victimele civile în violenţele legate de alegeri în ziua scrutinului au fost atribuite talibanilor”.

Majoritatea atacurilor au fost comise cu rachete, grenade şi mortiere, precum şi cu dispozitive explozive improvizate „plasate în interiorul sau în apropierea unor birouri de vot, inclusiv în şcoli”.

Cele mai sîngeroase atacuri au fost comise la Kabul la 28 iulie asupra unei reuniuni electorale (21 de morţi) şi la nord de capitală, la 17 septembrie, unde un atentat sinucigaş în timpul unei întruniri electorale a făcut 30 de morţi.

ALEGERI EXPLOZIVE ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 sep – Mai multe explozii au avut loc sîmbătă în oraşele Kabul, Ghazni, Jalalabad şi Kandahar, la o oră după deschiderea secţiilor de votare în Afghanistan, unde alegătorii trebuie să-şi aleagă viitorul preşedinte, informează Reuters, preluată de Agerpres.

La Kandahar, în sudul ţării, trei persoane au fost rănite în explozia din interiorul unei secţii de votare, a declarat un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei. Explozia s-a produs în interiorul unei moschei, unde fusese deschis un centru de votare, printre răniţi s-ar număra şi un poliţist.

Un medic de la spitalul Mirwais a declarat, potrivit AFP, că „15 persoane, toţi bărbaţi, au fost rănite şi duse la spital”.

Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa şi alte trei au fost rănite atunci cînd un dispozitiv exploziv a fost detonat în interiorul unei şcoli unde fusese deschis un birou de vot în districtul Sorkh Rod, în provincia Nangarhar din estul ţării.

De asemenea, cel puţin un observator a fost ucis într-un atac în provincia Kunduz.

Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atacurile din Ghazni, Kabul şi alte cîteva regiuni unde exploziile nu au fost confirmate imediat de autorităţi.

Comisia electorală a anunţat la mijlocul zilei că nu va avea contact cu 901 din cele 4.942 de secţii de votare deschise în ţară.

Peste 100.000 de soldaţi şi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a proteja birourile de vot în cadrul alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, pe care talibanii au ameninţată să le perturbe cu atentate sinucigaşe şi atacuri rachetă.

KANDAHAR: ALEGERI CU AVIAŢIE

BMTF, 28 oct – O rachetă a căzut lîngă complexul guvernatorului din provincia Helmand, sudul Afghanistanului, duminică, după ce președintele Ghani a sosit în provincie. Racheta a lovit la doi kilometri de biroul guvernatorului provinciei în jurul orei 9:00 a.m., a declarat pentru 1TV Omar Zwak, un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei.

Atacul nu a produs victime, racheta căzînd pe un teren agricol din apropierea biroului guvernatorului. Forțele aeriene afghane au monitorizat zona prăbuşirii. Atacul a fost revendicat de talibani.

Cel puţin cinci persoane, printre care doi poliţişti, au fost ucise şi peste 31 rănite, sîmbătă într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană produs în provincia afghană centrală Wardak şi revendicat de talibani, transmit AFP şi Reuters.

Explozia a survenit în timp ce un autobuz care transporta poliţişti pătrundea într-o cazarmă la Maidan Shar, capitala provinciei. Doi poliţişti şi trei muncitori au fost ucişi, iar alţi 12 muncitori au fost răniţi, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei, Hekmatullah Durrani.

Conform purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei, Abdul Rahman Mangal, bilanţul celor ucişi este de şase persoane.

Într-un mesaj de revendicare postat pe o reţea socială, Zabiullah Mujahid, purtător de cuvînt al talibanilor, a anunţat că ”zeci de poliţişti au fost ucişi în explozie”.

Atentatul a avut loc pe fondul unor intense acţiuni diplomatice purtate de SUA pentru a convinge gruparea insurgentă să negocieze încetarea războiului.

În această dimineaţă, Forțele Naționale de Poliție Afghane au descoperit şi detonat o mină magnetică în Kabul, în Districtul 5 al capitalei. Mina a fost plantată pe un drum în zona Niaz Bek din districtul 5 al poliției din Kabul.


Într-un gest aparent de destindere, autorităţile pakistaneze l-au eliberat miercuri pe Abdul Ghani Baradar, fost număr doi al talibanilor, care l-a ajutat pe mollahul Omar să fondeze mişcarea.

Vineri, aviaţia afghană a bombardat mai multe poziţii ale talibanilor în provincia Kandahar, unde se desfăşoară un scrutin legislativ, amînat cu o săptămînă faţă de alegerile din restul ţării. Purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kandahar a precizat că 56 de talibani au fost ucişi în operaţiune, care a avut loc în urma informaţiilor că talibanii pregăteau să desfăşoare atacuri sîmbătă, în timpul derulării scrutinului.

AFGHANISTANUL INTRĂ ÎN ZODIA ALEGERILOR

BMTF, 1 aug – Afghanistanul va organiza alegeri prezidenţiale – pentru a patra oară de la căderea regimului talibanilor în 2001 – pe 20 aprilie 2019, a anunţat miercuri un oficial al comisiei electorale a ţării, informează Agerpres.

Anunţul survine în timp ce ţara se pregăteşte pentru apropiatele alegeri parlamentare şi de district, programate pentru data de 20 octombrie 2018, după ce au fost amînate de mai multe ori în ultimii ani.

Afghanii, sătui de cei 40 de ani de război, şi-au exprimat preocuparea în legătură cu faptul dacă forţele afghane vor fi pregătite să asigure securitatea alegerilor, în condiţiile în care insurgenţii talibani şi militanţii grupării Statul Islamic şi-au intensificat atacurile înainte de scrutin.

Ashraf Ghani a dat asigurări naţiunii că alegerile vor avea loc la termen, deoarece mandatul său expiră pe 22 mai 2019.

În ultimele luni, Afghanistanul s-a confruntat cu o serie de atacuri teroriste întreprinse de către gruparea Statul Islamic şi talibani, care se opun alegerilor. Trei candidaţi la alegerile parlamentare şi-au pierdut viaţa în atacuri separate întreprinse de către insurgenţi.

Pe 20 octombrie 2018, afghanii sînt chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 249 de membri ai camerei inferioare a parlamentului, pentru un mandat de cinci ani, şi pentru a vota de asemenea consiliile de district.