Etichetă: ANALIZĂ

TE TAI, SĂ MOARĂ MAMA!

BMTF, 10 apr. – Atîta belicozitate în declarațiile europene nu s-a mai văzut de la jumătatea secolului trecut. Indiferent de nivel, cum deschizi o ușă, cum te întîmpină un oficial cu formula: “te tai, să moară mama“! La UE, la NATO, la CE, de la secretare la ursule, boreli și stoltembergi îți fac un control corporal și-ți confiscă pe loc monedele păstrate pentru metrou. Situația se amplifică spre estul continentului, acolo unde balticii se încălzesc urlînd și luptîndu-se, în lipsa gazului rusesc, polonezii încearcă să-l scoată din priză pe Tusk-ul care a repus Polonia pe toboganul european, și Românica pe persoană fizică și mereu eșuată a klaunilor obedienți și nerușinați, bat din săbii și scuturi nerăbdători să intre în războiul Unchiului Sam cu Frații Karamazov.

Peste toată această larmă de sfîrșit de lume, o voce lucidă și fermă încearcă să se facă auzită. Timidă și ignorată! Cea a generalului Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, în perioada 1 ianuarie 2011 – 1 ianuarie 2015, fiind primul general din arma aviație care a ocupat această funcție. Un specialist de prim rang al sistemului de apărare și securitate din România. Un profesionist exemplar, fără interese politice, pe care am avut șansa să-l cunosc personal.

Într-o analiză recentă, generalul Ștefan Dănilă spune un adevăr incomod despre războiul fratricid din Ukraina, care poate amenința securitatea națională a României:

Există și scenarii mai grave, care ar trebui să genereze îngrijorare. În primul rând, dacă reușesc să recucerească controlul asupra Kievului, ar putea urma o reorientare a ucrainenilor împotriva unor state NATO (poate nu împotriva întregii Alianțe), iar diferendumurile cu România ar putea fi exacerbate, astfel încât să redirecționeze toate nemulțumirile și ura unui stat măcinat de război. Prezența unor baze permanente rusești pe teritoriul Ucrainei ar putea fi doar un catalizator pentru descărcarea furiei pe vecini. Republica Moldova ar urma imediat, cu sprijinul politic al cetățenilor moldoveni filoruși, care ar redeveni activi și foarte vocali.

Totuși, nu toate amenințările la adresa SUA sunt implicit amenințări pentru România. Solidaritatea cu SUA în detrimentul intereselor noastre ar putea să însemne și compensații din partea SUA, mai mult decât o șapcă.

Aceeași idee o regăsiți, într-un editorial mai vechi, pe acest site/blog. Acum, ea vine dintr-o sursă a cărei competență în materie de securitate și apărare națională nu poate fi pusă la îndoială!

Sigur, se invocă faptul că Bucovina de Nord, Herța și Bugeacul au rămas în curtea Ukrainei din timpul URSS. Bunul și bravul Zelenski, ultimul cîrmuitor al Ukrainei cunoscute în actuala formulă, s-a trezit cu ele. Și, de ce nu le-a dat înapoi? Aaaa, avem niște tratate, Insula Șerpilor (ce bună era să fie teritoriu NATO acum…)…  Cum zicea fostul scurt ministru al apărării, Vasile Dâncu? Va trebui să ne reobișnuim să avem graniță cu rușii. Sigur, dacă renunțăm la retorica cu te tai, să moară mama.

RISCURI ÎN 2020

BMTF, 16 ian – Ediţia din acest an a Global Risks Report anticipează un an în care disensiunile interne şi cele internaţionale se vor acutiza, context completat de încetinirea economiei.

Peste 750 de experţi au ierarhizat cele mai mari riscuri în funcţie de probabilitatea acestora de a se produce şi de impactul lor. Pentru 2020, 78% dintre respondenţi anticipează creşterea în intensitate a confruntărilor economice dintre ţări şi accentuarea polarizării politice în interiorul statelor. Efectele ar fi catastrofale, mai ales, întrucît încetinesc găsirea soluţiilor de rezolvare a provocărilor urgente la nivel global precum: criza climatică, afectarea bio-diversităţii şi declinul speciilor ameninţate.

Potrivit Global Risks Report, publicaţie realizată cu sprijinul Marsh & McLennan Companies şi Zurich Insurance Group, pentru prima oară, perspectivele pentru următorii 10 ani concluzionate în TOP 5 riscuri în funcţie de probabilitate au toate legătură cu mediul: 1. Fenomenele meteo extreme care pot provoca daune majore proprietăţilor, infrastructurii şi pierderi de vieţi. 2. Eşecul măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice 3. Dezastrele de mediu şi degradarea provocate de om, inclusiv prin infracţiuni împotriva mediului precum deversările de petrol sau contaminarea radioactivă. 4. Pierderile mari în ceea ce priveşte biodiversitatea şi colapsul ecosistemelor (terestru sau marin) cu consecinţe ireversibile pentru mediu, avînd ca rezultat epuizarea resurselor naturale. 5. Dezastre naturale majore precum: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică sau furtună geomagnetică.

“Peisajul politic este puternic polarizat, nivelul mării este în creştere iar incendiile produse de schimbările climatice cresc în intensitate. Acesta este anul în care liderii globali trebuie să lucreze cu toate sectoarele societăţii pentru a repara şi revigora sistemele de cooperare pe termen lung pentru a face faţă riscurilor” afirmă Børge Brende, Preşedinte, World Economic Forum.

Global Risks Report evidenţiază modul în care sînt percepute riscurile de către cei născuţi după anul 1980. Aceştia au încadrat riscurile legate de mediu ca avînd un impact mult mai mare decît ceilalţi respondenţi. Aproape 90% din categoria respondenţilor amintiţi consideră că „valurile de căldură extremă”, „distrugerea ecosistemelor” şi „sănătatea afectată de poluare” vor fi agravate în 2020. Activitatea oamenilor a provocat deja pierderea a 83% dintre toate speciile de mamifere sălbatice şi jumătate dintre cele de plante care stau la baza sistemelor noastre de nutriţie şi de sănătate.

Global Risks Report 2020 este realizat cu sprijinul Global Risks Advisory Board al World Economic Forum în colaborare cu Marsh&McLennan Companies şi Zurich Insurance Group. La realizarea publicaţiei, au contribuit şi consilierii din mediul academic, reprezentanţi ai: Oxford Martin School (University of Oxford), National University of Singapore şi Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania).

Participanţii au fost rugaţi să evalueze (1) probabilitatea apariţiei unui risc global pe parcursul următorilor 10 ani şi (2) severitatea impactului global în situaţia producerii riscului.

TOP 5 Riscuri în funcţie de probabilitate în următorii 10 ani: 1. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 2. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 3. Dezastre naturale majore (ex.: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică, furtună geomagnetică) 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 5. Dezastre şi degradarea mediului provocate de omenire/ acţiunile umane.

TOP 5 Riscuri în funcţie de impact în următorii 10 ani: 1. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 2. Arme de distrugere în masă 3. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 4. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 5. Criză de apă.

Riscurile globale nu sînt izolate, aşadar participanţii au fost rugaţi să stabilească conexiunile dintre grupele de riscuri globale.

TOP 5 riscuri în funcţie de conexiunile dintre ele: 1. Fenomene meteo extreme + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 2. Atacuri cibernetice la scară largă + Prăbuşirea infrastructurilor critice şi reţelelor 3. Şomaj structural ridicat sau sub-ocuparea forţei de muncă + Efecte negative ale progresului tehnologic 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 5. Criză alimentară + Fenomene meteo extreme.

Riscuri pe termen scurt: procentajul respondenţilor care consideră că unul dintre riscuri va creşte în 2020: 1. Confruntări economice = 78,5 % 2. Polarizarea politicii interne = 78,4% 3. Valuri de căldură extremă = 77,1% 4. Distrugerea ecosistemelor resurselor naturale = 76,2% 5. Atacuri cibernetice : infrastructură = 76,1%