Etichetă: ATAC RACHETE

RACHETE ȘI DEMONSTRAȚII

BMTF, 13 ian – Opt rachete au lovit duminică o bază aeriană iraqiană care găzduieşte soldaţi americani la nord de Bagdad, au transmis surse militare iraqiene, fără a preciza originea tirurilor, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Patru soldaţi iraqieni au fost răniţi, conform armatei iraqiene. Sursele militare iraqiene au dat asigurări că nici un soldat american nu a fost rănit sau ucis.

Aproape toate trupele americane au părăsit deja această bază situată la Balad, după escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Iran.”Nu mai sunt decît circa 15 soldaţi americani şi un singur avion la Balad”, a afirmat pentru AFP o sursă militară iraqiană.

Responsabili ai serviciilor de securitate iraqiene au declarat anterior tot pentru AFP că 90% dintre contractorii americani desfăşuraţi la bază au fost evacuaţi.

De la sfîrşitul lunii octombrie, zeci de rachete au fost lansate asupra unor baze iraqiene care găzduiesc soldaţi americani, omorînd la 27 decembrie un contractor american. SUA au acuzat facţiuni ale armatei iraqiene pro-Iran de aceste tiruri de rachetă.

Ca represalii, la 29 decembrie, SUA au bombardat baze iraqiene de la frontiera cu Syria, omorînd 25 de combatanţi ai Hashd al-Shaabi, o coaliţie de paramilitari pro-Iran integrată trupelor iraqiene.

Escaladarea a atins apoi un nivel inedit, cu un atac cu dronă, la ordinul preşedintelui american Donald Trump, care i-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani şi pe numărul doi al Hashd al-Shaabi, Abu Mehdi al-Muhandis, în apropiere de aeroportul din Baghdad, la 3 ianuarie.

Iranul a ripostat la 8 ianuarie lansînd 22 de rachete balistice asupra bazei aeriene iraqiene Ain al-Assad (vest), care găzduieşte trupe americane, fără a face victime.

De atunci, tirurile cu rachete asupra intereselor americane, printre care şi ambasada din Zona Verde din Baghdad, s-au reluat aproape zilnic, în contextul în care Parlamentul iraqian a votat pentru plecarea trupelor străine din ţară.

În același timp, în Iran se întețesc protestele împotriva conducerii țării. Noi proteste au avut loc în întreg Iranul pentru a doua zi consecutivă duminică, sporind presiunea asupra conducerii Republicii Islamice după ce aceasta a recunoscut că armata sa a doborît un avion de pasageri al unei linii aeriene ukrainene, relatează Reuters.

În unele postări de pe rețelele de socializare pot fi văzuţi protestatari în faţa unei a doua universităţi şi un grup de demonstranţi care se îndreaptă spre Piaţa Azadi (Libertate), precum şi proteste din alte oraşe. Unele media de stat au transmis relatări despre protestele de la universităţi, care au urmat după demonstraţiile de sîmbătă declanşate de recunoaşterea de către Iran a faptului că armata sa a doborît din greşeală un avion de pasageri miercuri, ucigînd toate cele 176 de persoane aflate la bord, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene americane.

Locuitori din capitala Iranului au declarat pentru Reuters că poliţia a ieşit în forţă pe străzi duminică. Unii protestatari din Piaţa Azadi au strigat iniţial la poliţişti să li se alăture, iar apoi şi-au îndreptat furia asupra autorităţilor, scandînd „Jos dictatorul”, referire la liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, potrivit postărilor de pe social media şi relatărilor din media iraniene.

Agenţia semioficială ILNA a relatat că poliţia a intervenit pentru a-i dispersa pe protestatari, despre care susţine că erau în număr de 3.000. În înregistrări video pot fi văzuţi protestatari care fug de poliţie, care a făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene. Reuters menţionează că nu a putut verifica autenticitatea acestor înregistrări.

Ultimele proteste agravează presiunea tot mai mare asupra autorităţilor iraniene, care se luptă să menţină pe linia de plutire economia grav afectată de sancţiunile americane, comentează Reuters.

Demonstraţiile împotriva creşterii preţului la combustibil s-au transformat în unele politice anul trecut, declanşînd cea mai sîngeroasă reprimare din istoria de 40 de ani a Republicii Islamice. În jur de 1.500 de persoane au fost ucise în cele două săptămîni de proteste care au început pe 15 noiembrie, au declarat trei oficiali din Ministerul iranian de Interne pentru Reuters, deşi organizaţiile internaţionale estimează că bilanţul victimelor a fost mai mic iar Iran a catalogat informaţia respectivă drept „fake news”.

Oficialii iranieni au încercat să prezinte dezastrul doborîrii avionului ca pe o a doua lovitură pentru o naţiune în doliu după moartea lui Soleimani.

Funeraliile lui Soleimani au prilejuit uriaşe adunări populare, pe care autorităţile le-au prezentat ca pe o dovadă de unitate naţională. Însă aceste manifestări de emoţie populară au fost imediat puse în umbră de protestele de duminică, cînd oamenii au rupt portrete ale generalului ucis.

Marea Britanie a protestat după ce ambasadorul său în Iran a fost reţinut pentru scurtă vreme sîmbătă. Media iraniene au relatat că el incita la proteste, deşi trimisul diplomatic a spus că nu făcea decît să participe la un priveghi pentru victimele tragediei aviatice.

UPDATE 2: A ÎNCEPUT HĂRȚUIREA

BMTF, 8 ian – Al doilea tir de rachete s-a abătut miercuri dimineaţă asupra bazei militare Ain al-Assad din Iraq, utilizată de soldaţi americani, a anunţat postul Al Mayadeen TV, citat de Reuters.

O sursă din cadrul serviciilor de securitate iraqiene a declarat pentru Reuters că în interiorul bazei Ain al-Assad din provincia Anbar au căzut cel puţin şapte rachete.

Televiziunea de stat iraniană a anunţat miercuri că cel puţin 80 de „terorişti americani” au fost ucişi în atacurile ce au implicat 15 rachete lansate de Teheran asupra unor ţinte americane din Iraq, adăugînd că nici una dintre rachete nu a fost interceptată, transmite Reuters.

Televiziunea de stat, citînd un oficial de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei, a relevat de asemenea că Iranul are în vedere alte 100 de ţinte în regiune dacă Washingtonul recurge la orice represalii. De asemenea, a indicat că elicoptere americane şi echipament militar au fost „grav avariate”.

Comandamentul militar iraqian a anunţat miercuri că 22 de rachete iraniene au căzut asupra a două baze militare de pe teritoriul Iraqului „fără a face victime printre forţele iraqiene”.  „Între orele 01:45 şi 02:15 (22:45 GMT şi 23:15 GMT), Iraqul a fost bombardat de 22 de rachete – 17 asupra bazei aeriene Ain al-Assad şi cinci asupra bazei din Erbil – care au lovit instalaţii ale coaliţiei internaţionale antijihadiste” condusă de SUA, anunţă comandamentul militar iraqian într-un comunicat.

„Nu există nici o victimă în rîndurile forţelor iraqiene”, se mai spune în comunicat, fără a face referire la eventuale victime în cadrul forţelor coaliţiei.

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansînd rachete asupra a două baze militare din Iraq unde staţionează soldaţi americani, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că „evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Pînă în prezent, totul este bine!”. „Voi face o declaraţie mîine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rîndul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a „terminat” în cursul nopţii represalii „proporţionale”. „Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Agenţia federală a aviaţiei americane (FAA) le-a interzis avioanelor civile americane să survoleze Iraqul, Iranul şi Golful Persic.

Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţă la bursele din Asia.

Gardienii Revoluţiei iraniene, Pasdaran, armata ideologică a Republicii Islamice, au sfătuit Washingtonul să îşi recheme trupele americane desfăşurate în regiune „pentru a evita noi pierderi” şi au ameninţat că vor lovi Israelul şi „guvernele aliate” ale Americii.

Tirurile au intervenit la puţin timp după încheierea funeraliilor generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreună cu iraqianul Abu Mehdi al-Muhandis, lider al Hashd al-Shaabi, coaliţie ce regrupează paramilitari pro-Iran integraţi forţelor de securitate iraqiene.

„Rachete balistice lansate deschis dinspre Iran asupra unor ţinte americane, este o nouă fază”, a apreciat un specialist în grupările armate şiite, Phillip Smyth, reamintind că pînă în prezent Teheranul avea tendinţă să răspundă prin intermediul unor facţiuni, fără revendicări.

Dacă Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Iraqul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentînd temerile de a vedea tensiunile actuale sabotînd lupta împotriva jihadiştilor.

Ca urmare a deciziei luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor iraqiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministerul Apărării Naționale din România a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Iraq. Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care erau în misiune în Iraq vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției.

Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor iraqieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul iraqian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Iraq.

Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sînt pregătiți să își reia misiunile.

România rămîne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atît în format aliat, cît și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS.

O retragere a trupelor americane „ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întîmpla Iraqului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistînd asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian.

„La un moment dat, vom pleca”, „dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Aproape în acelaşi timp, secretarul apărării, Mark Esper, insista într-o conferinţă de presă că politica Statelor Unite nu s-a schimbat: „Nu părăsim Iraqul”.

Aceste luări de poziţie au fost provocate de o „eroare” a administraţiei americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor iraqiene în care informa că se va retrage din Iraq şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămîni.

Marţi, premierul iraqian demisionar Adel Abdel Mahdi a confirmat că a primit o scrisoare „semnată”, „tradusă” şi „foarte clară” din partea comandamentului american care anunţa o retragere militară din Iraq.

La cîteva ore de la atacul bazelor americane din Iraq, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, avînd la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran din cauza unei defecţiuni, anunţă Reuters citînd agenţia semioficială Fars. Potrivit informațiilor transmise de Organizația Internațională de Cruce Roșie și Semilună roșie, nu există nici un supraviețuitor.