Etichetă: DEZASTRE

RISCURI ŞI DEZASTRE

BMTF, 25 feb – În ultimii ani se constată creşterea frecvenţei manifestării factorilor de risc care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului naţional, precum şi apariţia unor noi factori de risc, generaţi îndeosebi de schimbările climatice radicale şi diversificarea activităţilor economice care utilizează, produc şi comercializează substanţe/materiale periculoase. Securitatea naţională poate fi pusă în pericol de o serie de fenomene grave, de natură geofizică, meteo-climatică ori asociată, inclusiv ca urmare a unor activităţi umane periculoase, dăunătoare sau iresponsabile. Între acestea, se înscriu catastrofele naturale, industriale, ecologice ori posibilitatea crescută a producerii unor pandemii. Ca urmare, se impune o abordare integrată a prevenirii situaţiilor de urgenţă, pornind de la conceptul de bază: prevenirea este de 8 ori mai eficientă decît reacţia.

În perioada 23-24 februarie a.c., la Palatul Parlamentului din București, s-a desfășurat seminarul cu tema ,,Înțelegerea și comunicarea riscurilor existente și viitoare în caz de dezastre: Asigurarea comunicării bazate pe dovezi”. Acest eveniment de anvergură s-a concentrat pe construirea rezilienței societale prin comunicare eficientă a riscurilor și a adunat reprezentanți ai autorităților de protecție civilă din peste 10 țări, ai Comisiei Europene, Consiliul Europei, mass-media, grupuri ale societății civile și experți cu atribuții atît în plan operațional, cît și la nivel strategic.

Întîlnirile au avut în prim plan identificarea modalităților de a lupta împotriva dezinformării și au acordat o atenție specială educării tinerilor privind riscurile la dezastre, precum și identificarea și utilizarea informațiilor relevante, în scopul creșterii rezilienței.

Evenimentul a fost organizat de către DSU în comun cu Oficiul Regional al Organizației Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre (@UNDRR), publicul țintă fiind reprezentat de statele membre ale Uniunii Europene și de statele participante la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii, dar și alte state cu care DSU cooperează activ în sfera protecției civile.

Comunicarea riscurilor trebuie să se realizeze în mod eficient în toate domeniile: prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, este una din concluziile forumului organizat la Palatul Parlamentului de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Evenimentul a reunit reprezentanţi politici la nivel înalt din peste 34 de ţări şi peste 100 de experţi din regiune.

Dialogul pe care şeful DSU, Raed Arafat, l-a purtat cu înalţi demnitari au vizat discuţii privind comunicarea şi riscurile, dar şi dezinformarea, informaţiile false şi, evident, de unde obţinem informaţiile şi cum putem crea o societate rezilientă pe baza acestor informaţii, a explicat Raed Arafat.

În ceea ce priveşte crearea încrederii publicului în comunicare eficientă, iată care sînt rezultatele trebuie să ne asigurăm că există o sinergie şi o complementaritate între acţiunile dintre mediile politic, economic şi social. Comunicarea este în centrul procesului de decizie. Oferirea unui rol important pentru mediul academic este procesul de decizie şi comunicare eficientă. Implicarea jurnaliştilor pentru a raporta în mod responsabil şi etic şi a ajunge la public cu mesaje etice. În ceea ce priveşte folosirea ştiinţei pentru a informa comunicarea privind riscurile, trebuie să avem iniţiativ şi să ne bazăm pe expenţele pe care le avem pentru a implementa acest lucru la nivel regional şi nu numai. Există exemple din mai multe ţări precum Franţa, Suedia sau Muntenegru şi realizarea unor campanii la nivel naţional pentru a ne asigura că publicul este informat.

Întrebat de actualizarea la zi a clădirilor cu risc seismic din România, Raed Arafat a precizat: Este foarte importantă actualizarea şi este foarte important să înţelegem în ce situaţie ne aflăm, lucru care aţi văzut în ultimele întîlniri şi discuţii la Guvern, deja au pornit mecanismele de evaluare mai departe, dar şi de consolidare a clădirilor.

Reprezentantul special al Secretarului general al Naţiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, Mami Mizutori, şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte schimbul de informaţii din cadrul evenimentului: De multe ori nici nu sînt dialoguri, sînt mai degrabă monologuri, însă astăzi a avut loc un dialog, un dilog orientat către acţiune. Haideţi să ne gîndim puţin. În momentul de faţă se confruntă cu mai multe tragedii, tragedia din Syria şi Turcia, dar cîţi dintre noi ne mai amintim că acum jumătate de an, trei sferturi din teritoriul Pakistanului a fost sub apă? Şi desigur, în fiecare zi se produce un dezastru. Ce ne sperie pe noi? Da, desigur, cutremurul ca hazard nu poate fi oprit. E foarte greu de prevăzut şi de anticipat. Însă provocările cu care ne confurăm astăzi sînt reprezentate de faptul că aceste hazarduri sînt combinate multe alte lucruri, cum ar fi degradarea mediului înconjurător, urbanizarea, care se desfăşoară într-un ritm foarte alert şi care de multe ori nu este bine structurată.

Janez Lenarčič, comisar european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, a precizat că în ultimii ani, mecanismul european de protecţie civilă a fost testat, aşa cum nu a mai fost pînă acum. Ne-am confruntat cu o criză mondială datorită pandemiei de COVID, apoi a urmat fix acum un an declanşarea războiului din Ukraina, iar această agresiune ne-a făcut să operăm cea mai amplă operaţiune de protecţie civilă din istoria mecanismului de protecţie civilă, a mai adăugat comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionare a crizelor.

O comunicare inadecvată a situaţiilor de urgenţă se pot transforma în riscuri suplimentare la adresa siguranţei naţionale. Colaborarea centrului de comunicare al comitetelor pentru situaţii de urgenţă cu mass-media este esenţială în astfel de situaţii. În 90% din cazuri se constată, însă, că mass-media caută senzaţionalul, cea mai mare parte a relatărilor se referă la dramele umane şi la probabila lentoare în intervenţie a autorităţilor locale şi nu pune la dispoziţie spaţii de emisie în vederea comunicării informaţiilor de interes general care ar putea salva vieţi şi bunuri materiale. Situaţiile de urgenţă, fie naturale, fie provocate de om, dau naştere în rîndul publicului unor reacţii psihologice inevitabile precum teama şi anxietatea. Aceste stări sînt întreţinute şi amplificate de mesajele negative la adresa salvatorilor, emise de mass-media în căutare de subiecte senzaţionale şi audienţă. În acele situaţii, inducerea stării de neîncredere în salvatori este deosebit de periculoasă ştiut fiind faptul că publicul judecă răspunsul autorităţilor la urgenţe aproape numai în baza ştirilor din mass-media. Din experienţa personală pot spune că eforturile de comunicare ale Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă de cele mai multe ori NU fac faţă valului de ştiri negative transmise de televiziunile în căutare de senzaţional. De asemenea, uneori, comunicarea internă inter-instituţională este deficitară. Au fost cazuri în care primarii unor comune au evacuat populaţia afectată de inundaţii, au asigurat acestora cazarea şi hrănirea, dar nu au informat preşedintele comitetului judeţean, respectiv prefectul judeţului, de atare intervenţii.

Componenta de informare publică este planificată şi se derulează în funcţie de urgenţa rezolvării situaţiilor create, a gravităţii consecinţelor pentru populaţie, a implicaţiilor pe plan internaţional şi amploarea temerilor populaţiei. Cu cît gravitatea şi implicaţiile sînt mai mari, cu atît mai urgent şi mai amplu este răspunsul. Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie autentică, exactă şi oportună, adică disponibilă în locul şi la momentul cerut. Ea devine astfel un bun social. Ea se află în conexiune directă cu ştirea şi zvonul (extrem de greu de contracarat!).

DISCUTĂM ÎN ACEST AN, PE M-SECURITYNEWS.RO, DESPRE SITUAŢII DE URGENŢĂ

BMTF, 2 ian – Agenda de securitate a actorilor statali şi nonstatali include dimensiuni ale securităţii internaţionale şi umane, cum sînt: securitatea economică, a hranei, a mediului, securitatea personală, individuală, a comunităţii şi politică, la care se pot adauga cea militară şi, mai recent, securitatea demografică. Se afirmă tot mai frecvent că lumea contemporană a ajuns la răscruce şi că nu crizele de materii prime, materiale, supraproducţie şi ale pieţelor de desfacere constituie principalul pericol pentru civilizaţia umană, ci degradarea mediului înconjurător, ca urmare a activităţilor industriale, agricole, a războaielor, a experienţelor nucleare, chimice, biologice etc.

De la inundaţii la căldură extremă, zece dintre cele mai severe dezastre naturale din 2018 au produs pagube de cel puţin 84,8 miliarde de dolari, precizează un studiu realizat de organizaţia de caritate Christian Aid şi dat publicităţii, potrivit Reuters. Între 1982 şi 2005, pe întreg globul au avut loc aproximativ 7500 de dezastre naturale care au dus la pierderea vieţilor a peste 2 milioane de oameni, producÎnd, de asemenea, pagube economice estimate la cca. 1200 miliarde de dolari americani.

Vremea extremă provocată de schimbările climatice a afectat în anul care a trecut, 2018, toate continentele locuite, a precizat organizaţia britanică, avertizînd că este nevoie de măsuri urgente pentru combaterea încălzirii globale.

„Acest raport arată că schimbările climatice au un impact devastator asupra vieţilor şi modului de existenţă al multor oameni chiar în acest moment”, a spus într-o declaraţie Kat Kramer, conducătoarea departamentului pentru climă al organizaţiei.

Experţii spun că schimbările climatice vor duce valuri de temperaturi ridicate, precipitaţii extreme, recolte sărace şi penurii de apă mai severe, care vor provoca atît pierderi materiale cît şi suferinţă umană.

În raportul intitulat “Schimbările climatice şi securitatea internaţională”, prezentat de Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene, şi adresat Consiliului Europei, se arată că schimbările climatice ar putea avea efecte fără precedent în ceea ce priveşte securitatea, deoarece este posibil ca acestea să declanşeze o serie de „puncte critice” care, la rÎdul lor, vor duce la modificări climatice ulterioare, accelerate, ireversibile şi, în mare măsură, imposibil de prevăzut.

Aproape 200 de naţiuni depun eforturi pentru limitarea creşterii temperaturilor globale medii prin semnarea Acordului privind schimbările climatice de la Paris, din 2015, în ciuda vocilor care avertizează că progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor pactului sînt limitate.

Cei mai călduroşi 20 de ani din istorie au fost înregistraţi în ultimii 22 de ani, a avertizat luna trecută Organizaţia Naţiunilor Unite, iar 2018 ar putea deveni cel de-al patrulea cel mai călduros din istorie.

Cele mai însemnate pagube în 2018 au fost provocate de uraganele Florence şi Michael, care au înregistrat distrugeri în valoare de cel puţin 32 de miliarde de dolari după ce au lovit Statele Unite, zona Caraibelor şi regiuni din America Centrală, se mai spune în raport.

Statele Unite a mai înregistrat pierderi în valoarea de 9 miliarde de dolari din cauza incendiilor de vegetaţie, care au provocat moartea a zeci de persoane şi au distrus mii de locuinţe în California.

Japonia a fost lovită sever de inundaţii pe perioada verii, urmate în toamnă de puternicul taifun Jebi, fenomene care au provocat împreună peste 9,3 miliarde de dolari pierderi, se mai precizează în raport.

Analiza mai face referire şi la perioadele de secetă care s-au abătut asupra Europei, la inundaţiile din sudul Indiei şi taifunul Mangkhut care a lovit Filipine şi China, printre dezastrele care au provocat cele mai mari pierderi financiare în 2018.

Autorii raportului au calculat pagubele finale folosit date guvernamentale, de la bănci, firme de asigurare, deşi în unele cazuri cifrele se referă doar la pierderile contabilizate prin asigurări, fără să se poată cuantifica costurile umane ale acestor evenimente.

Autorii au adăugat că temperaturile în creştere vor continua să declanşeze fenomene meteo extreme, îndemnînd la acţiune pentru reducerea încălzirii globale, care va afecta cel mai sever comunităţile sărace şi vulnerabile.

Reducerea suprafeţei terenurilor arabile, lipsa tot mai accentuată a resurselor de apă, diminuarea resurselor de hrană, producerea, tot mai frecventă, a inundaţiilor, înmulţirea perioadelor secetoase, tot mai prelungite, au loc în prezent în tot mai multe zone ale globului.

Insuficienţa resurselor de apă şi de sol are potenţialul să genereze frămÎntări sociale şi să conducă la pierderi economice semnificative, chiar şi în economiile puternice. Consecinţele vor fi şi mai intense în zonele cele mai sărace aflate sub o presiune demografică puternică. În acest sens, se evidenţiază statele din vestul şi centrul Africii. În nordul Ghanei, apar deja conflicte între păstori şi fermieri, pe măsură ce realităţile agricole se schimbă. Bangladeshul este ameninţat de scăderea nivelului apelor de care depind 400 de milioane de oameni. Recent, Pakistanul a acuzat India că ar zăgăzui apa rÎului Chenab, care izvorăşte din Himalaya şi curge prin ambele ţări. Preşedintele pakistanez, Asif Ali Zardari, a avertizat că penuria de apă cu care se confruntă ţara sa este legată direct de relaţiile cu India.

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare şi asupra securităţii alimentare a UE, iar România nu va fi ferită de previziunile care amenință să destabilizeze sectorul agroalimentar la nivel mondial. Astfel, România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC pînă în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C pînă în 2099, în funcţie de scenariul global. Este de aşteptat ca modelele de precipitaţii să se schimbe în mod semnificativ şi să producă un impact teritorial diferenţiat în România. Partea de nord a ţării va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.