Etichetă: GENERAL NICOLAE CIUCĂ

CAB respinge acţiunea MApN de anulare a decretului prin care a fost prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării

BMTF, 29 martie – Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, acţiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Decizia nu este definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanţei, MApN a anunţat că pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof. Suspendarea decretului a fost dispusă pînă la soluţionarea dosarului.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.

ARMATA FĂRĂ COMANDANT(audio)

BMTF, 31 ian – Curtea de Apel Bucureşti a admis joi o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) prin care se solicită suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă. Potrivit site-ului Statului Major, următorul ofiţer la şefia Statului Major este generalul-maior Vasile Toader, care ocupă funcţia de locţiitor pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării. Însă, zilele trecute, ministrul apărării, Beniamin Gabriel Les l-a desemnat pe consilierul sau, generalul Laurian Anastasof în poziţia temporară de adjunct al şefului Statului Major al Apărării. Pozitia a fost eliberată în urma trecerii în rezervă a generalului Adrian Tonea. Generalul Anastasov a fost şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.

Administraţia Prezidenţială poate face recurs, însă decizia este executorie, scrie Agerpres.

„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pîrîtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1.131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1.131/2018 pînă la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţarea hotărîrii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia CAB.

Prezent la Reşiţa, preşedintele ProRomânia, fostul premier Victor Ponta, a spus că PSD a dorit cu orice preţ capul generalului Ciucă:

„Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă, exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române şi se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forţă ale Armatei. MApN nu dovedeşte prin ce a fost vătămat. Şeful Statului Major exercită conducerea de forţă a Armatei Române şi are gradul cel mai înalt, fiind numit de preşedintele României. Actele care ţin de securitatea naţională nu pot fi suspendate de instanţele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acţiune în instanţă înainte de a primi un răspuns la plîngerea prealabilă depusă la Administraţia Prezidenţială. MApN nu era îndreptăţit să introducă acţiunea în instanţă, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitatea la conducerea Armatei”, a spus marţi reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.

De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămîne fără conducător, de vreme ce sînt şi alţi ofiţeri care pot îndeplini funcţia de şef al SMAp.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plîngere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia „şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugînd că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gîndi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care sîntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gîndite de tip PSD-ist”, a susţinut atunci preşedintele.

Afghanistan on the brink of disaster

Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat, la începutul acestei luni, chiar în 8 ianuarie, evident, pe tweeter, hotărîrea şi determinarea în implementarea deciziilor anunţate anterior de retragere a unei jumătăţi din trupele americane dislocate în Afghanistan : ”Războaiele nesfîrşite, în special cele care se duc din greşelile de judecată făcute cu mulţi ani în urmă, precum şi cele în care obţinem prea puţin ajutor financiar sau militar din partea ţărilor bogate şi care beneficiază atît de mult de ceea ce facem, vor ajunge în cele din urmă la un glorios sfîrşit!”.

În perioada 15-16 ianuarie a.c., Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a NATO, se întruneşte în cadrul şedinţei şefilor Apărării (Chiefs of Defense – CHODs) la sediul NATO din Bruxelles, pentru a discuta, printre altele şi viitorul misiunii Resolute Support, dar şi situaţia securităţii regionale, ca urmare, inclusiv, a anunţatei reduceri de trupe americane din TO Afghanistan. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, participă, în aceste zile, la sesiunea Comitetului Militar.

Pe agenda reuniunii se regăsesc subiecte referitoare la aspectele militare de actualitate privind provocările strategice actuale și viitoare ale NATO, strategia militară a NATO, misiunea Resolute Support din Afghanistan, privind consilierea, asistenţa şi instruirea  instituțiilor afghane și forțelor naționale de apărare și securitate, precum și situația securității regionale.

România este profund implicată în consilierea, asistenţa şi instruirea forţelor de securitate afghane din sudul ţării, fapt pentru care am primit felicitări la cel mai înalt nivel, atît din partea partenerilor de coaliţie, dar, mai ales, din partea comandanţilor superiori afghani.

Pentru a înţelege dimensiunea implicării instructorilor români în pregătirea forţelor afghane de securitate, ascultaţi-l pe col. Mihai Anton, care a fost, în urmă cu exact un an, şeful echipei SFAT din cadrul TAAC-S:

În ceea ce priveşte situaţia de securitate, cu toate că în cei aproximativ 17 ani de prezenţă în Afghanistan forţele internaţionale împreună cu forţele de securitate afghane au dus o campanie militară impresionantă pentru eliminarea elementelor insurgente şi reconstrucţia statului afghan, situaţia actuală arată că insurgenţii deţin controlul în cea mai mare parte a teritoriului afghan, mai mult decît au deţinut vreodată după anul 2001.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.