Etichetă: KLAUS IOHANNIS

KLAUS IOHANNIS – GUILTY

Sînt plin de revoltă. Am să o spun în cuvinte puține și nu foarte academice: România este praf! Am scăpat hățurile de tot, iar tentativele de acum, indiferent cum sînt ele explicate în cuvinte, nu fac decît să încerce să reducă viteza la impactul iminent. Clanurile, grupurile de interese, grupările de crimă organizată, corporațiile își fac de cap în acest spațiu geografic și vor sări din mers înainte de impactul fatal. Iar Justiția a pactizat cu această atmosferă de Vest sălbatic, unde fiecare alb are dreptul să ucidă un băștinaș fără să fie tras la răspundere. Nimeni nu este de vină pentru situația în care ne aflăm. Nimeni nu este tras la răspundere. Nimeni nu plătește. Asta și pentru că, NIMENI nu se revoltă! Așa zisele proteste spontane conduse de liderii îmbuibați ai unor sindicate degeaba seamănă cu reprezentații de balet schiloade și false care nu merită nici măcar un leu în pălăria milei. Spuneam ieri că sîntem răpiți și noi pactizăm cu răpitorii într-un duios sindrom Stokholm. Rîdem ca proștii la glumițe devenite sîcîitoare. Dogioiu purtător de cuvînt. Ei, și? Ăsta e subiect? Noi, ca nație am dovedit că sîntem o glumă bună și știu, din experiență, că nu merită să te sacrifici pentru un mai bine pe care, cei pe care-i consideri asupriți, îl doresc cu obstinație masochistă.

Deși România a crescut în șase ani datoria externă de la 60 de miliarde la peste 200 de miliarde, PENTRU NIMIC, junta aflată la putere nici măcar nu schițează o explicație. Pentru că marile împrumuturi neperformante le-au luat doi premieri liberali, Orban și Câțu. Vă amintiți? Totul, dar absolut TOTUL sub ochiul închis al lui Klaus Iohannis.

10 ani de pustiire. 10 ani în care România a fost ruptă cu cămile, vorba poetului, instituțiile au fost compromise, sănătatea otrăvită, educația siluită, justiția compromisă. Constituția… numai bună să se pișe pe ea! 10 ani de haos! Amicul Vio Bota are dreptate. Pare că ne trăim ultimele zile ca țară!  

Fiecare este pe cont propriu.

Dar, Klaus Werner Iohannis este primul care ar trebui să plătească, dacă cineva din acest spațiu geografic, i-ar cere-o! Nu contează cine! Valah, teuton, cuman, nu are importanță! Pentru că Klaus Iohannis este principalul vinovat pentru situația de astăzi! Conform articolului 80 din Constituția României, președintele are rolul de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită și funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Așadar, președintele are obligația de a se asigura că toate instituțiile statului funcționează conform legii fundamentale și că există o colaborare eficientă între ele, precum și cu cetățenii. Această funcție de mediere este esențială pentru menținerea stabilității și coeziunii sociale, precum și pentru prevenirea conflictelor între diferitele ramuri ale puterii. Ce bună funcționare? Ce coeziune socială? Nimic nu l-a scos din somnul cel de moarte. Moartea noastră! Ca națiune și popor! Ca SUVERAN al acestui spațiu geografic.

Serios vorbind, acum, erau criza şi evoluţia ei, predictibile? Citite într-o cheie de securitate naţională, evident că DA! Imbecil folosit, sau nu, cuvîntul CRIZĂ rămîne unul dintre cel mai utilizat, iar înţelesurile sale sînt multiple. Originea sa este în greaca antică. Pe vremea lui Platon, verbul KRINEIN avea înţelesul de „a judeca” sau „a decide”, însă esenţialul etimologiei cuvîntului rezidă în noţiunea de DECIZIE. Sigur, CRIZA are mai multe definiţii iar actul gestionării acesteia se numeşte MANAGEMENTUL CRIZEI.

Nu am să cad în damblaua didactică – deşi îmi vine uneori, uitîndu-mă în jur! – însă, am să reproduc o definiţie a crizei, atribuită lui Charles Hernu, fost ministru francez al apărării – acuzat că ar fi fost agent KGB! – între 1981 şi 1985, în perioada preşedinţiei lui Francois Mitterrand, de către autoarea Alexandra Schwartzbrod în cartea sa „Un preşedinte care nu iubeşte războiul” (Ed. Plon, 1995, pag.34): „Criza este acea formă de înfruntare neconcretizată, destinată a cîntări greu în balanţa decizională a celuilalt, pentru a-l constrînge să renunţe la interesele sale legitime şi a obţine de la el concesii care nu corespund mizei, pentru a evita riscul războiului total”! În momentul de faţă, CRIZA reprezintă o accelerare a redistribuirii puterii în sistem.

Definiţia transcrisă reflectă cîteva puncte interesante: existenţa unor decizii importante de luat fără a avea acces la ansamblul informaţiilor, cu timp limitat şi tensiune ridicată; aspectul relativ şi niciodată absolut al crizei; perceperea crizei ca un ansamblu de ameninţări, pericole, riscuri şi vulnerabilităţi; ruptura cu un status quo şi amînarea stării de echilibru; şi… posibilitatea confruntării militare! Dacă CRIZA reprezintă un moment de ruptură în interiorul unui sistem organizat, ea este, deci, UN FENOMEN ACUT şi nu cronic, cu o dinamică de hotărîri anormale şi extraordinare! Aceasta fiind cheia transcrierii fenomenelor la care luăm parte, implicaţiile ei determină măsuri specifice pe termen lung, o gîndire coerentă şi măsuri constante – specifice, mai degrabă serviciilor speciale – ori, politicienii gîndesc în cicluri electorale, scurte, de 4-5 ani. Doar previzibilitatea ameninţărilor permite o planificare corectă a răspunsului.

CRIZA dintre statul căpușat/posedat/răpit și ansamblul societății este fără precedent. Nici înainte de 1989 dimensiunea acesteia nu a atins proporțiile de astăzi.

CRIZA ESTE PURTĂTOARE DE RISCURI PENTRU SECURITATEA NAŢIONALĂ, iar o ţară cum e România, dezarticulată și aflată pe falia tectonică a confruntărilor militare, generează, inevitabil, o vulnerabilitate generală sporită, atît la modificările profunde ale mediului internaţional, dar şi la atacurile diverselor „entităţi non-statale”, ţara noastră fiind plasată în acel spaţiu de POWER POLITICS pe Continentul European. Deci, cu atît mai mult avem nevoie să acţionăm coerent şi în cicluri lungi, după o evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor.

Ne aflăm, de fapt, în cea mai gravă criză politică din ultimele două decenii, una de „control asupra României”, o criză din care nu se întrevede nici o ieşire. În acest moment nu mai există nici un partid, sau politician, de anvergură, credibil, necompromis, care să dea măcar senzaţia unei competenţe reale.

Elita a rămas în afara clasei politice OBLIGATĂ să croiască viitorul României. N-a avut loc de impostori şi rataţi! Excepţiile sînt puţine şi trecătoare! 

Într-un astfel de mediu, ameninţările se diversifică, însă ameninţarea asimetrică generată de actorii non-statali, amestecaţi, din punctul meu de vedere şi astăzi, în criza de la Bucureşti, rămîne cea mai importantă, pe termen scurt, imediat, cel puţin. Aceştia speculează lipsa de capacitate a JUNTEI de a le controla acţiunile şi se bazează pe imprevizibilitatea acţiunilor lor. Iniţiativa le aparţine, de aceea România doar reacţionează în loc să prevină!

Statul naţiune pe care îl cunoaştem astăzi de la Pacea Westfalică, în relaţia cu alte state a dezvoltat pîrghii de cooperare: tratate, înţelegeri, protocoale, sancţiuni. Cu actorii non-statali, aşa ceva NU există, ba chiar relaţiile sînt bizare. Deci, dependenţa statului de actorii non-statali a devenit o vulnerabilitate!

Incapacitatea de răspuns a statelor – şi, deci, a elitelor politice – reprezintă, la rîndul ei o ameninţare actuală, care, suprapusă peste o vulnerabilitate structurală, combinată cu un „trup slab” al statului-naţiune, depăşeşte capacitatea statului de a o combate! Situaţia mă determină să spun că elita politică este subdezvoltată şi incapabilă de viziune pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale.

O guvernare diminuată – generată şi de faptul că actul de guvernare ţine de capacitatea elitelor chemate să-l exercite – rea, proastă, permite infiltrarea actorilor non-statali în zone cheie ale deciziei, producînd vulnerabilităţi structurale în procesul de decizie.

Ideograma chineză ce reprezintă noţiunea de CRIZĂ pune accentul pe două idei: PERICOLUL şi OPORTUNITATEA. Primul, pentru a fi evitat, al doilea, pentru a fi folosit! Există indivizi, care se agită mai puţin la televizor, dar care ştiu că o CRIZĂ, alături de negociere şi război, REPREZINTĂ UN MECANISM UTIL PENTRU EVOLUŢIA SISTEMULUI. Deşi este un instrument greu de mînuit – din cauza caracterului său tumultos – ea se dovedeşte un puternic „transformer” în raporturile dintre actori şi un mijloc de recalibrare a sistemului. Deci, e departe de a fi inutilă, chiar dacă ea aruncă poporul, și pe mine, implicit, în criză de nervi! Din păcate sîntem într-o fundătură! Un lagăr de exterminare.

Orice rezolvare trebuie să înceapă cu Klaus Iohannis! GUILTY!

LOVITURA DE STAT

Ne aflăm în plină lovitură de stat. Again, după 35 de ani. A doua. Soft. Cum le place mioriticilor contemplativi. E sub steag fals! Klaus Werner Iohannis pune în practică ultima porcărie împotriva românilor și a statului suveran, România. Sigur, nu singur – intelectual este total depășit de o astfel de operațiune! – ci împreună cu grupări din servicii, televiziuni afiliate, influenceri, ong-uri… O spun și o scriu de cîțiva ani: ăsta nu se dă plecat de la putere! În aceste zile, parte că girează un plan al globaliștilor de la Bruxelles pentru a păstra România, cu orice preț, ca feudă a neomarxismului european aflat în contondență cu suveranismul lui Donald Trump. Un cordon suveranist în inima Europei, format din Slovacia, Ungaria și România ar fi o catastrofă pentru implementarea politicilor de decarbonizare și decerebrare a continentului! Klaus Iohannis trebuie să dovedească, zilele acestea, că-și merită decorațiile și titlurile primite în anii cînd tăcut a destructurat Statul român!

Ședința CSAT de ieri reprezintă doar girul dat puciului! Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a constatat existenţa unor atacuri cibernetice (din partea rușilor!) care au influenţat corectitudinea voturilor la primul tur al alegerilor prezidenţiale, se spune în comunicatul oferit presei. În acelaşi timp, din analiza documentelor a reieşit şi că unul dintre candidaţi a beneficiat de o expunere masivă, pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma chineză TikTok i l-a acordat.

Într-un comunicat dat publicității imediat după aberația din CSAT, STS spune că nu au existat atacuri cibernetice care au influențat votarea. Șeful STS a fost în CSAT. STS minte? CSAT minte? Înclin să cred că CSAT, care, sub conducerea trădătorului Klaus Iohannis a devenit un izvor de propagandă ostilă propriei țări și o amenințare la adresa siguranței naționale. În paralel, Curtea Constituțională decide renumărarea vorturilo din primul tur de scrutin. Peste 100 de mii de reprezentanți ai statului, partidelor și candidaților au participat la certificarea rezultatelor din primul tur. Procesele verbale din secțiile de votare au fost înregistrate video și rezultatul fizic a fost transmis electronic în sistem securizat. Nici o sesizare nu a fost formulată! S-au înregistrat 220 de mii de voturi nule față de 1,7 milioane în alegerile din iunie.

Toți acești pași de verificare au fost eliminați prin decizia CCR și înlocuiți de BEC cu o procedură simplificată și netransparentă, executată de o persoană nesupravegheată. Cine garantează integritatea buletinelor de vot și a procedurii de renumărare pentru cele 20.000 de secții de votare? Statul Paralel! Puciștii lui Iohannis care, de aseară, au preluat puterea în România. Sau o continuă nestingheriți, ar spune alții! Ambele variante sînt corecte!

Oricît de bolnav ar fi Iohannis, nu cred că va putea rămîne la putere dincolo de, cel mult, luna ianuarie. Dacă doar ar schița o astfel de tendință, sistemul îl va zdobi ca pe o rîmă, ceea ce și este! Și totuși, prelungirea șederii curului său împuțit pe scaunele puterii vor produce consecințe extrem de grave. Alegerile de duminică vor trimite în Parlament cîteva partide politice. Vom ști la ora 21! Mă rog… La 22 se preconizează că vor fi oferite și informațiile referitoare la turul întîi de prezidențiale. Luni, probabil, CCR va decide reluarea Turului 1, care nu poate avea loc mai devreme de 15 decembrie, iar turul doi, în preajma Anului Nou. În aceste condiții, tot coada asta de topor face guvernul! Noul președinte, indiferent dacă va fi ursulist sau trumpist nu va mai avea ce face!

Vă dați seama ce disperare, ce pasiuni și, mai ales, ce interese se învîrt în jurul acestor alegeri? Sigur, nu va fi ca în Georgia, unde UE forțează o lovitură de stat. Pe noi nu ne forțează nimeni. Noi avem o lovitură de stat continuă de 10 ani! Klaus Iohannis va trebui JUDECAT și PEDEPSIT pentru nefăcutele lui din ultimii 10 ani! Măcar atît să facă noul președinte, dacă tot nu poate pune guvernul! Să-i repartizeze nenorocitului în noua locuință la Rahova!

EX OCCIDENTE LUX

O voi spune direct: Maia Sandu este una dintre persoanele cel mai puțin empatice pe care le-am întîlnit. Empatia sa față de problemele sociale ale unei Moldove dezidentitare de mai bine de 200 de ani, este aproape ZERO! Dacă urmăriți postările pe rețelele sociale, doamna președintă viețuiește într-o luime guvernată de natură, inteligență, pragmatism, realizări. Sînt coordonatele OMULUI NOU! Omul nou din fruntea experimentului statal numit Republica Moldova se prevalează tocmai de aceste jaloane pe care și le-a însușit odată cu educația occidentală. Lumea lui Creangă nu mai are ce căuta în Moldova experimentală!

Din această atitudine însușită magna cum laude pe un teren genetic propriu fertil se desprind controversele legate de gesturile de politică pro pe care le face. Unele gesturi par firești și lipsite de politețe și eleganță. Sar în ochii presei aceste gesturi pe care Președinta le consideră firești. Bunăoară, sictirul democratic cu care l-a tratat pe Iohannis la Bulboaca, inclusiv plasarea acestuia în ultimul rînd alături de președintele… Bujbekistanului. Observatorii care știu cîte gesturi frățești a făcut România față de Republică, în ultimii ani, se simt, pe bună dreptate, jigniți. Președinta Republicii nu dă semne că ar înțelege așa ceva. Probabil, știe sigur că Iohannis este un simplu executant, iar gesturile frățești o obligație contractuală. De aceea, atitudinea este una similară față de băiatul cu pizza! Iohannis nu este om politic. Cu atît mai puțin șef de stat! Dar, se pare că joacă perfect rolul de Glovo-iștean într-o punere în scenă care-l depășește total și nici nu-l interesează.

Pe Maia Sandu o interesează. Ea este doar pragmatică, nu empatică! Și ea este un lider de proiect. Doar că deține o funcție mai mare decît locatarul de la Cotroceni. Moldova este mai mică, poate fi laboratorul perfect pentru alchimia socială ce se pregătește în Europa, un continent ce și-a pierdut valorile cu care a cucerit lumea! Patriot și Șor sînt cele două componente care au trecut de ușile laboratorului. Despre PATRIOT, acest minister orwellian al adevărului (informați-vă exclusiv din surse oficiale!) am mai scris. Cînd va fi pe linia de start, PATRIOT va gestiona adevărul sub toate aspectele lui. Va pedepsi orice derapaj de la linai oficială. Orice gînd altfel, fie el al jurnalistului sau al poetului, nu va fi primit cu un bun sosit, ci cu anihilarea vocii rebele. Tentative europene mai sînt, dar nici una la o astfel de scară. Doar ministerul lui Aurescu a achiziționat un soft pentru liste negre. Semn că urmează ca experimentul moldav să fie implementat și în dreapta Prutului.

Curtea Constituțională a Moldovei a scos în afara legii Partidul Șor. L-a declarat neconstituțional! Asta după cîțiva ani, timp în care Partidul Șor a cîștigat alegeri democratice, are primari, consilieri locali, parlamentari. Timp în care a coalizat majoritatea nemulțumiților și săracilor din Moldova, sătui de viață grea și panglici curcubee. Abia acum, devine neconstituțional! Neconstituțional pentru că este împotriva Puterii și a valului de neoliberalism pe care-l revarsă și nu pentru că este condus de un /grup infracțional organizat/ cum s-ar spune la noi, la DIICOT și, sînt convins, și la doamna Drăgălina în curte.

/Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Partidul Șor. Este o decizie așteptată de societate, anume pentru că moldovenii pun preț și vor să trăiască într-un stat democratic, într-un stat de drept, unde organizațiile criminale nu sunt protejate, ci împiedicate să captureze statul/, scrie Maia Sandu pe facebook, într-o postare cu fracturi de logică asemeni unei explozii nucleare.

Foarte inmteresant cum va evolua o astfel de speță și, mai ales, ce urmări va avea în România asupra Partidului AUR, greu de digerat pentru actualii puternici ai zilei.

Sigur, aplaudacii democratici sînt extrem de mulți. Pe unii îi înțeleg. Se folosesc de vremurile actuale pentgru a ajunge în funcții și a face averi. Alții profită și aplaudă pentru că scot bani din palme. Pe idioții hăhăitori nu-i înțeleg deloc! De fapt, curentul este să primești lumină dintr-o singură sursă. Să deschizi o discuție în contradictoriu, fie și de dragul științei, să zicem, este o blasfemie. O spune un fost consilier pe probleme de securitate al lui Traian Băsescu, într-un text menit să bage spaima în cei care-l înțeleg în esența lui. /Este o imensă prostie şi un pericol pentru România să negi rădăcinile latine ale poporului român şi bazele ideologice ale formării statului român modern. În genialitatea lor, care se vede din reuşita construcţiei statului român modern, înaintaşii noştri au folosit ca principal argument al originii nobile a poporului român, latinitatea. De aceea eram şi suntem urmaşii Romei, de aceea în imn apare doar Traian. Nu neagă nimeni rădăcina dacă a poporului român, dar cum să afirmi nobilitatea noastră istorică invocînd un conducător sau un popor de care nici azi nu ştim prea multe?

Cînd ai o rădăcină într-o civilizaţie atît de spectaculoasă ca cea romană, la care Europa, după ce a pierdut-o sub presiunea invaziilor, a tînjit peste o mie de ani, era vreo alegere aici de făcut? Când pentru înaintaşi lumina venea de la Apus, Ex Occidente Lux, ce şanse ofereai unei construcţii ideologice construite în jurul lui Decebal? … Să negi realitatea istorică şi să conteşti un model de gîndire de succes, care ne-a dat toate marile noastre realizări naţionale de pînă acum, inclusiv aderarea la NATO şi UE, nu este dovada de gravă şi periculoasă prostie? Ce sens are să construieşti o gîndire alternativă, care poate duce la ruperea României de NATO şi UE şi generează o falie în interiorul poporului român, negând Blajul şi Alba Iulia şi tot ce transilvănenii, cultural, preţuiesc? Suntem daco-romani, suntem în simbioză cu Europa. Dacă suntem doar daci, atunci concluzia la care vor unii să ajungem este că România este sub ocupaţie occidentală  şi ea trebuie eliberată. Mă mir că nu propun şi revenirea la slavonă!

În faţa a aşa ceva nu se poate tăcea. Prostia distruge România!”

Vă rog să citiți de două ori sublinierile din acest text. De trei ori! Ele sînt liantul cu modelul de gîndire al Maiei Sandu și cu gesturile de Glovo ale lui Iohannis. Lumina vine de la Apus. Ex Occidente Lux. Noi sîntem simpli executanți cobai într-un mare laborator.