Etichetă: NATO

FUGA DIN BAGRAM

BMTF, 6 iulie – Am fost extrem de frustrat că nu am putut fi present la retragerea trupelor române din Afghanistan, după 19 ani de misiuni în acest Teatru de Operații. Ministerul Apărării Naționale a invocat inatacabilul context de Securitate, pentru cunoscători, acest motiv nestînd în picioare.

Realitatea este că retragerea trupelor NATO și SUA din Afghanistan seamănă cu o fugă! Relatările de la fața locului confirmînd acest lucru, iar Bagramul este mărturie!

Haosul a pus stăpînire pe baza aeriană din Bagram după plecarea trupelor americane din ceea ce a fost cea mai mare fortăreaţă militară a forţelor internaţionale din Afghanistan, lăsînd o senzaţie de îngrijorare în rîndul afghanilor cu privire la impactul retragerii, relatează luni EFE într-un comentariu.

Bagram, situată la circa 70 kilometri de Kabul, a fost abandonată de ultimul grup al forţelor americane la puţin după miezul nopţii, vinerea trecută, pe întuneric şi fără nici un avertisment.

„Am aflat vineri dimineaţă, în jurul orei şase, pentru că (americanii) nu ne-au informat cu privire la ultima plecare a ultimului grup” de militari, a declarat pentru EFE un funcţionar de securitate afghan, recent transferat la baza aeriană din Bagram. „Măcar ne-ar fi putut face favoarea să ne informeze de abandonarea bazei de către ultimul lor om”, a acuzat acesta.

Cînd forţele afghane au pătruns în Bagram, vineri dimineaţa, baza fusese deja luată cu asalt de localnici care au escaladat zidurile fortăreţei, au jefuit şi chiar au încercat să dărîme zidurile pentru a scoate vehiculele din interior, informează Agerpres.

„Cînd am aflat, ne-am grăbit să intrăm în bază pentru a evita jafurile, am arestat vreo 70 de persoane, altele au fugit”, a relatat oficialul afghan.

La 1 mai, după aproape 20 de ani de război, forţele coaliţiei au început retragerea din Afghanistan a celor 2.500 de militari americani şi 7.000 de militari ai NATO, proces care este de aşteptat să se încheie la începutul lunii septembrie.

Înainte de aceasta, şi trupele italiene şi germane din provinciile Herat şi Balkh şi-au abandonat bazele în timpul nopţii, fără a-şi anunţa retragerea.

„Au invadat Afghanistanul fără acceptul afghanilor şi acum au plecat fără să se coordoneze cu forţele noastre de securitate. Aceasta este o dovadă a apatiei şi indiferenţei acestora faţă de poporul afghan şi faţă de ţara noastră”, s-a plîns Ibrahim, un comerciant în vîrstă de 28 de ani care vinde fier vechi în apropiere de baza de la Bagram.

Pînă acum, Bagram se putea vedea de la depărtare ca un oraş luminos şi inclusiv satele din împrejurimi foloseau curent electric de la bază. „Astăzi, toate luminile puternice au fost stinse, zona se aseamănă cu un cimitir, americanii au lăsat în urmă un cimitir, nu o bază aeriană”, spune Ibrahim pentru EFE.

La apogeul său, baza a adăpostit pînă la 100.000 de militari ai coaliţiei, iar de aici au fost lansate majoritatea operaţiunilor aeriene şi atacuri împotriva insurgenţilor în două decenii de război.

Baza a fost echipată cu tehnologie modernă de război de către forţele americane şi, în ciuda constantelor atacuri cu rachete şi obuze din partea talibanilor, nimeni nu se simţea nesigur în interior, datorită complexului sistem de apărare.

Bagram adăposteşte în continuare o controversată închisoare în care sute de combatanţi au fost deţinuţi de-a lungul anilor.

Acum, „fiecare hangar şi încăpere din bază este întunecoasă ca un mormînt, nu există electricitate, nu ştim de unde să pornim generatoarele de electricitate”, a declarat pentru EFE o altă oficialitate din domeniul securităţii. Fiecare turn de supraveghere are uşi protejate cu parole, dar americanii nu au lăsat codurile de acces, „iar soldaţii noştri nu au putut folosi aceste porţi pentru a urca în turnurile de supraveghere”, a explicat el.

În prezent, afghanii trebuie să pornească baza cu echipament de bază, pentru că americanii – spune oficialul citat – „au înlăturat toate sistemele de apărare şi supraveghere şi echipamentul modern pe care le foloseau pentru securitatea bazei”.

Retragerea SUA din baza strategică de la Bagram are efecte negative şi asupra securităţii şi vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din jurul bazei şi din satele învecinate. Locuitorii se tem pentru siguranţa lor şi o posibilă sosire a talibanilor în zona lor.

„Nu ştim ce să facem după asta, ar trebui să părăsim ţara sau nu? Pentru că nici guvernul nu se află într-o situaţie prea bună”, a declarat un localnic, Rashid.

Retragerea forţelor SUA şi ale NATO coincide cu creşterea atacurilor talibanilor, care de la 1 mai au capturat peste 80 de centre de district şi asediază mai multe capitale provinciale.

TALIBANII EN-FANFARE

BMTF, 11 iun – Retragerea trupelor SUA și NATO din Afghanistan se dovedesc deja tragice, dar vor deveni catastrofale pentru poporul afghan, greu încercat de aproape jumătate de veac de război continuu.

Talibanii îşi continuă cuceririle teritoriale în Afghanistan, preluînd controlul asupra a încă două districte, unul din ele de importanţă strategică, transmite agenția Agerpres, citînd surse internaționale.

După două zile de lupte intense între talibani şi forţele de securitate în districtul Arghanj Khwa, provincia nord-estică Badakshan, militarii au fost forţaţi să abandoneze ultimele puncte de control pe care le mai deţineau, au precizat consilierii locali Abdullah Naji Nazari şi Mahboob-ul Rahman Talaat.

Potrivit consilierilor, districtul are o importanţă strategică, fiind situat la doar 10 km de capitala provinciei, Faizabad, şi asigurînd legătura cu cel puţin alte 10 districte.

În sudul Afghanistanului, talibanii au cucerit un alt district din provincia Uruzgan, au anunţat doi membri ai parlamentului provinciei, Bismillah Jan Mohammad şi Qudratullah Rahimi.

Forţele de securitate din districtul Chinartoo s-au alăturat insurgenţilor pentru că nu mai primiseră nici un fel de provizii, au spus parlamentarii.

După Gizab, acesta este al doilea district din Uruzgan care a căzut în mîinile talibanilor în ultimele zile.

În cursul nopţi de marţi spre miercuri, cel puţin 10 genişti au fost ucişi şi alţi 14 răniţi într-un atac taliban asupra unui centru de deminare din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a anunţat Ministerul de Interne.

Miercuri a fost a cincea zi consecutivă în care insurgenţii au reuşit să preia controlul asupra unor districte.

De la 1 mai, de cînd a început retragerea oficială a forţelor americane şi a celorlalte trupe NATO din Afghanistan, cel puţin 14 districte au intrat sub controlul talibanilor.

Luni, şeful Comandamentului central al armatei americane (CENTCOM), generalul Kenneth McKenzie, a informat că retragerea trupelor americane, care ar trebui să se încheie pînă la 11 septembrie, a fost realizată în proporţie de aproximativ 50%.

Afghanistanul are 34 de provincii şi circa 400 de districte.

Conform unui raport ONU, talibanii au capturat anul trecut cinci districte, dintre care patru au fost recucerite de forţele guvernamentale în numai cîteva zile.

Pentagonul analizează acum dacă să ceară autorizaţie pentru a întreprinde lovituri aeriene în sprijinul forţelor de securitate afghane în situaţia în care capitala Kabul sau un alt oraş important se va afla în pericol să fie cucerit de talibani, a scris New York Times.

Back in Iraq

BMTF, 14 mai – Ajutat de medici și oameni de afaceri sirieni din Timișoara, în februarie 2003 începea aventura mea irakiană care se încheia în 2010! Un taxi mă duce de la Damasc la Bagdad în primele zile din februarie în plină eră Saddam Hussein. Ajung la Hotel Mansour, pe malul Tigrului. Acolo îl cunosc pe Doctor, cel mai oltean dintre irakieni și pe Dragoș Tăbăran, corespondentul TVR, care mă pun în temă. Pe 6 februarie începeam relatările la RRA. Viața în Bagdad era destul de liniștită iar noi nu aveam altceva mai bun de făcut decît să o cunoaștem. Locuiam într-un hotel de stat, pe Strada Haifa, foarte aproape de viitoarea Zonă Verde – în care ajungeai făcînd stînga pe Strada Yafa – , vis-à-vis de Ministerul Informațiilor și aproape de Cinematografia iraqiană. Pe unul din geamurile camerei mele se vedea Podul Sinak scăldat în lumină. Al-Mansour era un cartier select, la Vest de Tigru, învecinat cu Kadhimiya. Peste pod, în Est, era Adhamiyah și Karadah, locuri pe care aveam să le cunosc foarte bine. Pe 8 februarie 2003, transmiteam din Baghdad: “În ciuda optimismului afişat de locuitorii Baghdadului, tonul vehement al discursului rostit aseară de preşedintele american G. W. Bush, nu mai lasă loc îndoielilor: va fi război în Iraq! Și a fost! Am părăsit Iraq-ul în 2010.

După 11 ani de la retragere, Armata Română se întoarce în teatrul de operaţii Iraq, unde va participa cu 150 de militari, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO (eNMI), desfăşurarea de forţe urmînd să aibă loc începînd cu luna iulie a acestui an.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat participarea, „în urma analizei solicitărilor NATO”, la propunerea prim-ministrului Cîţu, după consultarea CSAT şi cu informarea Parlamentului. „România şi-a manifestat interesul pentru consolidarea profilului său internaţional, ca factor de stabilitate şi promovare a valorilor NATO privind securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi de garant furnizor de securitate, parte a angajamentelor naţionale asumate în raport cu aliaţii şi partenerii pentru susţinerea eforturilor Alianţei”, se arată în scrisoarea trimisă Parlamentului de şeful statului.

Noua misiune extinsă a NATO în Iraq are 4.400 de militari, Bagdadul fiind interesat de consolidarea parteneriatului cu Alianţa Nord-Atlantică, pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul țării. În Irak, Armata Română va asigura şi „un element de sprijin naţional, suplimentar faţă de statul de organizare” al eNMI pentru asigurarea sprijinului logistic şi a legăturii cu elementele de comandă naţionale.

Misiunea românilor va fi sub egida NATO şi a Coaliţiei Globale contra Statului Islamic. În acest moment, la comanda eNMI se află Michael Lollesgaard, un general danez cu trei stele. Teoretic, misiunea este una non-combat.

Concret, militarii români se vor ocupa cu formarea şi perfecţionarea forţelor de securitate irakiene pentru ca acestea să se poată descurca singure în faţa unor ameninţări.

La 20 martie 2003, forţele americane au pătruns masiv în Iraq pentru a-l răsturna de la putere pe fostul dictator Saddam Hussein, care a fost apoi executat.

În momentul declanşării Operation Iraqi Freedom (OIF), au fost desfăşuraţi în Irak circa 150.000 de soldaţi americani, susţinuţi de alţi 120.000 de militari americani din exterior. La invazie au participat şi 40.000 de britanici. Efectivele OIF erau în 2006 de 165.000 de persoane, Washingtonul luînd hotărîrea să trimită întăriri – 30.000 de militari – pentru a încerca să stăvilească explozia de violenţe din ţară. Potrivit statisticilor, cel puţin 126.000 de civili iraqieni au murit în conflict, arată Neta Crawford, profesor la Boston University. La aceştia se adaugă 20.000 de soldaţi şi poliţişti iraqieni şi peste 19.000 de rebeli. Potrivit organizaţiei britanice IraqBodyCount.org, pierderile civile s-ar situa între 104.035 şi 113.680 din 2003. În ceea ce priveşte coaliţia, Statele Unite au pierdut 4.474 oameni, dintre care 3.518 în luptă. Au fost răniţi peste 32.000 de militari americani, potrivit cifrelor Pentagonului. Marea Britanie a pierdut şi ea 179 militari.

Circa 1,75 milioane de irakieni s-au refugiat în ţările vecine sau au fost mutaţi în ţară, arată ONU.

11 septembrie 2021

BMTF, 14 apr – Talibanii au anunţat marţi că nu vor participa la conferinţa la nivel înalt de la Istanbul, dedicată viitorului Afghanistanului, înainte ca toate forţele străine să părăsească teritoriul ţării, informează AFP, preluată de Agerpres. „Pînă cînd toate forţele străine nu se vor retrage complet din patria noastră, nu vom participa la nici o conferinţă care va lua decizii cu privire la Afghanistan”, a anunţat, pe Twitter, Mohammad Naeem, purtătorul de cuvînt al talibanilor în Qatar.

Anterior, în cursul zilei de marţi, executivul american a anunţat că toate trupele americane vor pleca din Afganistan „necondiţionat” pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atacurile din 2001 din Statele Unite.

Conferinţa de pace cu privire la Afghanistan propusă de SUA era prevăzută să aibă loc la Istanbul (24 aprilie – 4 mai) cu participarea reprezentanţilor guvernului de la Kabul şi ai talibanilor, conform unui anunţ făcut marţi de ministerul turc de externe.

Washingtonul a făcut presiuni ca reuniunea să aibă loc înainte de 1 mai, data limită pentru retragerea trupelor sale din Afghanistan, conform acordului semnat în februarie 2020 la Doha cu talibanii.

Din septembrie 2020, talibanii şi guvernul afghan negociază la Doha pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuţiile nu au dus încă la nici un rezultat concret.

SUA doresc, conform unui plan dezvăluit de presă, formarea unui guvern interimar care i-ar include pe talibani, care forțează, în teren, prin ample acțiuni militare și atacuri repetate împotriva forțelor afghane de securitate.

Cel puțin 23 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși și alte zeci au fost rănite în mai multe atacuri talibane chiar în prima zi a Ramadanului. Atacurile au fost efectuate în provinciile Balkh, Badakhshan, Logar, Baghlan și Takhar.

Zece soldați au fost uciși în Balkh, trei în Logar, șase în Baghlan, unul în Takhar și trei în Badakhshan.

Liderii religioși au spus că continuarea războiului în Afghanistan, în special în timpul Ramadanului, este împotriva principiilor islamice.

Între timp, președintele Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah, șeful Înaltului Consiliu al Reconcilierii Naționale (HCNR), în mesaje separate pentru Ramandan au cerut talibanilor să oprească războiul și să fie de acord cu încetarea focului.

„Cu ocazia Ramadanului, fac apel la grupul talibanilor să oprească războiul, violența și dușmănia cu poporul, îi chem din nou pe talibani să onoreze vocea poporului afghan pentru încetarea focului durabilă”, a spus Ghani.

Ultimele incidente:

Marți, cel puțin trei civili au fost uciși și 24 răniți – 18 civili și șase polițiști – într-o explozie cu mașină-capcană în PD1 din orașul Farah, a declarat pentru TOLOnews Taj Mohammad Jahed, guvernatorul Farah.

Cel puțin 10 membri ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac taliban în provincia nordică Balkh luni seara, au declarat marți surse locale. Atacul a avut loc într-un avanpost din satul Sar Asyab din districtul Chimtal din provincia Balkh, au spus sursele, adăugînd că „alți cinci membri ai forței de securitate au fost luați ostatici de talibani”.

Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru atac. Corpul de armată 209 Shaheen a confirmat moartea a 5 soldați.

Pe baza statisticilor Ministerului de Interne de la Kabul, în ultimele trei săptămîni, Afghanistanul a fost martor la 1.400 de incidente de securitate și atacuri talibane în care au fost uciși 60 de civili și alți 164 au fost răniți, inclusiv femei și copii.

Joe Biden a decis ca trupele americane să rămînă în Afganistan dincolo de data de 1 mai prevăzută într-un acord cu talibanii dar acestea vor pleca „fără condiţii” pînă la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA, a anunţat marţi un responsabil american citat de AFP.

„Vom începe o retragere ordonată a forţelor rămase înainte de 1 mai şi intenţionăm să retragem toate trupele americane din ţară înainte de împlinirea a 20 de ani de la 11 septembrie”, le-a declarat el jurnaliştilor, dînd asigurări că această plecare va fi „coordonată” şi simultană cu a altor forţe din cadrul NATO.

„Le-am transmis talibanilor, fără cea mai mică ambiguitate, că vom răspunde cu forţă oricărui atac împotriva soldaţilor americani în timp ce efectuăm această retragere ordonată” şi în condiţii de siguranţă, a adăugat el.

SUA au intervenit în Afghanistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Pentru a pune capăt celui mai lung război din istoria SUA, administraţia precedentă a lui Donald Trump a încheiat în februarie 2019 un acord cu talibanii.

Responsabilul american a avertizat marţi că retragerea decisă de Joe Biden, care urmează să vorbească public miercuri despre acest dosar sensibil, va fi una „fără condiţii”.

ȘI CU… ȘI CU SUFLETUL ÎN RAI…

În ultimele 72 de ore, în timp ce românașul era ocupat cu ale lui, Ukraina a atacat pozițiile separatiștilor din Estul țării. Rusia a masat forțe importante la frontieră. SUA și NATO (deci, și România!) a anunțat că vor veni în sprijinul Ukrainei, China a avertizat NATO că… nu e cazul să se bage! Agenția de presă EFE sintetizează, deși a fost Paște și pentru ei:

Tensiunea în Donbas – scena unui conflict armat încă din 2014 între forţele proguvernamentale ukrainene şi rebeli separatişti susţinuţi de Rusia – s-a amplificat odată cu acuzaţiile reciproce între Kiev şi Moscova de mobilizare a trupelor şi de pregătiri pentru o posibilă ofensivă, provocînd îngrijorarea SUA şi a NATO, comentează sîmbătă agenţia de presă EFE.

Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova „că-şi arată muşchii” la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.

În ultimele zile, Kievul a lansat o intensă activitate diplomatică pe lîngă partenerii săi internaţionali, în special SUA şi NATO, pentru a avertiza despre escaladarea situaţiei din estul ţării.

Zelenski şi-a asigurat vineri susţinerea preşedintelui american Joe Biden, care şi-a reafirmat „sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ukrainei în faţa agresiunii ruse care continuă în Donbas şi în Crimeea”.

Kievul acuză Moscova de uciderea a patru soldaţi ukraineni la sfîrşitul lunii martie de către rebelii separatişti într-o încălcare a încetării focului în vigoare din 2015, ceea ce ridică numărul de morţi în rîndurile ukrainene la 20 de la începutul anului, cărora li se adaugă 57 de răniţi.

Conform datelor ONU, conflictul din Donbas s-a soldat cu circa 14.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.

Serviciul de informaţii militare al Ukrainei a tras un semnal de alarmă, denunţînd că Rusia a început pregătiri cu scopul de a forţa armata ukraineană să răspundă la „acţiuni ostile” pe linia de demarcație a forţelor în Donbas.

Aceasta ar servi drept scuză pentru ca Rusia să-şi sporească prezenţa militară în teritoriile separatiste din estul Ukrainei prin introducerea unor „unităţi regulate” cu pretinsul scop de a „proteja cetăţeni ruşi”, avînd în vedere că zeci de mii de ukraineni din Donbas au primit deja paşapoarte ruseşti.

„O tentativă a forţelor de ocupaţie ruse de a pătrunde mai mult în adîncimea teritoriului ukrainean nu poate fi exclusă”, susţine Kievul.

Acest scenariu a fost deja utilizat în 2008 în Osetia de Sud, cînd trupe georgiene au intrat pe teritoriul regiunii separatiste în urma unor provocări, căzînd în capcana Moscovei, potrivit unor experţi independenţi ruşi, ceea ce a declanşat intervenţia militară a Rusiei, sub pretextul „impunerii păcii”, care a condus la recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud, precum şi a celeilalte regiuni separatiste georgiene Abhazia de către Federaţia Rusă.

„De-a lungul frontierei ukrainene, în zonele ocupate temporar şi în Crimeea au fost desfăşurate 28 de grupuri tactice ruseşti la nivel de batalion”, declarase marţi şeful Statului Major al armatei ukrainene, generalul Ruslan Homaceak, în parlament.

Ţinînd cont de aceasta,”s-a luat o decizie de consolidare a grupării forţelor comune pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk (la graniţa cu Rusia) şi în sectorul Crimeii”, a adăugat el.

Kremlinul a răspuns că Rusia îşi deplasează sau îşi mobilizează trupele pe teritoriul său „după cum îi convine”. „Acest lucru nu ar trebui să deranjeze pe nimeni şi nu reprezintă o ameninţare pentru cineva”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al preşedinţiei ruse.

Aşa cum au informat surse EFE din cadrul Alianţei cu sediul la Bruxelles, NATO este îngrijorată de „activităţile militare recente la scară largă ale Rusiei în Ukraina şi în împrejurimile sale”, problemă care a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului Atlanticului de Nord, care a avut loc joi.

Preşedinţia ukraineană a denunţat circa 600 de încălcări ale armistiţiului de la începutul anului şi a acuzat Rusia că încearcă să „torpileze” procesul de pace, precum şi regimul de încetare a focului în vigoare din februarie 2015 şi care a fost consolidat în iulie 2020.

Prin urmare, pentru a contracara concentrarea de trupe ruse la frontieră şi a preveni eventuale provocări militare, Kievul a propus vineri reprezentantului NATO în Ukraina, Alexander Vinnikov, organizarea de exerciţii comune între armata ukraineană şi trupele aliate.

Măsurile de descurajare ar presupune patrule aeriene comune în spaţiul aerian ukrainean sau, aşa cum a sugerat ambasadoarea canadiană Larisa Galadza, creşterea nivelului de pregătire de luptă a trupelor din ţările Alianţei care se învecinează cu Ukraina.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe ukrainean Dmitri Kuleba, secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat „preocuparea” pentru situaţia securităţii în estul Ukrainei.

În acelaşi timp, ministrul apărării Lloyd Austin a mers mai departe, asigurîndu-l pe omologul său ukrainean Andrei Taran de angajamentul SUA de a ajuta Ukraina să îşi consolideze capacitatea militară pentru a se putea apăra mai eficient împotriva agresiunii ruse, potrivit departamentului său.

„În cazul escaladării agresiunii ruse, SUA nu vor lăsa Ukraina singură şi nu vor permite ca aspiraţiile agresive ale Rusiei împotriva Ukrainei să se realizeze”, a declarat Austin, potrivit Kievului.

În replică, Peskov a avertizat vineri că o posibilă desfăşurare a trupelor SUA pe teritoriul ukrainean va duce la creşterea tensiunilor în apropierea frontierelor ruse şi a spus Moscova va fi constrînsă atunci să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Se remarcă un interes sporit al Administrației Biden față de Ukraina, fie doar și prin prisma afacerilor familiei pe fostul teritoriu sovietic, precum și o nouă încercare a Ukrainei de a atrage în conflict țările NATO, prin diverse declarații și acțiuni diplomatice. Asta la scurt timp după ce oficialii democrați de la Kiev au acuzat România de masacrul de la Fîntîna Albă!

Și cu… și cu sufletul în rai…

PACE ÎN AFGHANISTAN: 21 DE MORȚI ÎN TREI ZILE!

BMTF, 19 noi – Cel puțin șapte civili, inclusiv femei și copii, au fost uciși și alți șase au fost răniți într-un atac cu mortiere, „taliban”, în orașul Kunduz din nord-estul miercuri seară, a declarat Ministerul Apărării (MD) într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în zona Taloka din orașul Kunduz, unde o bombă de mortier a lovit „case civile”, se arată în comunicat.

În ultimele zile, districtul Dasht-e-Archi și orașul Kunduz sînt martorii unor ciocniri grele între forțele de securitate afghane și talibani.

Doi soldați ai ANA au fost uciși și alți patru au fost răniți într-un atac taliban asupra unui avanpost de securitate din provincia nordică Baghlan, marți seara, au declarat surse de securitate.

Atacul a avut loc asupra unui avanpost al armatei în zona Saif Khan din orașul Pul-e-Khumri, centrul Baghlanului, au spus sursele.

Sursele au declarat că „talibanii au incendiat un vehicul al armatei și au luat în captivitate cinci soldați”.

Oficialii locali din domeniul sănătății au declarat că șase răniți au fost duși la spitalul Baghlan în urma atacului.

Cel puțin 12 membri ai poliției locale afghane au fost uciși și alți 10 au fost răniți într-un atac taliban în provincia Badakhshan din nord-estul luni seară, a declarat marți o sursă de securitate.

Sursa a declarat că talibanii au atacat luni un avanpost de securitate din districtul Jurm, provincia Badakhshan, iar patru membri ai poliției locale au fost luați captivi de militanți.

„Talibanii au incendiat două vehicule militare și au luat echipament militar în avanpost”, a spus sursa.

Dar poliția din Badakhshan a declarat că cel puțin 10 membri ai forțelor de securitate au fost fie uciși, fie răniți în urma atacului.

Poliția a spus că atacul talibanilor a fost „respins” de forțele de securitate.

Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru atac

Violența rămîne ridicată în țară, în ciuda eforturilor continue de pace de la Doha. Oficialii afghani și străini au declarat că nivelul de violență din țară este inacceptabil.

Și totuși, Administrația Trump a anunțat retragerea totală a trupelor americane din Afghanistan și Iraq, în ciuda protestelor aliaților săi.

NATO îşi menţine angajamentul faţă de misiunea în Afghanistan, în ciuda anunţului privind reducerea efectivelor americane la nivelul de 2.500 înainte de jumătatea lui ianuarie 2021, a anunţat miercuri purtătoarea de cuvînt a alianţei, Oana Lungescu.

NATO îşi va continua misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă pentru forţele de securitate afghane. Ne menţinem de asemenea angajamentul de finanţare a acestora până în 2024, a afirmat Lungescu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ţinut legătura cu Statele Unite şi ceilalţi aliaţi, se mai arată în declaraţie.

Stoltenberg avertizase deja despre retragerea militară prematură, avertizînd că Afghanistanul ar putea redeveni o platformă pentru teroriştii internaţionali care atacă ţări occidentale.

Secretarul american interimar al apărării, Christopher Miller, a anunţat marţi că din Iraq şi Afghanistan vor fi retraşi cîte 2.500 de soldaţi. Conform presei americane, în prezent Statele Unite au circa 4.500 de militari în Afghanistan şi 3.000 în Iraq.

Preşedintele Donald Trump a promis încetarea angajamentelor împovărătoare în străinătate şi a implicării SUA în aşa-numite războaie fără sfîrşit. Forţele americane sînt prezente în Afghanistan din 2001, cînd au invadat ţara în urma atacurilor de la 11 septembrie. NATO şi-a asumat conducerea eforturilor internaţionale de securitate în Afghanistan din 2003.

Anul acesta, Washingtonul a ajuns la un acord cu talibanii privind retragerea cu anumite condiţii a militarilor americani în 2021, după 19 ani de război.

NATO PĂRĂSEȘTE AFGHANISTANUL PÎNĂ LA CRĂCIUN

BMTF, 9 oct – Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat joi decizia Alianţei de a-şi retrage forţele din Afghanistan „împreună” cu Statele Unite, după anunţul preşedintelui Donald Trump al unei retrageri pînă la Crăciun, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Am decis împreună să mergem în Afghanistan. Împreună vom face ajustările forţelor şi vom părăsi ţara împreună”, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful guvernului Republicii Macedonia de Nord, Zoran Zaev.

Misiunea Resolute Support a NATO din Afghanistan este formată din 12.000 de militari din 38 de ţări, inclusive România, dintre care 8.600 de americani. Statele Unite au şi alte trupe desfăşurate în această ţară.

Anunţurile preşedintelui SUA vor fi discutate în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării Alianţei din 22 octombrie.

Aliaţii europeni şi-au exprimat în mod repetat iritarea faţă de anunţurile preşedintelui Trump cu privire la această problemă, iar Pentagonul a dat de fiecare dată asigurări că nici o decizie nu va fi luată unilateral.

Donald Trump, în plină campanie electorală, şi-a anunţat miercuri dorinţa de a retrage toţi militarii americani din Afghanistan pînă la Crăciun, adică mai repede decît este prevăzut în acordul dintre Statele Unite şi talibani, dar nu a precizat dacă sînt vizate forţele americane desfăşurate în cadrul misiunii NATO.

Jens Stoltenberg a insistat asupra necesităţii de a evita ca Afghanistanul să redevină „un sanctuar pentru terorişti”.

„Am mers în Afghanistan după atacurile teroriste asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001, după ce a fost invocat articolul 5. Misiunea NATO avea iniţial peste 100.000 de militari angajaţi în operaţiuni de luptă. Astăzi, NATO are 12.000 de militari responsabili cu consilierea şi instruirea forţelor afghane”, a reamintit el.

„Dintre aceste trupe, o mare parte sînt europene şi canadiene”, a precizat el.

„Luarea deciziilor va depinde de condiţiile de pe teren”, a mai spus Jens Stoltenberg. Ele vor fi luate „împreună” între aliaţi, a insistat el. „Mesajul nu s-a schimbat”, a conchis el.

Jens Stoltenberg a prezentat poziţia Alianţei la ultima reuniune a miniştrilor apărării din 12 februarie.

DROGURI ȘI CORUPȚIE ÎN POLIȚIE

BMTF, 28 august – Cel puțin patru civili și un soldat afghan au fost uciși miercuri seară într-un atac taliban din nordul provinciei Parwan, a declarat o sursă din securitatea private, aflată la Kabul. Atacul a avut loc în satul Sayad din districtul Bagram al provinciei, miercuri seara, a afirmat sursa.  

Talibanii au vizat, de asemenea, un vehicul civil care trecea prin zonă și patru civili au fost uciși, iar alți trei au fost răniți, a adăugat aceasta.

Inspectorul general american pentru reconstrucția Afghanistanului (SIGAR), citînd rapoarte ale agențiilor afghane, a declarant, zilele acestea, că aproape jumătate din toate forțele de poliție din regiunile de sud ale Afghanistanului folosesc droguri!

„Direcția Generală pentru Securitate Internă din Afghanistan, în parteneriat cu Direcția Națională de Securitate, a constatat că aproximativ 50% din polițiștii din provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan au folosit droguri”, a declarat SIGAR. De asemenea, mai grav este că „50% pînă la 70% din pozițiile de încadrare ale poliției sînt, de fapt, „ soldați fantomă ”, a spus SIGAR, ceea ce înseamnă că personalul înscris în evidențe nu există!

Raportul SIGAR spune că:

Direcția Generală pentru Securitate Internă (GDIS) a arestat aproximativ 1.025 de oficiali din poliție și guvern în ultimul an, ca parte a campaniei anti-corupție, a amenințării infiltrărilor insurgenților, contra-insider, și a eforturilor de contra-spionaj. GDIS, parteneriat cu Direcția Națională de Securitate în cadrul unei  evaluări a amenințărilor specifice în provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan, a constatat că aproximativ 50% din poliția din aceste provincii consumă droguri și 50% pînă la 70% din încadrările poliției erau fictive.

„Guvernul a cheltuit milioane de afgani combătînd drogurile, dar, nu au obținut nici un rezultat… în schimb, auzim că 50% din personalul poliției afghane consumă droguri”, a declarat Abdul Baseer Osmani, membru al parlamentului afghan.

Conform raportului, un număr de oficiali din structurile de securitate (40) au fost destituiți pentru implicarea lor în fapte de corupție, pensionați sau trecuți în rezervă, inclusive adjunctul ministrului de interne. Potrivit CSTC-A, acest viceministru avea control asupra tuturor centrelor de pregătire ale poliției

În ceea ce privește incertitudinea politică, SIGAR a declarat: „CSTC-A a raportat că incertitudinea politică la nivel național, provocările COVID-19 și violența continuă au influențat negativ eforturile luptei anti-corupție.  CSTC-A a primit mai multe rapoarte despre tentative de interferență din partea comandanților militari și a oficialilor aleși în investigațiile contracorupției. „

Potrivit raportului SIGAR, eșecul de a combate corupția din instituții poate duce la încetarea finanțării americane către forțele afghane în viitor.

SIGAR a declarat că pînă în martie 2020, MOI a raportat că a executat 171 de mandate și avea 84 restante. Din cele 171 de mandate executate, autoritățile afghane au eliberat imediat pe toți, cu excepția a patru inculpați!

Armata română acționează în sprijinul partenerului afghan cu Echipe de Consiliere, cea de la Kandahar acționînd în sprijinul Corpului 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie, la Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar în cadrul TAAC- South.

Dacă poliţiştii şi militarii afghani au dobîndit priceperea de a lupta cu talibanii, de a-şi utiliza efficient resursele limitate, de a folosi armamentul greu şi cel de infanterie, acest lucru se datorează în mare măsură consilierilor români.

VICTIME ÎN KANDAHAR ȘI TALIBANI ELIBERAȚI

BMTF, 14 august – Cel puțin patru civili au fost uciși, iar alți șase au fost răniți în explozia unui dispozitiv exploziv amplasat pe marginea drumului din provincia Kandahar, joi dimineață, a declarat poliția Kandahar într-un comunicat difuzat în această dimineață.

Incidentul s-a petrecut în districtul Panjwai, după ce un vehicul civil a lovit IED-ul pe marginea drumului, se arată în comunicat.

„Trei femei și un copil au fost ucise și patru copii, o femeie și un bărbat au fost răniți în explozie”, se scrie în comunicat.

Victimele au fost duse la spitalul din apropiere pentru tratament, potrivit oficialilor.

Nici un grup insurgent nu și-a asumat răspunderea pentru explozie.

Duminică, cel puțin opt civili au fost uciși în explozia unui IED, în districtul Arghistan din provincial Kandahar, cînd un vehicul civil a lovit o bombă amplasată pe marginea drumului din satul Sheen Nari, din district.

În Afghanistan unde România are dislocaţi cei mai mulţi militari în teatrele de operaţii, cu toate eforturile forţelor naţionale afghane de securitate şi apărare şi ale forţelor coaliţiei de a limita abilitatea grupărilor insurgente de a executa atacuri cu victime în masă, atît insurgenţii talibani, cît şi membrii grupării afiliate aşa numitului ”Stat Islamic” (ISIS) ISIS-Kurasan (ISIS-K) continuă să utilizeze cu aparentă eficacitate atacurile cu DEI şi sinucigaşe teroriste.

Tot astăzi, autorităţile afghane au anunţat că au început eliberarea celor 400 de talibani a căror ieşire din detenţie condiţionează începerea negocierilor de pace cu insurgenţii, transmit AFP şi Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Consiliului de securitate naţională, Javid Faisal, a transmis pe Twitter că un grup de 80 de deţinuţi a fost eliberat joi.

Soarta acestor 400 de talibani a fost unul din principalele obstacole în începerea negocierilor, amînate în mod repetat, între insurgenţi şi guvern, care se angajase să procedeze în prealabil la un schimb de prizonieri.

O ‘loya jirga’, compusă din mii de demnitari, responsabili ai statului şi şef tribali, a acceptat duminică principiul eliberării celor 400 de talibani. A doua zi, preşedintele Ashraf Ghani a semnat un decret ordonînd punerea lor în libertate.

Unii dintre aceşti deţinuţi au fost implicaţi în atacuri soldate cu moartea unor afghani şi cetăţeni străini, iar 44 dintre ei sînt supravegheaţi în mod special de SUA şi de alte ţări pentru rolul rolul avut în atacuri împotriva unor ţinte de prim-plan.

Autorităţile de la Kabul au eliberat deja aproape 5.000 de talibani, dar refuzaseră pînă acum să facă acelaşi lucru cu ultimii 400 de captivi.

Eliberarea de criminali înrăiţi şi traficanţi de droguri va reprezenta, după toate probabilităţile, un pericol pentru noi, pentru (SUA) şi pentru lume, a avertizat Ghani joi, într-o videoconferinţă organizată de think-tank-ul Council on Foreign Relations de la Washington.

Pacea are un cost, iar prin această punere în libertate plătim cel mai greu preţ, ceea ce înseamnă că pacea va avea consecinţe, a avertizat preşedintele afghan.

Nu trebuie ca talibanii să caute să obţină o poziţie dominantă  în negocieri, a mai spus preşedintele afghan, care a lăsat să se înţeleagă că acestea ar putea dura mult timp, făcînd aluzie la acordul bilateral semnat în februarie între talibani şi administraţia de la Casa Albă, dornică să retragă cît mai curînd posibil trupele americane din Afghanistan, lăsînd securitatea  țării și a Administrației de la Kabul doar în seama Forțelor de Securitate afghane. Forţele naţionale de securitate şi apărare afghane au ajuns la o încadrare cu personal de aproximativ 245.000 (total militari şi poliţişti atît din cadrul Ministerului Apărării, cît şi din cadrul Ministerului de Interne), dar, deşi Congresul SUA le-a alocat de la începutul invaziei în Afghanistan aproximativ 82,5 miliarde USD, se pare că acestea nu au încă o mentalitate combativ-ofensivă şi nici capacitatea operaţională necesare executării de operaţii independente împotriva elementelor insurgente sau teroriste.

Activităţile executate în scopul organizării, echipării, instruirii, creării, reconstruirii, consilierii şi asistenţei în ajutorul eforturilor afghane de planificare, alocare de resurse, generare, întrebuinţare, transfer, sprijin şi susţinere a forţelor speciale de securitate şi apărare, precum şi a instituţiilor care asigură sprijinul acestora au reprezentat principalul effort al Misiunii NATO, Resolute Support. Asistenţa de securitate acoperă în prezent o gamă largă de operaţii, de la angajarea militară, la răspuns la criză şi operaţii de contingenţă şi, dacă este cazul, pînă la operaţii sau campanii de luptă majore.

”Forţele afghane de apărare convenţionale şi în particular Poliţia afghană sînt un coşmar fără speranţă şi un dezastru. Şi asta deoarece rotim unităţi care nu sînt antrenate să facă consiliere, instruire şi asistenţă o dată la 6 luni sau la 9 luni, după care pleacă acasă”.

În aceste condiții, talibanii controlează, în prezent, jumătate din ţară şi aproape 60% din populaţie pactizează cu aceştia, în special sunniţii pashtuni. Or, revenirea la putere a talibanilor, după 20 de ani de prezenţă americană şi NATO în Afghanistan demonstrează inutilitatea civilizării forţate a unor spaţii de interferenţă geografică şi strategică. Ruşii au încercat între 1979 şi 1989 şi au dat greş!

RETRAGEREA AMERICANĂ DIN AFGHANISTAN DĂ UNDĂ VERDE VIOLENȚELOR

BMTF, 11 august – SUA intenţionează o retragere militară suplimentară din Afghanistan în funcţie de progresele negocierilor de pace interafghane, astfel încît efectivele rămase să fie inferioare cifrei de 5.000 la finalul lunii noiembrie, a indicat Pentagonul, într-un comunicat emis luni, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Traiectoria noastră actuală prevede ca numărul de militari americani în Afghanistan să fie inferior cifrei de 5.000 până la sfîrşitul lui noiembrie, a precizat ministerul american al apărării. Ca întotdeauna, aceste retrageri rămîn supuse unor condiţii şi vor fi puse în practică după consultarea Congresului şi în coordonare directă cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, a adăugat Pentagonul, potrivit căruia prezenţa militară americană în Afghanistan rămîne centrată pe capacităţi, nu pe cifre.

Într-un interviu acordat săptămîna trecută site-ului de informaţii Axios, preşedintele Donald Trump evocase cifra de 4.000 pînă la 5.000 de militari pînă la alegerile din noiembrie.

În prezent, Statele Unite au desfăşuraţi 8.600 de militari în Afghanistan, conform unui acord bilateral semnat la 29 februarie, la Doha, între Washington şi talibani. În baza acordului, toate trupele străine urmează să părăsească Afganistanul în primăvara lui 2021, în schimbul unor angajamente de securitate asumate de talibani.

Aceste retrageri dau undă verde reizbucnirii violențelor prin crearea unui vid de Securitate în teren și în bazele de instrucție ale forțelor afghane.  

În această dimineață, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în  explozia unei mine magnetice care a vizat un vehicul în Kabul, a confirmat poliția într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei locale 07:00 în zona Khairkhana din PD11 din Kabul, se arată în comunicat.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu a revendicat răspunderea pentru explozie.

Luni, datele guvernamentale consultate de sursa noastră arată că cel puțin 80 de civili au fost uciși și alți 95 au fost răniți în incidente de securitate în ultima săptămînă, după încetarea focului convenită de Eid.

Datele sînt cuprinse între 3 și 9 august.

Cel mai mare număr de victime a fost în Nangarhar (49 de morți sau răniți), iar cel mai mic a fost în Kabul (1).

Incidentele de securitate au avut loc în 26 de provincii, inclusiv Kabul, Laghman, Nuristan, Uruzgan, Herat, Badakhshan, Parwan, Paktia, Wardak, Badghiș, Sar-e-Pul, Ghor, Farah, Daikundi, Helmand, Balkh, Kunar, Logar, Takhar , Nimroz, Kapisa, Zabul, Kandahar, Baghlan, Ghazni și Nangarhar.

COVID-19 ÎN RESOLUTE SUPPORT

BMTF, 24 mar – Patru militari ai NATO din Afghanistan au fost testaţi pozitiv la noul coronavirus la scurt timp după intrarea lor în ţară, fiind primele cazuri de contaminare din cadrul misiunii aliate, a anunţat marţi NATO într-un comunicat citat de Reuters, scrie Agerpres.

Comunicatul precizează că este vorba de militari nou veniţi în Afghanistan şi că aceştia au început să prezinte simptome în timp ce se aflau într-o facilitate de control preventiv, iar ulterior au fost transferaţi în izolare şi testaţi.

Cetăţenia celor patru rămîne confidenţială, se menţionează în comunicat.

Circa 1500 de militari din NATO, în majoritate sosiţi recent în Afghanistan, se află în astfel de centre de triaj, ca măsură de precauţie, se adaugă în comunicat.

Pînă în prezent, în Afghanistan au fost înregistrate 40 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, majoritatea în provincia vestică Herat, şi un deces, a comunicat marţi Ministerul sănătăţii publice de la Kabul citat de Xinhua.

Săptămîna trecută, Afghanistanul a dispus închiderea restaurantelor, piscinelor, băilor publice şi complexelor sportive ca măsură de precauţie în faţa pandemiei, toate adunările publice au fost interzise pe o perioadă nedeterminată, iar credincioşii îndemnaţi să se roage acasă şi să evite organizarea de ceremonii funerare la moschei. Anterior, guvernul a amînat lansarea noului an şcolar cu o lună.

Locuitorilor li se solicită să raporteze încălcările acestor măsuri la poliţie prin intermediul unei linii de asistenţă telefonică.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

100.000 în 10 ani

BMTF, 27 dec – Numărul victimelor din rîndul civililor înregistrate în Afghanistan din 2009 şi pînă în prezent a depăşit recent 100.000, a informat într-o declaraţie de presă şeful Misiunii ONU de asistenţă în Afghanistan, Tadamichi Yamamoto, transmite Agerpres. Inclusiv în această dimineață, cinci civili au fost răniți în explozia unei mine, în sud-estul provinciei Khost.

Potrivit sursei citate, aceşti oameni au fost răniţi sau ucişi începînd cu anul 2009, cînd agenţia a început să contabilizeze sistematic numărul victimelor din rîndul civililor din Afghanistan.

ONU a făcut apel la părţile implicate în conflictul din Afghanistan să caute modalităţi de reducere a violenţei în această ţară.

Talibanii, principalul grup insurgent, au refuzat până în prezent să se implice în negocieri directe cu guvernul de la Kabul.

Totuşi, convorbirile dintre SUA şi talibani s-au apropiat de „o etapă importantă”, potrivit principalului negociator american cu talibanii, Zalmay Khalilzad.

Negocierile dintre SUA şi talibani au fost reluate la începutul lunii decembrie, după ce preşedintele american Donald Trump le suspendase în septembrie.

Statistica este data publicității la cinci ani de la încheierea misiunii de luptă a NATO, ISAF, în Afghanistan. Misiunea Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afghanistan (ISAF) a fost una dintre cele mai importante şi complexe misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice desfăşurată în afara spaţiului euro-atlantic, respectiv într-un teritoriu măcinat de război şi terorism. Prin complexitatea desfăşurării şi a numărului consistent de forţe implicate, respectiv circa 130.000 de soldaţi din 51 de state membre şi partenere, între care și România, a fost una dintre cele mai provocatoare misiuni desfăşurate de NATO după 1990.

ISAF a beneficiat de un contingent limitat și a derulat aceleași tipuri de misiuni, precum Armata a 40–a a URSS, care au fost criticate de Occident după retragerea trupelor sovietice.

Proiectată iniţial pentru asigurarea securităţii în interiorul şi în jurul capitalei Kabul, aria de acţiune a misiunii ISAF a fost extinsă ajungînd să acopere aproape întreg teritoriul Afghanistanului în a doua jumătate a anului 2006, potrivit www.nato.int.

Mandatul misiunii ISAF a început în 2001 şi a fost implementat în baza unei cereri de asistenţă adresate de autorităţile afgane în baza unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU, stipulat într-un set de rezoluţii.

Alianţa Nord-Atlantică a preluat comanda misiunii ISAF, în 11 august 2003, la cererea expresă a guvernului Republicii Islamice Afghanistan şi a Naţiunilor Unite.

ISAF a fost o forţă internaţională, desfăşurată sub mandat ONU, în baza prevederilor celor 18 rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Pentru buna desfăşurare a operaţiunilor a fost semnat un Acord Tehnic Militar între comandantul ISAF şi Autoritatea Transnaţională Afghană, în ianuarie 2002, care a fost permanent actualizat în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate locale.

Principalul obiectiv al misiunii ISAF a fost destinat furnizării unei securităţi eficiente pe teritoriul Afghanistanului şi contribuirii la dezvoltarea noilor forţe de securitate afghane care să poată acţiona pentru asigurarea unui climat sigur de securitate la nivelul statului afghan şi să împiedice transformarea teritoriului naţional într-un loc prielnic pentru terorism.

Pe măsură ce misiunea s-a extins în sudul şi în estul statului afghan, implicarea forţelor ISAF a crescut exponenţial, în anii 2007-2008, inclusiv prin angajarea în misiuni de luptă într-un format nou, cel al luptei specifice contrainsurgenţei, o sarcină nouă pentru Alianţa Nord-Atlantică a cărei principală misiune este apărarea colectivă. Drept pentru urmare, în 2009, a fost lansată o forţă dedicată de contrainsurgenţă de circa 40.000 de militari.

Sporirea capacităţii şi a capabilităţilor forţelor afghane a reprezentat de asemenea o prioritate pentru ISAF, mai ales din 2011 până la încheierea misiunii în 2014.

Această forţă multinaţională, cea mai importantă acţiune comună pentru asistenţa de securitate şi stabilizare într-o zonă post-conflict după 11 Septembrie 2001, a contribuit la crearea spaţiului şi stabilirii fundaţiilor pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi a dezvoltării socio-economice pentru o stabilitate sustenabilă, indică www.nato.int.

Pe măsură ce misiunea ISAF avansa în atingerea sarcinilor asumate, în 2011 a început transferul progresiv privind responsabilitatea securităţii către forţele afghane naţionale, definitivat în 2014. Aceste negocieri s-au purtat între autorităţile afghane şi liderii statelor membre NATO cu prilejul summit-urilor Alianţei de la Lisabona (2010), de la Chicago (2012) şi din Ţara Galilor (2014).

Încheierea misiunii ISAF sub comanda NATO la 24 decembrie 2014 nu a însemnat retragerea sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru Afghanistan. La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare mandatul Misiunii Resolute Support condusă de NATO avînd ca obiectiv pregătirea, consilierea şi sprijinirea Armatei Naţionale Afghane şi a Forţelor de Securitate pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a Afghanistanului şi de protejare a cetăţenilor afghani într-un mod credibil. În prezent, misiunea include 17.000 de persoane din 39 de state membre NATO, inclusive România, şi partenere contributoare.

REPOZIȚIONARE INTERESANTĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 1 nov – Forţele afghane susţinute de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA au comis crime de război şi alte atrocităţi în timpul operaţiunilor, potrivit unui raport al Human Rights Watch difuzat joi, scrie Agerpres.

Raportul de 50 de pagini, care a studiat 14 cazuri datînd de la sfîrşitul lui 2017 pînă la jumătatea lui 2019, subliniază că forţele paramilitare au ucis civili în timpul operaţiunilor pe timp de noapte, au făcut să dispară deţinuţi şi au atacat unităţi medicale care se credea că tratau insurgenţi.

Începînd din 2001, CIA a menţinut o operaţiune contrateroristă în Afghanistan în paralel, dar în mod distinct, de operaţiunea militară a SUA, se spune în raport. Agenţia a continuat să recruteze, antreneze şi desfăşoare forţe paramilitare afghane pentru a contracara forţele Al-Qaida şi ale talibanilor, iar din 2014 şi ale militanţilor din Stat Islamic.

În timpul unei operaţiuni, o unitate paramilitară a ucis opt oameni care îşi vizitau familiile în timpul sărbătorii musulmane Eid, în august, în provincia Paktia din sudul Afghanistanului. În timpul altei operaţiuni, forţele paramilitare au întreprins un raid asupra unei clinici din provincia Wardak, ucigînd doi infirmieri, un gardian şi un angajat al laboratorului din clinică, în iulie, care ar fi tratat militanţi talibani.

În primele nouă luni ale lui 2019, Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) a documentat mai mult de 2.500 de morţi în rîndul civililor şi peste 5.600 de persoane rănite. Potrivit raportului, forţele pro-guvernamentale au fost responsabile de moartea a 1.149 de persoane şi de rănirea a circa 1.200.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afghani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională. În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afghane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat „forţelor întunericului”, fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Pentru a face pace cu talibanii, fie ei şi moderaţi, e nevoie ca forţele de securitate afghane să oprească „vînătoarea” acestora. Oprind vînătoarea, ANA intră în conflict direct cu forţele internaţionale dislocate pe tot teritoriul ţării.

Forţele speciale destinate să-i vîneze pe liderii talibani au fost dezarmate şi au intrat în închisoare. Liderul comandoului, Atal Afghanzai este acuzat de uciderea unui înalt responsabil corupt din poliţie, în plină zi. Alţi 40 de membri ai FOS afghan sînt arestaţi departe de privirile indiscrete, se pare nu numai cu încuviinţarea tacită a autorităţilor centrale.

Se ştiu foarte puţine lucruri despre Forţa de Operaţiuni Speciale „Kandahar Strike Force”, un grup controversat, finanţat de CIA, care opera după modelul „vigilante”, adică, fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, KSF acţiona în provnciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan. Grupul era format din membri de elită ai armatei regulate afghane, selectaţi de ofiţeri CIA şi instruiţi de Forţele Speciale americane la Kandahar, în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda, construită de către forţele lui Osama Bin Ladden în 1996. Grupul opera în afara „parametrilor instituţionali ai guvernului afghan” şi se subordona direct CIA.

Operaţiunile de tip „blackops” erau derulate în întreaga ţară, însă, comandourile fiind transportate de către forţele americane cu ajutorul elicopterelor Blackhawk. Afghanzai susţinea, pentru presa americană, că acţiunile grupului său au fost atît de eficiente, încît a primit numeroase scrisori de apreciere, chiar din partea fostului preşedinte Hamid Kharzai!

Grupul a fost desfiinţat, iar cei 41 de membri ai săi au fost arestaţi sub diferite acuzaţii, de la execuţii extrajudiciare, la tortură, furt şi viol. Este clar că gruparea stătea în calea „reconcilierii” cu talibanii, subiect fierbinte şi extrem de discutat în Loya Jirga.

Grupul pentru drepturile omului le cere guvernelor afghan şi american să pună capăt activităţilor forţelor paramilitare. Cererea survine în contextual în care negocierile de pace pentru Afghanistan au fost preluate de China, într-un format sexagonal, din care mai fac parte Pakistanul, Rusia, Statele Unite, Guvernul de la Kabul și reprezentanții talibanilor!

Zalmay Mamozy Khalilzad, trimisul special al SUA în Afghanistan, s-a întîlnit săptămîna trecută la Moscova cu delegaţiile chineză, rusă şi pakistaneză, anunţînd viitoarea întîlnire de la Beijing unde să vină „o largă varietate de lideri politici, inclusiv reprezentanţi ai Republicii Islamice Afghanistan, altor lideri afghani şi ai talibanilor”. Elementul nou îl reprezintă recunoaşterea rolului Chinei ca element cheie în rezolvarea problemelor din Afghanistan, ţară cu care are o frontieră comună de doar 76 km, dar pe unde trece deja, din 2016, unul dintre traseele principale ale Noului Drum al Mătăsii, cu calea ferată aferentă.

28 de morți la Kabul

BMTF, 17 sep – Cel puţin 24 de oameni au murit şi alţi 31 au fost răniţi marţi în Afghanistan în apropierea unui miting electoral la care participa şi preşedintele Ashraf Ghani, transmit Reuters şi AFP, preluate de Agerpres. Alte trei persoane au fost ucise într-un alt atac survenit la Kabul, potrivit unui prim bilanţ.

Un militar american, din cadrul misiunii NATO Resolute Support, a fost ucis, de asemenea, în luptă, în capitala afghană.

Şeful statului, care urma să ia cuvîntul la mitingul din Charikar, capitala provinciei Parwan, la nord de Kabul, a scăpat nevătămat din acest atentat, a menţionat un consilier al acestuia.

Directorul spitalului provincial a menţionat că majoritatea victimelor par a fi civili, inclusiv femei şi copii, şi numărul acestora ar putea creşte.

Atacul a fost comis de un militant sinucigaş, a afirmat un responsabil guvernamental local.

O altă explozie a avut loc marţi în centrul capitalei afghane Kabul, soldată cu cel puţin trei morţi, a indicat poliţia.

Violenţele au loc în contextul în care negocierile de pace dintre SUA şi talibani au eşuat săptămîna trecută.

WeAreNATO

În urmă cu 15 ani, pe 29 martie, România primea statutul de membru al Alianţei Atlanticului de Nord. Pe 2 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, drapelul ţării noastre a fost arborat la Cartierul General al Alianţei de la Bruxelles.

Pentru România, NATO a însemnat “certificatul de bună purtare” şi garanţia că nu se va mai întoarce cu faţa spre Est! După aderarea cu drepturi depline la acest club politico-militar, preşedintele american, George W. Bush a declarat că economia României este una “funcţională” şi am fost admişi şi în Uniunea Europeană, chiar dacă mulţi se îndoiau de performanţele noastre. Şi, pe bună dreptate!

În urmă cu 15 ani, după un efort al societății românești susținut de toate partidele politice parlamentare, România devenea membră cu drepturi depline în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Armata a avut un rol esențial în demersurile de aderare și apoi integrare în NATO. Momentul invitării în alianță, summitul de la Praga de acum 17 ani, surprindea România cu un batalion de infanterie și un pluton de poliție militară în Afghanistan, umăr la umăr cu militarii din Statele Unite, în misiune la Kandahar se afla Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roșii, comandați de actualul general Nicolae Ciucă.

Joi, în organizarea Ministerului Apărării Naționale, în capitală s-a lansat campania „România 15 ani în NATO. 70 de ani de la înființarea Organizației Nord-Atlantice”.

Principala responsabilitate a NATO, de a proteja şi apăra teritoriul şi populaţiile Alianţei împotriva oricărui atac, este îndeplinită de întreg personalul, bărbaţi si femei, aparţinînd forţelor armate ale ţărilor aliate şi ale celor partenere. Sub pavilionul NATO, aceştia, din nordul îndepărtat pînă la Marea Mediterană şi de la Oceanul Atlantic de Nord pînă în Afghanistan, sînt hotărîţi să asigure securitatea naţiunilor, ei reprezentînd expresia cea mai clară şi cea mai puternică a tot ceea ce înseamnă Alianţa.

Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în mediul terestru, aerian, naval, spaţial şi cibernetic, prin adaptarea şi consolidarea răspunsului adecvat unui mediu de securitate complex şi imprevizibil cu o serie de provocări şi ameninţări statale şi non-statale, inclusiv atacuri teroriste, cibernetice şi hibride a reprezentat preocuparea comună a liderilor organizaţiei Nord-Atlantice.

În ianuarie 2015, NATO a lansat în Afghanistan misiunea Resolute Support (RSM), care are drept scop instruirea, consilierea și asistența forțelor naționale afgane de securitate și apărare (ANDSF). RSM succede operației ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate) și, spre deosebire de aceasta, nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților, fiind o misiune necombatantă. Din 2018 RSM dispunea de 16.000 de militari din 39 de state aliate și partenere care opera în cartierul general Kabul/Bagram și 4 comandamente regionale la Mazar-e Sharif, Herat, Kandahar și Laghman. România este parte a eforturilor NATO în Afghanistan încă din 2002 și se numără, în continuare, printre principalii contributori la această misiune, cu o participare de aproximativ 700 de militari români desfășurați în teren.

La Summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) s-a decis prelungirea RSM pînă cînd condițiile din teatru ar impune modificări, extinderea susținerii financiare a ANDSF pînă în 2024, respectiv întărirea parteneriatului politic și cooperarea practică cu Afghanistanul.

Acesta a fost o parte din preţul plătit de România pentru aderarea la NATO. Iar, cînd cineva se întreabă “ce caută militarii români în Afghanistan” îl rog să-şi amintească de isteria şi campaniile PRO NATO din România acelor ani. Nu am fost primiţi în “primul val” de extindere spre est, însă l-am prins pe al doilea! Şi am dovedit că sîntem parteneri loiali şi predictibili!

La 4 aprilie, NATO, care astăzi reuneşte 29 de state, aniversează 70 de ani de la înfiinţare, în 1949. La 70 de ani, Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu o ameninţare internă potenţial devastatoare. Trei guverne ale naţiunilor membre – din Polonia, Ungaria şi Turcia – și-au subminat propriile sisteme democratice în diverse grade, suprimînd libertatea de exprimare şi presa liberă şi limitînd independenţa justiţiei. În contextul în care NATO este în primul rînd o alianţă a statelor democratice, acţiunile acestor guverne ameninţă valorile fundamentale – democraţia, libertăţile individuale şi statul de drept -, valori pe care fiecare aliat a asumat angajamentul de a le respecta prin Tratatul Nord-Atlantic. Mai mult, NATO este necesar să se pregătească să trăiască într-o lume fără tratat de dezarmare nucleară în Europa şi cu o Rusie care continuă să desfăşoare rachete capabile să atingă oraşe europene.

NATO 70/15

NATO 70/15

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

7 ATENTATORI SINUCIGAŞI ASUPRA 215th MAIWAND CORPS

BMTF, 01 martie – Şapte atacatori sinucigaşi şi 27 de luptători talibani înarmaţi au luat cu asalt, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora locală), un vast complex militar situat în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au anunţat oficiali locali. Aceştia au pătruns în Campul Cartierului General al Corpului 215 Armată Maywand, din Shorabak şi, potrivit unui purtător de cuvînt al talibanilor, după 10 ore, atacul era în curs de desfăşurare.

Potrivit oficialilor Corpului 215, baza Shorabak, ce găzduieşte forţele de securitate responsabile pentru provinciile Helmand şi Nimru, a fost luată cu asalt de şapte atentatori sinucigaşi şi 27 de militanţi înarmaţi cu armament uşor de infanterie şi lansatoare de grenade. Cel puţin 12 atacatori au fost ucişi.

Alături de militarii afghani, soldaţi americani şi consilieri sînt staţionaţi în complex.

Guvernul provinciei Helmand a indicat într-un comunicat că atacul asupra bazei militare a fost respins. Trei atacatori sinucigaşi şi alţi 12 înarmaţi au fost ucişi, arată sursa citată.

În timp ce consilierii militari americani şi militarii US ARMY sau National Guard erau prinşi în atacul din provincia Helmand, presa de peste ocean publica ştirea că “trupele americane s-ar putea retrage în totalitate din Afghanistan în următorii 3-5 ani”, potrivit cotidianului The New York Times, iar negocierile de pace între SUA şi talibani continuă la Doha.

„Toate forţele americane s-ar putea retrage din Afghanistan în următorii 3-5 ani, în cadrul unui nou plan al Pentagonului propus în timpul negocierilor de pace, plan ce ar putea duce la o împărţire a puterii între guvernul de la Kabul şi talibani”, a notat cotidianul american în ediţia sa de joi.

Acest plan va permite reducerea la jumătate a efectivelor americane în timpul următoarelor luni şi redesfăşurarea acestora pentru operaţiuni de contraterorism, explică publicaţia.

Circa 14.000 de soldaţi americani formează şi sprijină în prezent armata afghană, prin oferirea de sprijin aerian, şi supervizează operaţiunile de contraterorism.

Alte cîteva mii de soldaţi din state membre ale NATO, între care şi România, şi ţări partenere participă de asemenea la această misiune de formare, sub egida Alianţei Nord-Atlantice, misiune ce a fost prelungită pînă în 2024.

Societatea civilă afghană, în special apărătorii drepturilor femeilor, atenţionează că o retrage rapidă a forţelor militare ale coaliţiei internaţionale sau un acord încheiat în grabă cu talibanii ar putea deschide calea spre o revenire la un regim represiv sau la un război civil şi mai sîngeros.

Afghanistan on the brink of disaster

Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat, la începutul acestei luni, chiar în 8 ianuarie, evident, pe tweeter, hotărîrea şi determinarea în implementarea deciziilor anunţate anterior de retragere a unei jumătăţi din trupele americane dislocate în Afghanistan : ”Războaiele nesfîrşite, în special cele care se duc din greşelile de judecată făcute cu mulţi ani în urmă, precum şi cele în care obţinem prea puţin ajutor financiar sau militar din partea ţărilor bogate şi care beneficiază atît de mult de ceea ce facem, vor ajunge în cele din urmă la un glorios sfîrşit!”.

În perioada 15-16 ianuarie a.c., Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a NATO, se întruneşte în cadrul şedinţei şefilor Apărării (Chiefs of Defense – CHODs) la sediul NATO din Bruxelles, pentru a discuta, printre altele şi viitorul misiunii Resolute Support, dar şi situaţia securităţii regionale, ca urmare, inclusiv, a anunţatei reduceri de trupe americane din TO Afghanistan. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, participă, în aceste zile, la sesiunea Comitetului Militar.

Pe agenda reuniunii se regăsesc subiecte referitoare la aspectele militare de actualitate privind provocările strategice actuale și viitoare ale NATO, strategia militară a NATO, misiunea Resolute Support din Afghanistan, privind consilierea, asistenţa şi instruirea  instituțiilor afghane și forțelor naționale de apărare și securitate, precum și situația securității regionale.

România este profund implicată în consilierea, asistenţa şi instruirea forţelor de securitate afghane din sudul ţării, fapt pentru care am primit felicitări la cel mai înalt nivel, atît din partea partenerilor de coaliţie, dar, mai ales, din partea comandanţilor superiori afghani.

Pentru a înţelege dimensiunea implicării instructorilor români în pregătirea forţelor afghane de securitate, ascultaţi-l pe col. Mihai Anton, care a fost, în urmă cu exact un an, şeful echipei SFAT din cadrul TAAC-S:

În ceea ce priveşte situaţia de securitate, cu toate că în cei aproximativ 17 ani de prezenţă în Afghanistan forţele internaţionale împreună cu forţele de securitate afghane au dus o campanie militară impresionantă pentru eliminarea elementelor insurgente şi reconstrucţia statului afghan, situaţia actuală arată că insurgenţii deţin controlul în cea mai mare parte a teritoriului afghan, mai mult decît au deţinut vreodată după anul 2001.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

SUA – RETRAGERE “IMPORTANTĂ” DIN AFGHANISTAN

BMTF, 21 dec – Preşedintele Donald Trump a decis să retragă un număr „important” de trupe americane staţionate în Afghanistan, a informat joi un responsabil american, la o zi după anunţul retragerii celor staţionate în Syria, relatează Agerpres.

„Decizia a fost luată. Va fi o retragere importantă” din Afghanistan, a declarat acest responsabil sub acoperirea anonimatului.

Este vorba despre circa 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani prezenţi în Afghanistan, au anunţat Wall Street Journal şi New York Times.

Aceste trupe operează atît în cadrul unei misiuni NATO în sprijinul forţelor afghane, cît şi pentru operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Militarii americani luptă împreună cu militarii români care tocmai au primit o suplimentare de trupe în ultima şedinţă a CSAT.

Donald Trump a luat decizia marţi, potrivit acestui responsabil, în aceeaşi zi în care liderul de la Casa Albă a informat Pentagonul despre decizia de a retrage trupele americane din Syria.

Un anunţat care l-a determinat pe secretarul Apărării, Generalul Jim The Mad Dog Mattis, să-şi prezinte demisia joi.

„Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sînt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris el într-o lungă scrisoare adresată preşedintelui şi făcută publică de Pentagon.

Cele două decizii luate de Donald Trump legate de Syria şi Afghanistan sînt susceptibile să aibă consecinţe geopolitice majore în regiunile în cauză.

Jim Mattis şi alţi consilieri militari de prim-plan l-au convins anul trecut pe omul de afaceri republican, iniţial refractar la această idee, să trimită suplimentar mii de trupe în Afghanistan, unde talibanii încep să recîştige teren în faţa forţelor afghane.

Decizia de a retrage un număr „important” de trupe americane din Afghanistan intervine în timp ce Washingtonul încurajează un acord de pace cu talibanii.

NATO a reafirmat vineri continuarea angajării sale în misiunea din Afghanistan, după anunţul privind retragerea unui număr ”important” de militari americani prezenţi în ţara răvăşită de război.

Doamna Oana Lungescu, purtătoarea de cuvînt a Alianţei, a refuzat să comenteze direct anunţul privind retragerea SUA, dar a reamintit angajamentul reiterat în cadrul unei recente reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO de ”a asigura securitatea pe termen lung şi stabilitatea în Afghanistan”.

”Angajarea noastră este importantă pentru a garanta că Afghanistanul nu va mai deveni niciodată un adăpost pentru teroriştii internaţionali care ne ameninţă acasă la noi”, a declarat dna Lungescu.

O parte a trupelor americane desfăşurate în Afganistan participă la misiunea NATO ”Resolute support”, care antrenează, supraveghează şi oferă consultanţă forţelor afghane în lupta lor împotriva talibanilor, în timp ce altele sînt angajate în operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie pentru moment ce misiune va fi afectată de retragerea SUA.

Purtătoarea de cuvînt a NATO i-a adus un omagiu şefului Pentagonului, generalul James Mattis, care şi-a prezentat demisia, afişîndu-şi dezacordul cu noua strategie a Casei Albe marcată de retragerea trupelor din Syria şi de pregătirea unei dezangajări în Afghanistan.

Responsabilul american a avut un rol-cheie ”pentru a păstra un NATO puternic şi gata să facă faţă provocărilor de securitate cu care ne confruntăm (…) Este foarte respectat ca soldat şi ca diplomat”, a mai spus Oana Lungescu.