Etichetă: NATO

ELICOPTERE ŞI FOAMETE

BMTF, 17 oct – Mai multe elicoptere de transport militar germane au fost ţinta unor tiruri în timpul zborului lor deasupra provinciei Kunduz din nordul Afghanistanului, chiar dacă nu au fost raportaţi răniţi, a anunţat marţi seara armata germană, transmite Agerpres.

Asupra elicopterelor s-a tras în timp ce acestea zburau dinspre provincia disputată Mazar-e Sharif, capitala provinciei nordice Balkh, a precizat armata germană într-un comunicat. Militarii germani de la bordul elicopterelor au ripostat cu tiruri, însă nimeni nu a fost rănit, potrivit comunicatului.

Mazar-e Sharif este locul unde este desfăşurată cea mai mare parte a contingentului militar german din Afghanistan.

În jur de 1.300 de militari germani staţionează în prezent în Afghanistan ca parte a misiunii NATO, Resolute Support.

Pe de altă parte, coordonatorul umanitar al ONU pentru Afganistan, Toby Lanzer, a avertizat luni că cel puţin trei milioane de afghani se află într-o situaţie de urgenţă alimentară absolută, confruntîndu-se cu riscul de foamete, ca urmare a secetei din cauza lipsei ploilor şi a zăpezilor iarna trecută.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, există cel puţin opt milioane de persoane încadrate la nivelul 3 şi cel puţin trei milioane de persoane la nivelul 4 de urgenţă, acesta din urmă precede foametea (nivelul 5, cel mai ridicat). La nivelul patru, aceste persoane supravieţuiesc cu mai puţin de o masă pe zi şi, după toate probabilităţile, această masă este compusă din pîine şi ceai. Aceasta nu poate dura la nesfîrşit!

Cu titlu de comparaţie, în sudul Sudanului, numărul persoanelor încadrate la nivelul 4 de urgenţă este de 1,5 milioane şi puţin sub patru milioane la nivelul 3. Potrivit UNOCHA, nevoile Afghanistanului sînt de două ori mai mari decît cele din sudul Sudanului. Nevoile alimentare prezentate se referă la 18 din cele 34 de provincii afghane, în principal cele din nordul şi vestul ţării.

Conform previziunilor agenţiei ONU, 600.000 de persoane ar trebui salvate în octombrie, după ce 600.000 au fost ajutate luna trecută.

Apropierea iernii adaugă un grad de urgenţă la această criză. UNOCHA a stabilit mijlocul lunii decembrie ca dată limită pentru a ajuta cel puţin 2,5 milioane de persoane.

Produsele de bază trimise sînt făină de grîu îmbogăţită, linte, sare, ulei vegetal şi, în unele cazuri, zahăr.

Pînă la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 250.000 de persoane au părăsit provinciile cele mai afectate de secetă din vestul ţării, majoritatea aflîndu-se acum în tabere improvizate.

În urmă cu cîteva zile, militarii români din cadrul Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, plutonul 3, din cadrul Companiei 1 Protecţia Forţei ”Aquila”, dislocaţi în sudul Afghanistanului, la Kandahar, conduşi de locotenentul Daniel Morar, au ieşit din Baza Militară Aeriană Kandahar, cu destinaţia Sharifi, un mic sat din aria de responsabilitate a batalionului, în cadrul unei misiuni complexe. Principalele probleme ale locuitorilor din Sharifi sînt lipsa apei potabile, lipsa unui medic şi dificultatea procurării de medicamente. De asemenea, puţinele rechizite pe care le au sînt insuficiente pentru elevii care merg la şcoala din sat.

Forţele de Securitate Afghane, împreună cu ofiţerul CIMIC din cadrul Batalionului 812 Protecţia Forţei ”Şoimii Carpaţilor”, căpitanul Bogdan Stochiţă, au distribuit geci, ghete şi rechizite copiilor din sat. Aceste materiale au fost donate de către oamenii din parohia preotului militar american Jeffry Cooper, locotenent-colonel în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Foametea a lovit Afghanistanul de trei ori în ultimii 20 de ani.

DESPRE PRIETENI

DESPRE PRIETENI

Miluţu Jivkov şi Radomir Muncean, sau bănăţeni în ţoalele lor, la Vîrşeţ, în Banat. Doi prieteni deosebiţi care, în 1999, m-au sprijinit în totalitate în deplasările mele din fosta Yugoslavie. Ei au fost “redacţia”, “echipa de producţie” care mă ducea la Priştina (pe bune!), Urosevac sau Obilici, la Pancevo, cînd NATO bombarda rafinăria, sau pe podurile din Belgrad pline de sîrbi care sfidau moartea. Le mulţumesc pentru sprijin, de fiecare dată cînd ne vedem. Nu ne-am văzut de mult…

TREI MILITARI NATO UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 5 iul – Trei militari cehi ai NATO au fost ucişi duminică de un atacator sinucigaş cu bombă în capitala provinciei Parwan din estul Afghanistanului, a anunţat comandamentul misiunii Resolute Support. RS nu a dezvăluit iniţial, naţionalitatea militarilor ucişi. Republica Cehă are în prezent 280 de soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support în Afghanistan.

Atacul a cauzat, de asemenea, rănirea unui militar american şi a doi soldaţi afghani. Oficiali afghani au declarat că explozia s-a produs în zona Khalazai din oraşul Charikar, capitala provinciei Parwan, la circa 70 de kilometri nord de Kabul şi “cel puțin 12 soldați străini morți și răniți au fost evacuați într-un elicopter”.

Talibanii au revendicat pe Twitter o explozie contra forţelor invadatoare americane la Charikar, în această dimineaţă, soldată cu uciderea sau rănirea a opt americani.

Atacatorul sinucigaş a ţintit forţe străine aflate într-o misiune de patrulare. Atacul a avut loc în jurul orei locale 06:00.

La jumătatea lunii iulie, forţele americane au pierdut doi membri într-o săptămînă, ceea ce a adus la patru numărul militarilor americani ucişi în Afghanistan în acest an. În 2017, 11 militari americani au fost omorâţi în Afghanistan.

Operaţiunea NATO care a urmat Forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afghanistan (ISAF) are aproximativ 16.000 de membri, a căror misiune principală este de asistenţă şi pregătire a forţelor afghane.

Contextul actual din Afghanistan este extrem de tensionat, în ultimele luni activitatea militară intensificîndu-se în estul ţării, în provincia Nangarhar de la frontiera cu Pakistan şi în provincia Faryab din nord-vestul ţării, unde armata afghană este hărţuită de talibani.

În paralel, gruparea Stat Islamic şi-a multiplicat atentatele în oraşele afghane, mai ales la Kabul şi Jalalabad. Vineri, jihadiştii au revendicat un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (est) şi soldat cu cel puţin 35 de morţi şi 90 de răniţi.

FOS ROMÂNEŞTI ŞI NATO

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Dușa, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au avut o întîlnire joi, 26 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, transmite Biroul de Presă al MapN, într-un comunicat primit la redacţie.

În cadrul întîlnirii, cele două delegaţii au abordat tematici referitoare la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, cu accent pe iniţiativele derulate la nivel aliat ca parte a măsurilor de întărire a posturii de apărare și descurajare, precum şi discuţii referitoare la înfiinţarea unei Componente Terestre de Comandă de nivel corp de armată pe teritoriul României, subiecte care s-au aflat pe agenda Summit-ului NATO de la Bruxelles.

Mircea Duşa a apreciat în mod deosebit atît contribuţia Statelor Unite ale Americii, prin Parteneriatul Strategic, cît și a Comandamentului NATO pentru operaţii speciale, la dezvoltarea Forţelor pentru operaţii speciale române, concretizate prin operaţionalizarea Comandamentului Forţelor pentru operaţii speciale, respectiv inaugurarea, la data de 1 iunie 2018, a Şcolii de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale în România.

Ambele părţi au apreciat importanța Forţelor pentru operaţii speciale în actualul context de securitate şi contribuția acestora la efortul aliat pentru asigurarea securității și stabilității, precum şi excelentele relaţii de cooperare existente între Forţele pentru operaţii speciale române şi structurile similare din SUA, respectiv Comandamentul NATO pentru operaţii speciale, în special în zonele de conflict.

Întîlnirea a avut loc în marja vizitei Comandantului Comandamentului NATO pentru operații speciale în România, prilejuite de absolvirea primei promoții a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au participat miercuri, 25 iulie 2018, la ceremonia de absolvire a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” de către prima promoție a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş.

Ceremonia s-a desfășurat în interiorul Cetății Medievale din municipiul Târgu Mureș, pe platoul din proximitatea Bastionului Dogarilor.

Prima promoție numără 55 de absolvenți – dintr-un număr de 180 cursanți-aspiranți la statutul de operator forțe pentru operații speciale – iar durata instruirii a fost de 10 luni.

Implementarea proiectului „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a demarat în toamna anului 2017 din necesitatea de a oferi posibilitatea forțelor speciale române de a școlariza militari proprii, în conformitate cu cerințele NATO. Astfel, forțele pentru operații speciale vor putea adapta permanent procesul de educație și de instruire la amenințările naționale, regionale și globale. Efectiv, „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a fost înfiinţată la 1 iunie 2018, ca parte componentă a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale.

CONFRUNTĂRI, NU PACE, CU TALIBANII

BMTF, 17 iul – Cel puțin 25 de talibani au fost uciși în timpul unei ciocniri cu forțele de securitate afghane din provincia Kandahar, luni, seara, au declarat marți oficialii locali. Luni, noaptea, insurgenții talibani au atacat posturile de securitate aflate în apropiere de linia Durand din cartierul Arghistan.

Cel puțin 25 de talibani au fost uciși și alţi 15 au fost răniți.

În timpul conflictului, aproximativ 16 membri ai forțelor de securitate din Afghanistan au fost uciși sau răniți, dar nu există informaţii exacte.

General maior EMAM NAZAR, comandantul Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane, în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului. Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de cei 10 militari români a căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sunt acum activi în 70% din Afganistan, ofensiva declanşându-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sunt fie controlate de talibani, fie talibanii sunt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

Confruntarea din timpul nopţii intervine pe fondul dezminţirilor referitoare la negocierile de pace cu talibanii.

Misiunea NATO în Afganistan, Resolute Support, a respins marţi informaţiile potrivit cărora comandantul său, generalul John Nicholson, a declarat că Statele Unite sînt pregătite să se alăture unor negocieri directe cu talibanii, precizînd că aceste comentarii au fost „interpretate greşit”.

Într-un comunicat, misiunea NATO face refere la informaţii difuzate luni în care Nicholson a reiterat comentariile secretarului de stat Mike Pompeo privind posibilitatea de a purta discuţii cu talibanii implicând Statele Unite.

„Statele Unite nu sunt un substitut pentru poporul afgan sau guvernul afgan”, a declarat Nicholson în acest comunicat.

Talibanii au respins orice discuţii cu guvernul preşedintelui Ashraf Ghani, pe care ei îl consideră nelegitim şi în schimb au insistat că vor discuta doar cu Statele Unite.

În comentariile sale de luni, Nicholson a spus că Statele Unite recunosc că au de jucat un rol important în procesul de pace.

Remarcile intervin pe fondul unor speculaţii în creştere referitoare la începerea unor discuţii cu talibanii după o încetare a focului fără precedent de trei zile în timpul sărbătorii Eid al-Fitr de luna trecută, care a marcat sfîrşitul postului musulman.

Luna trecută, Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata „să sprijine, să faciliteze şi să participe” la discuţii cu talibanii asupra rolului forţelor internaţionale în Afghanistan, dar că procesul de pace va fi condus de afghani. Totodată, în cadrul recent încheiatului Summit NATO de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern reuniţi şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afghanistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă (TAAC), precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune, au convenit prelungirea misiunii Alianţei pînă în 2024.

La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afghanistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sînt departe de a fi conturate. În aceste condiţii, aliaţii şi partenerii participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii cu un efectiv de aproximativ 16.000 militari. Totodată, ei au adoptat decizia de continuare a finanţării forţelor afghane de securitate, pînă în anul 2024, la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).

România va continua misiunea în Afghanistan, alături de Alianţă, pînă în 2024, iar de anul viitor va creşte numeric participarea cu două companii, în Teatrul de Operaţii (TO) de la 770 de militari, în prezent, la 950, aici intrînd şi jandarmi şi chiar personal civil!