Etichetă: OSTATICI

RĂPIȚI ȘI INTERNAȚI LA NEBUNI

APEL!!!

Oameni buni, săriți, cu mic (pot fi mai mulți, cu muștar și bere la halbă!), cu mare (prefer Adriatica, că e la o treime din prețul de Mamaia!)! Am fost RĂPIT de un grup infracțional organizat și internat la psihiatria numită România! Nu sînt singur, sîntem mai mulți și sîntem exploatați și victime ale unor experimente diabolice. Vrem să fim salvați!

Nu, nu e o glumă!

Răpire este termenul folosit pentru actele criminale ilegale, în care se subînțelege răpirea unei persoane, a unui grup de persoane, cu privare de libertate, ținut ca ostatic în scopul violării, șantajării și obținerii unor avantaje politice, economice sau a unei sume de răscumpărare. Acest act criminal făcut cu forța împotriva voinței celor răpiți este pedepsit de lege în cele mai multe țări cu detenție.

Scopul răpirilor este șantajarea în scopul obținerii unei sume considerabile de răscumpărare, pentru eliberarea eliberării unor deținuți, sau o combinație dintre cele două enumerate anterior.

Grupul infracțional organizat care m-a răpit exact asta face. Obține avantaje politice și economice împotriva voinței mele, care nu am contribuit la cheltuirea împrumuturilor excesive și la dezmățul financiar al României ultimilor ani. EU NU VREAU SĂ PLĂTESC! NU EU SÎNT VINOVAT! Pentru asta, m-au răpit și amenințat cu limitartea pînă la anulare a drepturilor fundamentale ale omului! În perioada următoare voi fi torturat zilnic. Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă, pachetul de măsuri de austaritate: cota de TVA va crește la 11 și 21%. Totodată, vor crește, cu 10%, accizele la țigărim alcool și combustibil. Guvernul Bolojan și-a propus să crească numărul de contribuabili la CNAS, până la 6 milioane de contributori la 16 milioane de beneficiari. Pentru pensiile care depășesc suma de 3.000 de lei se va plăti CASS de 10%.

Despre faptul că băncile fac profituri în exces în România și că practică optimizarea fiscală, prin care zeci de miliarde de euro anual se basculează peste graniță pentru a nu plăti impozite în România, nu s-a spus nimic. Băncile nu au fost răpite! Suprataxarea băncilor, temporară!, se mai discută… Cînd coana Dăncilă a pus o asemenea taxă de 1%, a fost urgent demisă, iar careul de ași care au urmat-o, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, a dus datoria publică de la 60 de miliarde, la 210 miliarde de euro, iar deficitul bugetar, de la 3%, la 9%. În doar 6 ani! Datoriile nu sînt ale mele! Nu le plătesc! De aceea am fost răpit și voi fi folosit ca sclav.

La cine să mă plîng? În ziua în care răpitorii au publicat invideo revendicările, procurorii Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale, cu un rechizitoriu de psihiatrie: ”În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;

necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;

glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi;

ultranaționalismul populist avînd la bază un nucleu mitic creștin;

cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentîndu-l drept erou național și reproducînd, prin imitație, aproape pînă la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuînd salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.

În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.”

Într-o declarație publică, academicianul Dan Berindei, Președintele de Onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, afirma că „Mișcarea Legionară nu poate fi calificată drept ‘fascistă’ întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist„.

Contează? La noi, la psihiatrie, NU! Noi, toți pacienții răpiți și încarcerați sîntem într-o pauză hipnotică, într-o perioadă de uluire și de șoc atît de profund încît orice demență, orice căcare cerebrală a imbecililor ar putea fi injectată, cu sau fără ARN Mesager, direct în subconștient pentru a ne determina să credem că ceea ce facem este rezultatul voinței “libere” și raționale.

E o lume de psihiatrie, un rezultat al dereglării mentale promovate intens de propagandiști și de influensării adînc rîgîitori de sarmale cotroceniene.  

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia.  Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).

Dublu atentat cu zeci de morţi şi răniţi, angajaţi Sodexo, răpiţi şi executaţi la Kabul şi 61 de prizonieri eliberaţi

BMTF, 3 iul – Un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (estul Afghanistanului) în timpul rugăciunii de vineri s-a soldat cu cel puţin patru morţi şi 60 de răniţi, informează AFP, în timp ce postul de televiziune afgan Tolo News informează despre cel puţin 20 de morţi şi 40 de răniţi. Dar autorităţile locale se aşteaptă ca bilanţul victimelor să crească.

Explozia s-a produs în timpul rugăciunii: erau doi atentatori sinucigaşi care s-au aruncat în aer în interiorul moscheii şiite, a afirmat şeful poliţiei din provincia menţionată, generalul Raz Mohammad Mandozai.

Provincia montană Paktia, majoritar paştună şi tribală, este un teritoriu îndepărtat şi unde este dificil de ajuns, la frontiera cu zonele tribale din Pakistanul vecin, de unde talibanii vin şi pleacă şi unde se află membri ai reţelei teroriste Haqqani, aliaţii lor.

De doi ani, minoritatea şiită din Afghanistan este vizată cu regularitate de atentate, în general revendicate sau atribuite grupării jihadiste Statul Islamic, notează AFP.

Ieri, trei angajaţi expatriaţi ai gigantului francez Sodexo au fost răpiţi şi executaţi la Kabul, în ceea ce autorităţile denunţă drept un ”act terorist”, relatează AFP. Într-un comunicat, liderul mondial în servicii şi restaurare colectivă în întreprinderi Sodexo a deplîns moartea celor trei bărbaţi.

Victimele erau de naţionalitate malaysiană, indiană şi macedoneană.

Corpurile lor au fost găsite de poliţie în afara Kabulului, la mai puţin de două ore după ce au fost daţi dispăruţi, joi dimineaţa.

Nimeni nu a revendicat această operaţiune, însă ”în acest stadiu credem că este vorba despre un act de terorism, cele trei victime sînt bărbaţi, legaţi la mîini. Ei au fost ucişi prin împuşcare. Doi dintre ei se aflau în portbagaj, iar al treilea pe bancheta din spate ”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Poliţiei din Kabul, Hashmat Stanikzai.

Potrivit informaţiilor sale, cei trei bărbaţi au fost răpiţi în estul capitalei afghane, în apropierea aeroportului internaţional.

Regiunea Musahi şi drumul care duce către provincia Logar sînt reputate ca periculoase, din cauza unei importante prezenţe a talibanilor.

Răpirile sînt frecvente în Afghanistan, în general violente. Însă bande criminale pot de asemenea să-şi vîndă ostaticii străini unor grupări teroriste, ca reţeaua Haqqani. Aceasta deţine în continuare, din septembrie 2016, doi profesori – un asutralian şi un american – de la Universitatea Americană din Kabul.

Pe de altă parte, în cursul acestei nopţi, cel puțin 61 de prizonieri au fost eliberați de un comando al FOS afghane din Batalionul 7. Ei erau deţinuţi într-o închisoare talibană ilegală, în districtul Kajaki, din provincia Helmand.

Persoanele erau închise pentru presupuse infracţiuni, inclusiv cooperarea cu guvernul pentru spionaj, dar şi pentru nesupunere faţă de regimul militanţilor. Ele erau ţinute în condiţii precare, fără hrană corespunzătoare şi deseori erau torturate de către militanţi.

Doi militanți talibani au fost uciși și șapte suspecți au fost arestați în timpul operațiunii.

Prizonierii, şi şapte persoane arestate au fost transferați la sediul Corpului de Armată din Helmand.

Nu există un raport referitor la eventualele victime ale forțelor guvernamentale în această operațiune.

Această operaţiune survine după ce forțele speciale afghane au eliberat 58 de prizonieri în timpul unei operațiuni similare, luna trecută, în districtul Musa Qala din Helmand.

Printre deținuți s-au numărat patru soldați ANA, 15 polițiști și doi medici.

Peste 350 de persoane au fost eliberate din patru închisori talibane din Helmand în ultimele trei luni.

Provincia Helmand, situată la 555 de km sud de Kabul şi devenită celebră pentru culturile sale de mac, este cunoscută şi ca fief al talibanilor.

Cel mai recent raport al Inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului arată că talibanii deţin controlul asupra a nouă din cele 14 districte din Helmand şi asupra a 56% din populaţie.

Talibanii nu au comentat, pînă la această oră.