Etichetă: pace

FĂRĂ GARANŢII DE SECURITATE PENTRU RUSIA NU EXISTĂ PACE ÎN ACEST SECOL?

BMTF, 5 nov – Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ukraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times, citată de Agerpres, în contextul în care tocmai aceste garanţii reprezintă MOTIVUL şi MOTORUL războiului din Ukraina!

Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfîrşitul anului trecut, solicitare care apoi, pînă la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerînd inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nici o nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ukraina. Şeful statului francez a explicat că a a avut un schimb de idei cu preşedintele american Biden despre „arhitectura de securitate în care dorim să trăim mîine„.

Pentru că „unul din punctele esenţiale” pentru Vladimir Putin „este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia”.

„Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace. Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa” negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ukraina.

Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. ”Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş ?”, a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ukrainei, Oleksii Danilov. ”În loc de Nuremberg – să semnăm un acord şi să ne strîngem mâna ?”, a adăugat acesta, sugerînd astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial.

La rîndul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ukrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. ”Lumea civilizată are nevoie de ”garanţii de securitate” în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin”, a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter.

Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. ”Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ukraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narativului lui Putin că Occidentul şi Ukraina sînt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă”, consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times, scrie Agerpres.

La rîndul său, fostul ministru lituanian de externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent ”Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii”, iar ”dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gîndească încă o dată”.

În timp ce războiul din Ukraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ukrainene sînt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ukrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ukrainei să încheie conflictul prin înfrîngerea Rusiei pe cîmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ukraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

O întrebare rezultă, în loc de concluzie: ce se întîmplă cu cantităţile uriaşe de arme şi muniţii, livrate de Occident Ukrainei, dacă Ukraina va fi nemulţumită de prestaţia ulterioară a Occidentului?

FOS LA PACE

FOS LA PACE

Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

AFGHANISTAN – PAX TALIBANA

BMTF, 20 apr – Cel puţin 12 reprezentanţi ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în cursul mai multor atacuri violente în noaptea de luni spre marţi, relatează Agerpres.

Cel puţin opt ofiţeri de poliţie au fost ucişi, iar alţi doi răniţi în urma unui atac al insurgenţilor împotriva unui punct de control din districtul Zebak în provincia Badakhshan (nordul ţării), a specificat un responsabil local.

În provincia Herat (vest), cel puţin doi membri ai forţelor de securitate au fost ucişi şi alţi 15 răniţi, după ce un atacator sinucigaş a intrat cu maşina plină cu explozibili în sediul poliţiei din districtul Ghoryan, conform unor oficiali afghani.

Într-un comunicat, guvernul provinciei Badakhshan menţionează că peste 10 civili, între care copii, figurează printre răniţi. Patru case de locuit au fost distruse şi multe altele au fost parţial avariate, conform aceluiaşi text.

La Kabul, un ofiţer al armatei şi şoferul său au fost ucişi de trăgători neidentificaţi, a declarat poliţia.

Ata Jan Haqbayan, șeful consiliului provincial din Zabul, a fost rănit într-o explozie care a avut loc marți în incinta guvernatorului provincial din provincia sudică, a spus fratele său Ismail Zabuli.

Haqbayan a supraviețuit unei explozii în urmă cu cinci luni în orașul Qalat, centrul provinciei Zabul. Explozia a ucis trei civili și a rănit alți 20.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat săptămîna trecută retragerea trupelor americane din Afghanistan pînă la 11 septembrie, dincolo de data de 1 mai convenită anterior de precedenta administraţie Trump cu talibanii.

Experţii anticipează un război civil devastator dacă părţile beligerante nu ajung la un acord politic înainte de retragerea totală a forţelor internaţionale din Afghanistan.

PACEA LUI TRUMP CU TALIBANII – CEA MAI SÎNGEROASĂ ÎN 19 ANI!

BMTF, 23 iunie – Talibanii atacă pe frontal diplomatic și în aria de operații militare, astfel încît săptămîna 15 – 21 iunie 2020 este considerată ca fiind cea mai sîngeroasă din 2002 pînă astăzi, potrivit lui Javid Faisal, purtătorul de cuvînt al Consiliului Securităţii Naţionale Afghane, relatează agențiile internaționale de presă.

Talibanii au executat 422 de atacuri în 32 de provincii în această perioadă, omorînd 291 de membri ai personalului de securitate, rănind alţi 550, a transmis Faisal, printr-o postare realizată pe Twitter.

„Angajamentul talibanilor în reducerea violenţei este nesemnificativ, iar acţiunile lor nu se potrivesc cu retorica privind pacea, promovată de aceştia”, a adăugat acesta.

Cu toate acestea, talibanii au negat aceste cifre: „Inamicul (guvernul afghan nerecunoscut de talibani, N.A.) vrea să distrugă procesul de pace şi discuţiile intra-afghane prin publicarea acestor rapoarte false”, a declarat Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor în Afghanistan, pentru AFP. „Am executat, într-adevăr, cîteva atacuri săptămîna trecută, însă majoritatea a fost ca formă de apărare”, a declarat acesta.

Ambele părţi s-au acuzat, în ultimele săptămîni, de executarea unor atacuri violente, deşi, pe 24 mai, odată cu sărbătoarea Eid al-Fitr, violenţele începuseră să se reducă, după ce talibanii au acceptat trei zile de încetare a focului.

TALIBANII SE PREGĂTESC SĂ REIA OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

BMTF, 8 apr – Talibanii au rechemat marţi noapte delegaţia trimisă la Kabul pentru a discuta problema eliberării prizonierilor, scrie miercuri Agerpres.

Suhail Shaheen, un purtător de cuvînt al biroului politic al talibanilor de la Doha, în Qatar, a scris pe Twitter că „prizonierii Emiratului Islamic ar fi trebuit eliberaţi cu mult timp înainte, conform acordului semnat ce deschide calea pentru negocierile intra-afghane”.

O delegaţie a talibanilor formată din trei membri s-a aflat la Kabul timp de aproximativ o săptămînă pentru a negocia cu oficialii guvernamentali eliberarea prizonierilor. Gruparea militantă a anunţat încă de luni că nu va continua discuţiile „inutile” cu guvernul afghan.

Anterior, Consiliul Naţional de Securitate al Afghanistanului a reacţionat la decizia talibanilor, spunînd că discuţiile privind schimbul de prizonieri au intrat într-o fază importantă. „Retragerea de la discuţii într-un asemenea moment arată o lipsă de seriozitate în privinţa păcii”, a scris Consiliul pe Twitter.

În ziua precedentă, Abdul Matin Beig, un oficial guvernamental de rang înalt avînd strînse legături cu preşedintele Ashraf Ghani, a declarat că talibanii au insistat asupra eliberării a 15 comandanţi talibani care au fost implicaţi în „grave crime umanitare în Afghanistan” şi pe care guvernul nu îi poate elibera.

Acordul semnat între Statele Unite şi talibani la sfîrşitul lunii februarie – care este o sfidare la adresa poporului afghan, greu încercat – prevede eliberarea a pînă la 5.000 de prizonieri talibani şi pînă la 1.000 de deţinuţi guvernamentali înainte de începerea negocierilor de pace intra-afghane.

De asemenea, el deschidea calea pentru retragerea treptată a forţelor internaţionale din Afghanistan în schimbul garanţiilor de securitate din partea talibanilor, după 18 ani de război cu gruparea criminală a studenților teologi.

TRUMP A PLANTAT SĂMÎNȚA PĂCII ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 mar – Cel puţin 27 de oameni au murit, printre care femei şi copii, şi 29 au fost răniţi în atacul care a avut loc vineri în timpul unei ceremonii politice la Kabul, a informat Ministerul afghan al Sănătăţii, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„27 de trupuri neînsufleţite şi 29 de răniţi transportaţi de ambulanţe… pînă acum”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Wahidullah Mayar, adăugînd că numărul victimelor ar putea creşte.

Atacul a început cu o explozie, aparent o rachetă care a aterizat în zonă apoi, un bărbat înarmat a atacat participanţii la reuniunea politică ce avea loc la Kabul, la care erau prezenţi importanţi oameni politici afghani, printre care Abdullah Abdullah, care a scăpat fără a fi rănit din atac.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac comis împotriva unei ceremonii de comemorare a lui Abdul Ali Mazari, politician din minoritatea hazara, ai cărei membri sînt majoritatea şiiţi, într-un Afghanistan preponderent sunnit.

Acest incident survine la mai puţin de o săptămînă de la semnarea unui acord, sîmbăta trecută, la Doha, între SUA şi talibani, care deschidea calea pentru o retragere completă a trupelor străine din Afghanistan în 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor.

PACE CU TALIBANII?

BMTF, 18 feb – Talibanii au anunţat luni finalizarea unui acord cu SUA, după mai mult de un an de negocieri, ceea ce va permite semnarea documentului la Doha la sfîrşitul acestei luni, deschizînd astfel calea soluţionării unui îndelungat conflict armat, relatează agenţiile internaționale de presă.

Potrivit talibanilor, acest acord care va permite începerea negocierilor directe între afghani, ceea ce talibanii refuzaseră pînă în prezent, prevede nu doar retragerea eşalonată a trupelor americane, ci şi eliberarea a numeroşi talibani încarceraţi în prezent de autorităţile de la Kabul, circa 5000 din totalul de aproximativ 11.000, talibanii urmînd de asemenea să elibereze circa 1.000 de prizonieri din rîndul forţelor afghane.

Potrivit lui Abdul Salaam Hanafi, membru al biroului politic al talibanilor în Qatar, documentul ar urma să fie semnat la finele acestei luni în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Doha, iar printre invitaţi se vor mai număra statele vecine Afghanistanului, membri ai UE, ai Consiliului de Securitate al ONU şi Organizaţiei Cooperării Islamice.

Anterior şi Washingtonul a anunţat că, dacă talibanii îşi respectă promisiunea de a reduce violenţele, un acord ar putea fi semnat cu aceştia la sfîrşitul lui februarie, iar documentul ar include şi o retragere în etape a trupelor americane din Afghanistan.

După semnarea acordului, pe 10 martie vor începe la Oslo negocierile între talibani şi armata afghană, pentru pregătirea căreia US Army împreună cu țările NATO, inclusiv România, au contribuit cu instructori și miliarde de dolari.

Războiul din Afghanistan poate fi considerat și războiul contractorilor. 3800 de contractori și-au pierdut viața în cei 18 ani de lupte, în comparație cu 3400 de militari ai aliaților!

La 18 ani de la alungarea de la putere a regimului taliban, considerat criminal, președintele Trump a pregătit terenul pentru revenirea în prim-planul politicii a studenților care au ținut Afghanistanul în cel mai cumplit ev mediu.

Acum, cînd conflictul din Afghanistan se apropie de final, Monitorul Apărării și Securității a alcătuit un scurt bilanţ: proape 157.000 de morţi şi un trilion de dolari cheltuiţi în conflictul de peste 18 ani, cel mai lung din istoria SUA, conform unui studiu realizat de Universitatea americană Brawn, preluat de presa internaţională.

Cele mai multe pierderi au fost din rîndul forţelor de securitate afghane cu peste 64.000 de morţi. Pe locul doi se situează decesele în rîndul civililor, 43.000, după care cele din forţele insurgente cu 42.000.

Interesant este faptul că în Afghanistan au murit mai mulţi contractori – civili angajaţi la firme care au contract cu armata americană (3.800), decît militari aliaţi (peste 3.400, din care 2.300 americani). În acest moment, conform ultimului raport al Pentagonului, în Afghanistan sînt în jur de 22.000 de militari aliaţi şi parteneri şi peste 24.000 de contractori civili.

Un număr impresionant de victime s-a soldat în rîndul ONG-urilor, peste 400 de decese, dar au fost uciși şi 67 de jurnalişti.

Reprezentanţii talibanilor au anunţat luni finalizarea unui acord de încetare a focului cu SUA, care ar putea fi semnat la sfîrşitul acestei luni, la Doha. Şi oficiali americani de rang înalt au confirmat, vineri, că s-a ajuns la un acord cu reprezentanţii talibanilor pentru un armistiţiu în Afghanistan.

Acordul prevede reducerea violenţelor timp de şapte zile, după care ar urma 10 zile de negocieri intra-afghane pentru stabilirea viitorului acestei ţări.

Talibanii vor trebui să se delimiteze de celelalte grupuri teroriste, precum Al-Qaeda şi Statul Islamic.

Ar urma, într-un scenariu optimist, retragerea treptată a forţelor internaţionale, eliberarea prizonierilor talibani şi militari, stabilirea paşilor politici şi administrativi pentru reconciliere.

Într-un scenariu negativ s-ar întîmpla ca acum 30 de ani cînd, după retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, a izbucnit un război civil între diferiţi combatanţi.

Pe lîngă talibani, în Afghanistan mai sînt alte peste 20 de organizaţii teroriste, fiind ţara cu cea mai mare concentraţie de terorişti şi extremişti din lume.

În medie, forţele insurgente iniţiază peste 1.000 de atacuri pe lună împotriva forţelor de securitate afghane şi internaţionale.

Armata americană are aproximativ 13.000 de militari în Afghanistan, în cadrul misiunii FREEDOM’s SENTINEL, cu misiuni anti-teroriste şi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afghane.

Dintre aceştia, peste 8.000 din militari fac parte din misiunea NATO RESOLUTE SUPPORT, care are 17.000 de militari.  România este a şasea ţară contributoare, cu aproximativ 800 de militari, după SUA (8.500), Germania (1.300), UK (1.100), Italia (900) şi Georgia (870).

SUA este şi ţara cu cele mai multe victime, peste 2.300 de militari pierzîndu-şi viaţa în acest conflict, din cei peste 3.400 de militari străini căzuţi la datorie pe teren afghan.

România a fost prezentă neîntrerupt în Afghanistan din anul 2002, unde s-au rotit peste 30.000 de militari. Pierderile umane ale României în Afghanistan se ridică la 29 de persoane, 27 de militari activi şi doi în rezervă, ce lucrau la momentul decesului, unul pentru ONU şi altul pentru MAE.

Ţara noastră a cheltuit sume uriaşe pentru sprijinul misiunii, aproape 400 de milioane de euro doar pentru diurnele militarilor, la care se adaugă cele logistice (transport, muniţii, mentenanţă, cazare, masă etc).

Ce va însemna o pace cu talibanii? Senzația năzuințelor risipite în Cimitirul imperiilor. Răbdarea este proverbială pentru afghani. Ocupanții vin și pleacă, ei, afghanii rămîn!