Etichetă: POLONIA

Europa de Est, circumspectă faţă de jocurile diplomatice între Moscova şi Occident (analiză France Presse)

BMTF, 10 feb – Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizînd împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse, citată de Agerpres.

Retorica franceză despre preocupările legitime ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strînse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.

Polonia adoptă poziţia cea mai hotărîtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia, a insistat săptămîna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.

Soloch se referea la întîlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ukraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul să strîngă rîndurile: Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frîngă, a spus el la Berlin.

Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: Nu vom face nici un fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale… Trebuie să rămînem fermi şi uniţi.

Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ukrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.

Nu este un secret că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ukraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Polonia este cel mai fervent susţinător al Ukrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă, adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec. Dacă Ukraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei, apreciază Zaborowski.

Este şi cazul ţărilor baltice, care – potrivit lui – par şi mai energice în acest sens, ele furnizînd arme Ukrainei chiar înaintea Poloniei.

Foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.

Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană, explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Preşedintele rus Vladimir Putin se arată conştient de situaţia delicată a acestor ţări, chiar dacă neagă că îngrijorarea lor este justificată.

Statele baltice şi alte ţări, vecinele noastre, nu se simt vezi Doamne în siguranţă. De ce? Nu este clar, a spus Putin săptămîna aceasta într-o conferinţă de presă comună cu omologul său francez Emmanuel Macron. În orice caz, ele se servesc de aceasta ca de un pretext pentru a elabora politici ostile la adresa Rusiei, a insistat preşedintele rus, subliniind că ţările respective furnizează arme moderne Ukrainei în doze mari.

În comparaţie cu Occidentul, potrivit lui Przybylski, Europa Centrală a manifestat hotărîre de a acţiona în ceea ce priveşte acordarea de sprijin direct Ukrainei.

În pofida dorinţei lui Putin de a vedea Europa divizată, unitatea prevalează şi nu există nici un sentiment că Franţa şi Germania vor să vîndă Europa Centrală, spune el. În schimb, există un sentiment de circumspecţie că elitele acestor ţări nu văd cu aceeaşi claritate ameninţarea care planează, adaugă expertul citat.

CRIZA MIGRANŢILOR DE LA FRONTIERA CU BELARUS. CE TREBUIE ŞTIUT!

BMTF, 23 nov – Uniunea Europeană şi Belarus sînt blocate într-un impas privind migranţii ce vine pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Moscova, care susţine Minskul. Într-un articol publicat la 19 noiembrie pe platforma media EDNH, agenţia France Presse rezumă principalele aspecte ale crizei care a lăsat mii de migranţi blocaţi în condiţii dezastruoase la graniţa dintre Belarus şi Polonia.

– Criza se instalează –

Începînd din vară, mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au ajuns în Belarus pentru a încerca să intre în Europa prin statele membre UE vecine, Polonia, Letonia sau Lituania.

Occidentul acuză Minskul că i-a ademenit pe migranţi cu promisiunea unei treceri uşoare în UE şi apoi i-a forţat să rămînă la graniţă ca represalii pentru sancţiunile impuse din cauza reprimării disidenţei de către regim în fosta ţară sovietică.

Nerăbdătoare să nu repete criza migraţiei din 2015, UE a sprijinit Polonia, Letonia şi Lituania, care şi-au baricadat frontierele în pofida faptului că aproape o duzină de migranţi au murit.

Pe 16 noiembrie forţele de la Varşovia au tras cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, la temperaturi scăzute, asupra unei mulţimi de sute de persoane care înaintau spre un punct de trecere a frontierei, după o săptămînă în care au trăit într-o tabără improvizată.

Ziua următoare, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a avertizat că această criză ar putea dura „luni sau chiar ani”.

Se estimează că aproximativ 4.000 de persoane sînt blocate în prezent de-a lungul frontierei poloneze, unde sînt concentraţi cei mai mulţi migranţi.

Semn că situaţia de criză se consolidează, autorităţile belaruse au plasat săptămîna aceasta aproximativ 1.000 de migranţi într-un „centru logistic” – o mişcare care ar putea transforma tabăra într-o prezenţă semipermanentă la graniţele UE.

– Ce spun părţile –

UE îl acuză pe preşedintele belarus Alexander Lukaşenko că a orchestrat criza pentru a-i forţa pe europeni să reia dialogul, pe care Occidentul l-a întrerupt după ce regimul său a reprimat opoziţia în urma alegerilor prezidenţiale de anul trecut.

Puternicul lider belarus care conduce ţara cu mînă de fier de aproape trei decenii neagă aceste afirmaţii.

Săptămîna trecută a vorbit de două ori la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, prima sa convorbire în acest an cu un lider occidental.

Biroul său a comunicat pe 17 noiembrie că discuţiile directe între Belarus şi UE sînt iminente.

Cu toate acestea, Germania nu a confirmat discuţiile directe.

În schimb, Berlinul a conturat un proces de furnizare de ajutor umanitar şi de returnare a migranţilor care implică Agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în cooperare cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvînt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, a declarat pe 17 noiembrie că este „util” să se discute cu Minskul „pentru a îmbunătăţi această situaţie umanitară”, chiar dacă discuţiile au loc cu un lider a cărui legitimitate Europa şi Germania nu o recunosc.

Pentru Varşovia, criza este o oportunitate de a-şi reface imaginea în ochii partenerilor săi, care acuză autorităţile poloneze că nu respectă principii precum independenţa justiţiei şi supremaţia legii.

Rămînînd fermă şi închizîndu-şi frontierele, Polonia serveşte drept bastion – primul în linia de apărare a Europei pentru a preveni un aflux de migranţi.

La rîndul său, Moscova, principalul susţinător politic şi financiar al lui Lukaşenko, s-a erijat în mediator, salutînd contactele directe între UE şi Minsk.

– Migranţii sînt marii perdanţi –

Migranţii – majoritatea kurzi iraqieni – au renunţat la tot ce aveau în ţările lor, cheltuind mii de dolari pentru a ajunge în Belarus cu vize turistice, hotărîţi să ajungă în Europa.

Dar frontierele UE par a fi impenetrabile, atît statele baltice, cît şi Polonia fiind hotărîte să le blocheze trecerea, indiferent de costurile de imagine.

Varşovia a desfăşurat mii de soldaţi la graniţă şi intenţionează chiar să ridice un zid.

Pe măsură ce se apropie iarna, condiţiile de îngheţ nu vor face decît să îngreuneze şi mai mult viaţa migranţilor, ale căror opţiuni actuale sînt limitate: să rămînă în Belarus şi să spere că Europa se va răzgîndi sau să se întoarcă acasă.

Se pare că între 200 şi 300 de iraqieni au făcut deja alegerea: un zbor de repatriere de la Minsk i-a dus joia trecută înapoi în Iraq.

INSTITUŢIILE UE ÎNCALCĂ DREPTURILE STATELOR MEMBRE

BMTF, 15 oct – Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat joi instituţiile UE că încalcă drepturile statelor membre, în timp ce se pregăteşte să prezinte săptămîna viitoare în faţa Parlamentului European poziţia ţării sale în disputa cu Bruxellesul privind statul de drept, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Guvernul condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) este de cînd a preluat puterea, în 2015, în conflict cu Comisia Europeană asupra reformelor judiciare, drepturilor persoanelor LGBT şi libertăţii presei, dar recenta decizie prin care Tribunalul Constituţional polonez a contestat întîietatea dreptului european în faţa celui naţional a agravat mult aceste divergenţe, întrucît este astfel contestat un principiu de bază al integrării europene.

Acesta consideră că instituţiile europene şi-au depăşit mandatul prin încercarea de a opri reformele judiciare poloneze şi că decizia Tribunalului Constituţional de la Varşovia atestă întîietatea Constituţiei Poloniei într-un mod care nu este diferit de hotărîri ale unor instanţe similare din alte state membre.

Vice-ministrul polonez al justiţiei, Sebastian Kaleta, a publicat marţi pe reţelele de socializare mai multe mesaje în care afirmă că ”sentinţa Tribunalului Constituţional (polonez) corespunde poziţiilor tribunalelor altor ţări” membre ale UE şi dă ca exemplu Germania, Spania şi România, relatează agenţia EFE.

Întrebat joi despre comentariile lui Morawiecki, purtătorul de cuvînt Christian Wigand al Comisiei Europene a spus că această instituţie are ”datoria să apere funcţionarea corespunzătoare a ordinii legale a Uniunii … şi va asigura că drepturile europenilor conform tratatelor sînt în continuare protejate”.

Aliat al guvernului polonez, premierul ungar Viktor Orban a semnat sîmbătă o rezoluţie în care afirmă că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sînt criticate de Bruxelles că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi. O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de practicarea unor ”standarde duble”.

În urma acuzaţiilor opoziţiei că ar putea urma un ”Polexit”, Morawiecki a asigurat după decizia Tribunalului Constituţional că nu există nicio intenţie din partea guvernului său ori a partidului Lege şi Justiţie (PiS) de a scoate Polonia din UE, autorităţile de la Varşovia încercînd doar să atragă atenţia asupra modului în care Polonia este tratată de instituţiile UE şi de unii oficiali europeni.