Etichetă: RACHETE

De la Port Arthur la Insula Şerpilor

BMTF, 15 apr – La primele ore ale zilei de 14, informaţiile despre soarta crucişătorului rus, Moskva erau încă contradictorii, Ukraina anunţînd că nava a fost scufundată, în timp ce Rusia susţinea că vasul a fost avariat şi au fost luate măsuri pentru remorcarea sa către un portul Sevastopol, din Crimeea anexată. Potrivit purtătorului de cuvînt al Comandamentului Operaţional SUD, Vladislav Nazarov, crucişătorul de rachete MOSKVA, grav avariat din cauza atacului cu rachete Neptun, dar şi a exploziei magaziei de muniţie, s-a înclinat, a început să ia apă şi s-a scufundat. Cei 500 de membri ai echipajului au fost salvaţi. Această versiune este sprijinită şi de o informaţie apărută în presa turcă, potrivit căreia, mai multe nave aflate în zonă au încercat să salveze echipajul, însă furtuna a împiedicat majoritatea manevrelor de salvare. Cinci marinari ruşi, aflaţi într-o îmbarcaţiune de salvare, au fost recuperaţi din apele Mării Negre de un vas turcesc.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că nava a fost grav avariată în urma exploziei muniţiei de la bord provocată de un incendiu, iar toţi membrii echipajului au fost evacuaţi pe alte nave ruseşti. Ulterior, a fost anunţat că s-a reuşit izolarea incendiului şi că rachetele de la bord n-au fost afectate, nava fiind remorcată în direcţia portului Sevastopol. Nu există informaţii dacă „Moskva” avea la bord armament nuclear. Autorităţile ruse nu menţionează cauza incidentului, afirmînd doar că o investigaţie este în curs. Oficiali ukraineni, pe de altă parte, au afirmat că nava a fost lovită de două rachete antinave ukrainene de tip Neptun, informaţie neconfirmată de alte surse. Cert este că Moskva s-a scufundat în noaptea de joi spre vineri în apele Mării Negre!

Crucişătorul „Moskva” este cea mai serioasă pierdere a forţelor ruse de la începutul operaţiunii militare, iar scufundarea navei amiral nu reprezintă doar o nouă victorie pentru marina ukraineană, ci este o lovitură puternică aplicată marinei militare ruse şi prestigiului ei în Marea Neagră. Zicala MAREA NEAGRĂ, LAC RUSESC nu pare a mai fi de actualitate! Editorialiştii din Odessa spun că distrugerea Moskvei reprezintă o umilire a Moscovei, făcînd, desigur, referire la capitala Federaţiei Ruse şi asociază atacul de cord al ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, cu teribila lovitură a crucişătorului.

Ultima dată cînd ruşii au pierdut o navă amiral în luptă a fost în 1905, în bătălia de la Tsushima, iar consecinţa a fost pierderea războiului ruso-japonez. Un an înainte, pe 13 aprilie 1904, o altă navă amiral s-a scufundat, la Port Arthur. Este vorba de Cuirasatul Petropavlovsk. Ulterior acestui dezastru naval, a murit un proeminent comandant rus, viceamiralul Stepan Makarov.

După exact 118 ani, istoria se repetă, 13 aprilie continuînd să rămînă o zi neagră pentru istoria navală a Rusiei. După pierderea crucişătorului Moskva, Rusia mai deţine încă 3 crucişătoare, pentru patru flote: Varyag, Mareşal Ustinov şi Petru cel Mare!

Dar, cum a reuşit armata ukraineană să prindă peştele cel mare din Marea Neagră? Potrivit informaţiilor militare, operaţiunea a fost planificată de mai multă vreme, iar seara de 13 aprilie a fost aleasă pentru cumulul de factori, inclusiv o furtună năpraznică ceea ce a îngreunat manevrabilitatea navei. Potrivit informaţiilor, armata ukraineană a beneficiat de înaltă tehnologie şi specialişti în localizarea ţintelor navale şi ghidarea rachetelor. Cu ajutorul lor, crucişătorul a fost atacat cu o dronă kamikaze care a scos din funcţiune comutatorul antiaerian de sarcină, iluminare şi ghidare radar, manevră care l-a orbit. Apoi, două rachete antinavă, Neptun, de fabricaţie ukraineană, au fost lansate de pe ţărm, din unghiuri diferite. Restul, e deja istorie!

Cîteva cuvinte despre Moskva. Acesta este un crucişător de rachete, nava principală a proiectului 1164 Atlant, dezvoltat încă din perioada sovietică sub denumirea de SLAVA. A fost construit între anii 1976 şi 1979 în şantierele navale de la Nikolaev, astăzi o ţintă pentru armata rusă! Intrat în serviciu în 1983, „Moskva”, care pînă în 1996 a purtat numele „Slava”, a devenit cunoscută în decembrie 1989, cînd a asigurat, alături de nava americană Belknap securitatea summitului din Malta al liderilor sovietic şi american, Mihail Gorboaciov, şi G. Bush. Ulterior, „Moskva” a participat la campaniile din Georgia, în 2008, şi Syria, în 2015. În prima zi a campaniei din Ukraina, „Moskva” a participat la ocuparea insulei Şerpilor, operaţiune în care au fost luaţi prizonieri 82 de militari ukraineni, iar ulterior, conform mediilor ukrainene, a participat la blocarea porturilor Odessa, Nikolaev şi Oceakov. Avea sarcina de a asigura apărarea aeriană a întregii grupări de trupe de ocupaţie din Herson. De asemenea, crucişătorul ar fi trebuit să asigure acoperirea aeriană pentru debarcările planificate în regiunile Herson şi Odessa, avînd la bord un număr mare de sisteme S-300, aşa că era o umbrelă excelentă.

Moskva are un deplasament de 11,500 tdw, o lungime de 185, 5 metri, o lăţime de 20,8 metri şi o înălţime de 42,5 metri. Cît un bloc cu 16 etaje! Şi un pescaj de 8,4 metri! Dezvoltă o viteză de 32 de noduri/oră şi are o autonomie de 6000 de mile marine sau 30 de zile.

Crucişătorul dispune de o instalaţie de artilerie AK-130, artilerie antiaeriană AK-630, rachete antinavă P-1000 Vulcan, două sisteme de rachete antiaeriene, unul S-300 Fort şi unul Osa-MA. Nava este numită „ucigaşul de portavioane”. În acelaşi timp, prezenţa la bord a sistemului Fort SAM, care acoperă un cerc cu o rază de 150 de km, îl face principala unitate de apărare antiaeriană navală din cadrul flotei.

Fostul secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ukrainei, Alexander Turkinov a confirmat faptul că fregata rusă purtătoare de rachete, Amiral Essen, a fost lovită, la rîndul ei, pe 3 aprilie, tot de rachete de tip Neptun. În 2018, Turkinov a fost prezent de mai multe ori, la Odessa, la testele efectuate cu acest tip de rachetă.

Racheta antinavă Neptun a fost dezvoltată de către Biroul de Proiectare de Stat şi Întreprinderea de Cercetare şi Producţie RAY.

Primăvară şi proiectile la Odessa

Sanjiika, Regiunea Odessa. SAT ROMÂNESC!

BMTF, 25 martie – Mîine, sîmbătă, 26 martie 2022, Grădina Zoologică din Odessa se redeschide pentru vizitatori. Locuitorii oraşului şi ai regiunii îşi văd de viaţa lor obişnuită, deşi loviturile de artilerie şi atacurile cu rachete îi fac să se gîndească la un viitor sumbru. Locuitorii satelor din împrejurimi taie via şi pomii.

În această dimineaţă, între orele 7:15 şi 7:30, o navă de război rusă, aparţinînd Flotei Mării Negre, a bombardat cu tunurile navale satul Sanjiika, din Comuna Dalnici, Raionul Ovidiopol, de lîngă Odessa, localitate cu populaţie românească, evident nerecunoscută de regimul de la Kiev!

Sanjiika, cu aproximativ 800 de locuitori, are plaje frumoase şi line care se pretează la o operaţiune de desant, la fel ca sectorul Bugaz-Zatoka, în zona lagunară, la sud-vest de Odessa şi sectorul Ciobanu-Codăeşti-Nicolae Bălcescu, din Laguna Budaki. Acest sector dispune de plaje cu nisip fin de 50 de metri lăţime şi o lungime apreciabilă. De altfel, trupele ruse au bombardat cu muniţie cu dispersie Zatoka, încă din 5 martie a.c.. Acest tip de muniţie poate arunca la faţa locului sute de submuniţii componente. Au fost două rachete, un RBK-500 şi un RBK-250, recuperat de autorităţile locale. Aceste muniţii sînt extrem de urîte şi pot arunca sute de submuniţii”.

La trei ore de la atacul asupra satului românesc Sanjiika, comandantul navei ruse a anunţat crearea unui coridor de securitate pentru navele străine aflate în marş în nordul Mării Negre, începînd de astăzi, 25 martie.

Tot în această dimineaţă, trei rachete ruseşti au fost interceptate de apărarea anti-aeriană ukraineană, deasupra Regiunii Odessa, a raportat Comandamentul Aerian SUD. Informaţiile au fost confiramate şi de unii locuitori ai regiunii care au văzut rechetele arzînd în aer. Una dintre ele a căzut într-un iaz!

Potrivit informaţiilor, aproape 60% dintre rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra ţintelor ukrainiene, nu-şi ating ţinta. Între 20% şi 60% dintre rachetele de croazieră ruseşti lansate au avut defecţiuni, în funcţie de zi. Potrivit surselor, această rată mare de eşec include defecţiuni variate, de la eşecuri de lansare pînă la neexplodarea muniţiei la impact. Doi experți au spus că orice rată de eșec de peste 20% este mare. Potrivit Proiectului de apărare antirachetă al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Rusia a desfășurat două tipuri de rachete de croazieră lansate aerian, Kh-555 și Kh-101, în Ukraina.

Flota Mării Negre ţine în tensiune locuitorii din Odessa, încă din noaptea de 2 martie cînd a venit informaţia că a pornit spre Odessa. Totuşi, în ciuda manevrelor zilnice pe mare, atacul nu are loc! Formal, flota Mării Negre are în compunerea sa vechiul crucişător de rachete „Moscova” (construit în 1983) şi cinci fregate – trei fregate moderne (tip Admiral Grigorievici) şi două fregate vechi de la începutul anilor 1980. Există şi 9(nouă) corvete, dintre care cinci sînt unităţi noi, şase nave purtătoare de rachete şi submarinele cu propulsie convenţională diesel-electrică şi înarmate cu torpile.

În plus, există o flotă de debarcare relativ mare în Marea Neagră, pentru care se tot testează plajele din Regiunea Odessa. Pînă de curînd, aceasta includea trei nave de debarcare vechi Proiect 1171 (deplasament 3.400 de tone) şi cinci unităţi Proiect 775 şi 775M (deplasament standard 2.200 de tone), dintre care unele modernizate, dar în săptămînile premergătoare invaziei, li s-au alăturat două grupări de nave din Flota de Nord şi Flota Baltică. Navele clasa Ropucha Proiect 775 sînt relativ vechi fiind construite în anii ’70, una dintre ele fiind deja scufundată de marina ukraineană. Au fost lansate la apă 28 de astfel de nave, dar 13 dintre ele au fost retrase, deja, din serviciul de luptă. Cu un echipaj de aproximativ 90 de oameni, aceste nave pot transporta, cu o viteză de 33 de kilometri pe oră, 10 tancuri şi 340 de militari sau 12 TAB-uri şi 340 de militari. Ca armament, aceste nave sînt echipate cu două tunuri AK-257, un tun AK-176 şi lansatoare de rachete A-215 Grad-M şi Strela 2(SA-N-5). În acelaşi timp, navele de tip Proiect 1171 (cod NATO Aligator), precum cea lovită ieri în portul din Marea Azov, pot transporta pînă la 425 de militari şi 20 de tancuri sau 40 de transportoare blindate şi pînă la patru elicoptere (de exemplu, aparate de recunoaştere şi atac Ka-52).

Ca armament, navele de tip Proiect 1171 sînt dotate cu aruncătoare de rachete Grad, vectori antiaerieni Strela, un tun de 57 milimetri şi două tunuri antiaeriene de 25 milimetri. Drept urmare, un mic calcul ne arată că forţa de lovire a flotei de nave de debarcare strînse de Rusia la Marea Neagră însumează 5.500 de militari, cel mai probabil puşcaşi marini. Trupele ar putea fi deservite de tehnică precum 180 de tancuri şi/sau 200 de blindate şi cel mult 16 elicoptere Ka-52.

Orice debarcare a acestora pe plajele de la Nicolae Bălcescu (accesibile) pînă la Odessa (faleză abruptă) este sortită eşecului în absenţa unui atac terestru dinspre Nord sau Est, dinspre Kerson, Nikolaev, exclus din Transnistria – specificare pentru toţi habarniştii panicarzi care se amestecă în discuţie!

14 RACHETE PESTE KABUL. CINCI CIVILI MORȚI!

BMTF, 21 nov – Cel puţin cinci persoane au murit şi alte 21 au fost rănite în această dimineața, într-o serie de atacuri cu rachete, în capitala afghană, Kabul, transmit agențiile de știri. 14 rachete au lovit diferite ținte din oraș, la doar o oră de la exploziile a două dispositive explosive improvizate IED în zonele Chehel Sutoon și Arzaan Qeemat. Explozia din Arzaan Qeemat a provocat un mort, în rîndul forței de Securitate, și încă trei răniți.

Atacurile, care nu au fost deocamdată revendicate, au avut loc în cel puţin patru districte din oraş, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian. Rachetele au căzut în diferite părți ale Kabulului, inclusiv în zonele puternic protejate din Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw.

Printre locurile vizate de atacuri sînt piaţa Sedarat, unde se află biroul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh. Imagini postate pe social media arată zidurile avariate ale unui mare spital din Kabul. Rachetele au lovit în zonele Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw din centrul orașului Kabul, Chahar Qala, sensul giratoriu, sensul giratoriu Gul-e-Surkh în PD4, sensul giratoriu Sedarat, drumul Spinzar în centrul orașului, în apropiere de Drumul Arhivei Naționale în PD2 și în piața Lysee Maryam și zonele familiei Panjsad din nordul Kabulului, potrivit ministerului.

De mai multe luni Afghanistanul este cuprins de un val de violenţe. Talibanii s-au angajat să nu atace zonele urbane, dar autorităţile de la Kabul au acuzat insurgenţii că au organizat mai multe atacuri în capitala afghană.

La începutul acestei săptămîni, Pentagonul a anunţat că va retrage 2.000 de soldaţi americani din Afghanistan, accelerînd astfel calendarul stabilit în cadrul acordului încheiat în februarie, la Doha, de SUA şi talibani. La rîndul său, Ministerul german apărării elaborează planuri privind retragerea tuturor trupelor sale din Afghanistan posibil în decurs de patru luni, a declarat vineri un purtător de cuvînt al ministerului de la Berlin, informează dpa.

Aceste opţiuni au fost luate în considerare înaintea deciziei din această săptămînă a preşedintelui american Donald Trump de a reduce numărul soldaţilor americani din Afghanistan la 2.500 pînă la jumătatea lunii ianuarie, a declarat purtătorul de cuvînt pentru ziarele Rheinsichen Post şi General-Anzeiger. În prezent, există aproximativ 1.250 de soldaţi germani în Afghanistan care desfăşoară programe de training pentru trupele afghane, ca parte a unei misiuni NATO.

În ultimele şase luni, talibanii au comis 53 de atentate sinucigaşe şi au declanşat 1.250 de explozii, violenţe soldate cu 1.210 morţi şi 2.500 răniţi în rîndul civililor, a adăugat Tariq Arian.

MORȚI LA PALATUL PREZIDENȚIAL DIN KABUL ÎN ATACUL DE IERI

BMTF, 19 august – Cel puţin trei persoane, dintre care doi membri ai gărzii prezidenţiale afghane, au fost ucise şi 16, printre care patru copii şi o femeie, au fost rănite de rachete trase marţi asupra capitalei Kabul, au anunţat miercuri responsabili afghani, informează AFP preluată de Agerpres.

Paisprezece rachete au lovit centrul capitalei afghane marţi, dintre care una a atins palatul prezidenţial, în timp ce ţara aniversa 101 de ani de independenţă.

Doi membri ai gărzii de onoare a preşedintelui au murit în atac, au declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, doi angajaţi ai palatului prezidenţial. Alţi şase membri ai gărzii de onoare au fost răniţi atunci cînd rachete au lovit palatul, la scurt timp după încheierea unei ceremonii în prezenţa şefului statului.

Palatul prezidenţial se află într-un sector foarte protejat din Kabul, la cîţiva paşi de cartierul ambasadelor, ascuns în spatele unor ziduri înalte de beton.

Este a treia oară în doi ani cînd edificiul este vizat sau atins de rachete. În august 2018, circa 30 de obuze de mortier au fost lansate asupra capitalei afghane, dintre care unele au căzut în timpul unui discurs al lui Ghani.

Gruparea Stat Islamic a revendicat acel atac, precum şi tirurile de rachete din martie împotriva ceremoniei de învestire a preşedintelui afghan.

RACHETE DE ZIUA INDEPENDENȚEI

BMTF, 18 august – Cel puțin 17 persoane au fost rănite în mai multe atacuri cu rachetă la Kabul, marți dimineață, în jurul orei 9:30, ora locală, în timp ce președintele Ghani depunea o coroană la Minaretul Independenței, pentru a marca Ziua Independenței din Afghanistan, transmit surse de Securitate privată.

Tirurile au lovit inclusiv principalul cartier diplomatic, au anunţat oficiali afghani citaţi de Reuters, scrie Agerpres.

Cel puțin 14 rachete au fost tras în diferite părți ale orașului, inclusiv opt lansate de la PD16 și șase de la PD17, a transmis sursa noastră de securitate, adăugînd că „toate rachetele au fost lansate din două vehicule” Corolla „Toyota.

Rachetele au lovit zona diplomatică din Kabul, care a fost repede închisă, în timp ce angajaţii s-au pus la adăpost în încăperi securizate. Martorii oculari au declarat că rachetele au lovit în Wazir Akbar Khan, Sherpur, Macroryan și Shashdarak din Kabul și că mai mulți răniți au fost duși la spital.

Cel puțin șapte persoane au fost rănite în atacuri în zona Palatului Prezidențial, a spus o sursă. Alți 10 oameni au fost răniți în diferite părți ale orașului.

Nu este deocamdată clar dacă s-au înregistrat victime sau cine se află în spatele atacului, care a avut loc de Ziua Independenţei Afghanistanului şi în condiţiile în care SUA îşi retrag trupele în încercarea de a face să avanseze negocierile de pace care să pună capăt celor aproape 19 ani de război.

Atacurile cu rachete au avut loc în timp ce președintele Ashraf Ghani a depus o coroană la Minaretul Independenței la Ministerul Apărării pentru a marca a 101-a Zi a Independenței din Afghanistan. Această sărbătoare națională onorează fondarea națiunii lui Shah Amanullah Khan în 1919.

PAKISTANUL A TRAS MAI MULTE RACHETE SPRE AFGHANISTAN

BMTF, 31 iul – Armata afghană a primit ordinul să rămînă în alertă după ce forţele pakistaneze au deschis focul asupra teritoriului afghan, informează vineri Agerpres.

Ministerul Apărării afghan a declarat că şeful statului major al ţării a ordonat forţelor armate să răspundă cu toată puterea dacă atacurile de artilerie ale armatei pakistaneze continuă de-a lungul graniţei disputate dintre cele două ţări vecine.

Nouă civili au fost ucişi, inclusiv un copil, şi alţi 50 răniţi după ce armata pakistaneză a tras rachete asupra teritoriului afghan, potrivit comunicatului ministerului.

„Forţele aeriene şi forţele speciale au fost plasate în poziţie de alertă ridicată şi dacă atacurile cu rachete ale armatei pakistaneze continuă asupra teritoriului afghan, acestea se vor confrunta cu acţiunea de represalii a armatei afghane”, adaugă comunicatul.

Rachetele au căzut în zone rezidenţiale din districtul Spin Boldak în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, în timp ce populaţia se pregătea să sărbătorească Eid al-Adha.

Oficiali de securitate pakistanezi au declarat că un protest împotriva închiderii graniţei pentru naveta zilnică a devenit violent în zona Chamman, de cealaltă parte a districtului Spin Boldak în provincia pakistaneză Baluchistan, dar nu s-a folosit muniţie reală.

Cu toate acestea, activiştii au acuzat forţele de securitate pakistaneze că au tras în protestatari şi au deschis focul asupra Afghanistanului unde oamenii de asemenea protestau.

Frontiera afghano-pakistaneză lungă de 2.430 de kilometri a fost creată în 1893 între India de atunci britanică şi Emiratul Afghanistan.

Lupte între statele vecine de-a lungul frontierei de facto cunoscute ca Linia Durand au loc rar, dar relaţiile sînt considerate tensionate.

ATAC CU 18 RACHETE ÎN IRAQ

BMTF, 12 mar – Doi militari americani şi un britanic au fost ucişi, miercuri, în baza Taji din Iraq, în urma unui atac cu 18 rachete. Potrivit informațiilor, 18 rachete au căzut miercuri pe o bază militară iraqiană unde se află soldaţi americani, în apropiere de Baghdad, fiind cel de-al 22-lea atac împotriva unor obiective americane în Iraq de la sfîrşitul lunii octombrie, a anunţat comandamentul militar iraqian, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Acest atac asupra bazei din Taji nu s-a soldat cu victime sau daune, a precizat armata iraqiană, dar în atacurile cu rachete asupra unor soldaţi, diplomaţi sau obiective ale SUA în Iraq au fost ucişi deja un contractor american şi un soldat iraqian.

Nici un atac nu a fost revendicat, dar Washingtonul consideră că facţiuni armate pro-Iran sînt responsabile de aceste atacuri. Numărul rachetelor lansate miercuri este deosebit de mare.

La două zile de la uciderea unui american într-un atac cu 30 de rachete asupra unei baze militare iraqiene la Kirkuk, la sfîrşitul anului 2019, armata americană a lovit cinci baze, în Iraq şi în Syria, ale unei facţiuni armate pro-Iran, Brigăzile Hezbollah.

TOT DIN CHINA

TOT DIN CHINA

Înainte de coronavirus, din China au venit rachetele. Ieftine, numai bune de tras asupra bazelor din Afghanistan. Avînd un calibru de 107 mm şi o greutate totală de 19 kg, cu o încărcătură explozivă de 1,3 kg, este considerată a avea o precizie bunicică, fiind extrem de eficientă în bombardamentul de saturaţie, după modelul Katiuşa.

KATIUȘA LA AMBASADA AMERICANĂ

BMTF, 27 ian – Trei dintre cinci rachete lansate duminică la Baghdad au căzut pe ambasada americană, a anunţat o sursă a serviciilor de securitate, precizînd că una dintre rachete s-a prăbuşit pe o cantină la ora mesei, relatează AFP, scrie Agerpres.

Este pentru prima dată cînd aceste tiruri cu rachete au lovit direct ambasada Statelor Unite, situată în Zona verde, ultrasecurizată din Baghdad, care a fost vizată în mod constant în ultimele luni.

Ambasada SUA nu a reacţionat imediat, dar forţele de securitate iraqiene au indicat că nu au fost înregistrate victime. Este a doua oară într-o săptămînă cînd misiunea diplomatică americană este vizată.

Cinci rachete Katiuşa au căzut duminică la Baghdad, într-unul din frecventele atacuri asupra acestei ambasade ce se repetă fără a face victime după escaladarea tensiunilor dintre Iran şi SUA în urma uciderii generalului iranian Qassem Soleimani de către o dronă americană în capitala iraqiană, informează agenţia EFE.

Potrivit unei surse din Ministerul de Interne iraqian, cele cinci proiectile au căzut aproape de misiunea diplomatică americană, aflată în aşa-numita Zonă Verde fortificată. La rîndul ei, Celula de Informare şi Securitate a guvernului iraqian a confirmat că cinci rachete Katiuşa au lovit Zona Verde fără să provoace victime, dar nu a făcut nici o referire la ambasada americană.

Şi pe 20 ianuarie trei rachete de acelaşi fel au căzut în apropierea ambasadei SUA. Autorităţile iraqiene au anunţat atunci deschiderea unei investigaţii, dar pînă în prezent nu au vorbit despre posibilii autori ai atacului.

Washingtonul pune aceste atacuri pe seama miliţiilor iraqiene sprijinite de Iran, precum Kata’ib Hezbollah. Despre aceasta din urmă autorităţile SUA afirmă că este responsabilă şi pentru atacul soldat cu moartea unui contractor american pe 27 decembrie în nordul Iraqului, atac urmat o săptămînă mai tîrziu de operaţiunea americană în urma căreia generalul Soleimani, comandantul Forţei Quds, a fost ucis în zona aeroportului din Baghdad, scrie Agerpres.

ALTE ȘASE RACHETE TRASE SPRE AMBASADA AMERICANĂ DIN BAGHDAD

BMTF, 6 ian – Şase rachete au lovit duminică capitala iraqiană Baghdad, dintre care trei au căzut în Zona Verde, un perimetru puternic securizată în care se află clădirile guvernului şi misiunile străine, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Celelalte trei rachete au căzut în Jadriya, o zonă rezidenţială din apropiere, conform unui comunicat al armatei iraqiene.

Potrivit informaţiilor furnizate de poliţie, şase persoane au fost rănite.

De la sfîrşitul lunii octombrie, 14 atacuri cu rachete au vizat puncte de interese americane în Iraq. Atacurile nu au fost revendicate, dar multe dintre acestea au fost atribuite de Washington Brigăzilor Hezbollah, informează AFP.

Această facţiune pro-iraniană a făcut apel sîmbătă la soldaţii iraqieni să se îndepărteze de trupele americane pînă duminică la ora 14:00 GMT, ceea ce lăsa să se înţeleagă că vor urma atacuri.

Tot duminică, un militar american şi doi contractori au fost ucişi în atacul comis de gruparea islamistă somaleză shebab împotriva unei baze militare utilizate de forţe americane şi kenyene din Lamu (în nordul Kenyei), a anunţat Comandamentul militar american pentru Africa, citat de Reuters.

În acelaşi atac au fost răniţi alţi doi americani din cadrul Departamentului Apărării, care sînt în stare stabilă şi vor fi evacuaţi, precizează de asemenea armata americană.

Combatanţii somalezi shebab, afiliaţi Al Qaida, au comis mai multe atacuri la scară largă în interiorul Kenyei, afirmînd că acţionau în chip de represalii pentru trimiterea de trupe kenyene în Somalia în 2011 pentru a lupta împotriva grupării, precum şi pentru a viza interese străine.

APĂ ŞI RACHETE

BMTF, 30 mar – Cel puţin patru copii au fost ucişi sîmbătă dimineaţă de o rachetă care a lovit şcoala unde învăţau, în sud-estul Afganistanului, scrie Agerpres. Autorităţile provinciale au anunţat că atacul s-a soldat cu rănirea altor 17 oameni, printre care doi profesori.

Un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei Ghazni nu a fost în măsură să precizeze cine a comis atentatul din districtul Andar. Un membru al consiliului provincial a susţinut, însă, că este vorba de militanţi talibani. El a afirmat că talibanii încearcă să preia controlul în Ghazni şi şi-au intensificat atacurile în această provincie.

În nord şi în vest, ploile torenţiale au provocat inundaţii soldate cu 17 morţi în provinciile Faryab (nord) şi Herat (vest), au anunţat sîmbătă autorităţile afghane.

Corpurile a zece persoane au fost găsite în diferite părţi ale provinciei Faryab, iar alte două persoane sînt date dispărute în această zonă din nordul Afghanistanului.

Inundaţiile au provocat şi importante pagube financiare, suprafeţe importante de teren fiind acoperite de apele care au distrus şi mai multe locuinţe şi magazine. Peste 2000 de animale domestice au murit.

Locuitorii din zonă au nevoie urgentă de ajutoare umanitare.

În provincia Herat, cel puţin şapte persoane au murit din cauza inundaţiilor care au afectat aproape toate districtele provinciei. În ajutorul oamenilor au intervenit efective militare şi civile.

Inundaţiile au afectat peste 122.000 de persoane din 14 provincii afghane în cursul lunii martie, conform Biroului ONU pentru Coordonarea Asistenţei Umanitare (OCHA).

Ploile torenţiale şi inundaţiile pe care le provoacă ucid zeci de oameni şi distrug sute de locuinţe în ultimii ani în Afghanistan, după ani de secetă.