Etichetă: razboi hibrid

PATRIOT-UL MOLDOVENESC

BMTF, 29 mai – Sistemul anti-rachetă american PATRIOT este menit să apere şi să protejeze obiective vitale de lovituri cu rachete balistice. Un sistem de protecţie PATRIOT îşi va face apariţia, în scurt timp, în Republica Moldova. El este menit luptei împotriva propagandei. Sau, cum vor spune mulţi, un Minister al Adevărului.

Într-un briefing de presă matinal, Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova a fost supusă timp de 30 de ani „șantajului, embargourilor, hoțiilor, schemelor de spălare de bani și amenințărilor hibride”, însă atacurile s-au intensificat de cînd “Rusia a lansat un război brutal în Ukraina”.

“De cînd și-a obținut independența, Republica Moldova a fost amenințată în mod constant. Timp de peste 30 de ani țara noastră a fost supusă șantajului, embargourilor, hoțiilor, schemelor de spălare a banilor, amenințărilor hibride, cu scopul de a-i bloca dezvoltarea și de a-i împiedica creșterea bunăstării oamenilor.

De cele mai multe ori, atacurile veneau din afara țării, dar, de fiecare dată, se găseau trădători aici, în țară. Au încercat să ne dezbine, să ne certe între noi pentru a ne face slabi în fața amenințărilor.

De cînd Rusia a pornit războiul brutal împotriva Ukrainei, care ucide oameni pașnici și bombardează case, spitale, grădinițe, orașe întregi, s-au intensificat și atacurile împotriva Republicii Moldova. În mod constant, se încearcă atragerea țării noastre pe o orbită a trecutului, într-o zonă întunecată și fără perspectivă de dezvoltare.

Doar datorită rezistenței și curajului ukrainenilor, Rusia nu poate ataca militar țara noastră. Dar o atacă constant informațional, prin minciună, propagandă, dezinformare. Zi de zi, Kremlinul și grupările criminale lansează atacuri hibride, utilizând arma propagandei, pentru a semăna ură în Moldova, pentru a slăbi încrederea noastră unii în alții și încrederea noastră în statul nostru.

Planul celor care lansează falsuri și contribuie la propagarea lor este să provoace frică, ceartă și, astfel, să-și realizeze scopurile meschine. Pentru că nu poate ajunge la noi cu tancuri, Kremlinul sponsorizează cu sume imense răspîndirea minciunilor în mass-media și pe rețele sociale, finanțează cu bani murdari grupări criminale care încearcă să ne oprească din drumul nostru de a dezvolta țara.

Minciunile difuzate la televizor și pe internet au devenit cele mai periculoase arme cu care sîntem atacați în prezent. Cu sume imense de bani, cu fabrici de trolli care lucrează 24 de ore din 24, prin multiple canale media care servesc interesele unor grupuri criminale organizate, se încearcă slăbirea Moldovei prin atacuri repetate. Propaganda este o amenințare directă la securitatea țării și pune în pericol viitorul liber, democratic și prosper al Moldovei.

Din păcate, avem pe teritoriul Republicii Moldova persoane și rețele bine puse la punct, plătite cu bani murdari, care servesc interesele străine țării noastre și au un singur rol – să creeze falsuri, să propage minciunile Kremlinului și să blocheze drumul Moldovei spre Uniunea Europeană.

Să servești interesul unui stat care atacă și ucide copiii vecinilor și șterge de pe fața pămîntului localități întregi în loc să te îngrijești de oamenii din țara ta este trădare de patrie. Și noi avem datoria de a apăra Moldova de atacuri și de trădători.

Avem nevoie de măsuri concrete, coerente și un plan bine pus la punct care să răspundă acestor amenințări la adresa cetățenilor noștri, care să combată propaganda și să contribuie la protejarea spațiului informațional în societatea noastră.

Cel mai bun antidot împotriva războiului informațional este asigurarea informării obiective, corecte, garantarea întîietății faptelor și dezvoltarea gîndirii critice și a rezistenței cetățenilor la dezinformare. Oamenii trebuie să aibă acces la faptele reale, la informație adevărată, fără manipulare, să poată auzi mai multe opinii și să cunoască ce se întîmplă în țara lor și în lume.

Azi anunț inițiativa legislativă de a crea o instituție care să combată propaganda dăunătoare statului Republica Moldova și să apere cetățenii noștri de manipulare și de atacurile propagandistice constante. În virtutea atribuțiilor oferite de Constituție, în domeniile apărării țării și securității naționale, voi propune Parlamentului spre adoptare constituirea Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, denumit simbolic – PATRIOT.

Centrul Patriot va avea misiunea de a coordona și implementa politica statului în domeniul securității informaționale și de a asigura comunicarea strategică în vederea identificării, prevenirii și combaterii dezinformării la nivel național. Instituția va avea două responsabilități de bază:

  1. să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu toate instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării.
  2. să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride și dezinformare asupra securității naționale.

Mîine textul proiectului de lege va fi publicat pe site-ul instituției prezidențiale pentru consultări. Pînă la finalul lunii iunie vom transmite proiectul de lege în Parlament.

Moldova are nevoie de o instituție care să asigure combaterea propagandei, informarea obiectivă a oamenilor, dezvoltarea rezilienței informaționale a cetățenilor și apărarea securității informaționale.

Știu că acest anunț va agita cuibul de viespi care lucrează împotriva Republicii Moldova și se vor înteți minciunile.

Unii vor discuta această inițiativă din prisma libertății de exprimare. Dreptul la libera exprimare este o valoare incontestabilă și stă la baza dezvoltării democratice pe care o dorim cu toții. Însă libertatea de exprimare nu poate fi un paravan pentru minciună și intoxicare.

Depinde de noi, întreaga societate, să nu le permitem să ne dezbine și să ne slăbească țara. Pentru că acesta este planul lor – o țară slabă, cu oameni certați, care nu le încurcă lor să fure și să țină Moldova într-o zonă a sărăciei și corupției.

Vă îndemn pe toți să contribuim la promovarea informațiilor obiective, să fim atenți cînd distribuim informații, să gîndim critic și să lucrăm împreună pentru a apăra oamenii de minciuni.

Eu am încredere în Moldova. Sunt sigură că avem șansa să construim un stat european, unde oamenii trăiesc în libertate și bunăstare. Vreau ca și cetățenii noștri să aibă încredere în Moldova și în puterea noastră ca țară de a ne ridica”.

RĂZBOIUL HIBRID ȘI VASALITATEA ROMÂNIEI

Scriu de ani de zile: acţiunile hibride agresoare devin o caracteristică frecventă a mediului de securitate contemporan şi urmăresc exploatarea vulnerabilităţilor naţionale în plan politic, militar, economic, social, informaţional şi infrastructură.Ceea ce se întâmplă acum în România reprezintă un război hibrid, foarte bine structurat care are drept obiectiv, în această fază, destabilizarea psihică și emoțională a societății românești. Dar, nu numai, astfel de operațiuni regăsindu-se și în alte țări din proximitate. Ani de zile, am ignorat aceste manifestări! România e supusă acestui război hibrid folosindu-se conturi false pe rețelele de socializare, trolli, campanii de manipulare, de fake news, instigare la ură, intoleranță, amenințare. Sînt operațiuni care vizează, în primul rînd, partea vulnerabilă a populației.

După majoritatea analiştilor militari, „războiul modern” este diferit de ceea ce omenirea a trăit pînă în zilele noastre. Cu certitudine, acesta va reprezenta tot o „continuare a politicii prin alte mijloace”, a să citez din Carl von Clausewitz, o diversitate de acţiuni caracterizate de violenţă, planificate, organizate, conduse şi executate, de factorul uman în competiţia sa continuă pentru resurse limitate.

 „Războaiele hibride” sînt întotdeauna precedate de o perioadă de precondiţionare societală şi structurală pentru a se identifica structura sociopolitică, menită a fi manipulată în scopul separării de structura naţională existentă, pentru a o transforma în forţă de opoziţie sau/şi domeniile vulnerabile care pot perturba funcţionarea normală a statului. Lucru care s-a întîmplat, aș spune nestingherit, timp de 30 de ani pe teritoriul national.

O metodă de a crea clivaje de resentimente o reprezintă introducerea în ecuaţia agravării diferendelor sociale, amestecul şi influenţa organizaţiilor non-guvernamentale.

În războiul hibrid, esenţiale nu sînt doar slăbiciunile militare, ci mai ales cele societale, adică cele non-militare, pe care cel care generează agresiunea încearcă să le fructifice: tensiuni societale, instituţii slabe şi corupte, dependenţă economică/energetică etc. Bazat pe aceste slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică. Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Stat slab înseamnă stat fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi faţă de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potenţiali inamici, măcinat de corupţie, deci uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice.

Care ar fi interesul agresorului față de România?

Secole de-a rîndul, Imperiul Otoman a folosit metoda costisitoare a războiului pentru a cuceri noi teritorii, însă, la un moment dat, a descoperit un mod mult mai eficient de folosire a resurselor: plasarea în vasalitate şi controlul regiunilor cucerite a devenit o „afacere” mult mai profitabilă – se percepea un bir, se folosea forţa de muncă, se obţineau produse şi servicii, dar nu se investea capital. Seamănă? România are deja statutul de vassal global! Dar, să revin la război!

Războiul hibrid este agresiunea care, ca o ciupercă, creşte pe un mediu deja carent pe care, treptat, îl ia în posesie. Doar că sămînţa e aruncată din exterior. Folosind modelul Otoman, poate fi simulat un scenariu prin care o entitate, statală sau nu!, şi-ar asigura controlul asupra unei alte entităţi, fără a-i schimba forma de organizare şi fără a prelua efectiv conducerea acesteia. Obiectivele sînt slăbirea statului prin scăderea încrederii populaţiei în decidenţi şi în instituţiile statului, stimularea unor sentimente de insecuritate, erodarea identităţii naţionale, crearea şi consolidarea controlului asupra actului decizional şi a proceselor care asigură buna funcţionare a administraţiei.

În războiul hibrid, efectele sînt înţelese ca o schimbare a stării unei entităţi. Deşi consecinţele ar trebui să fie predictibile, caracterul neliniar al acţiunilor  face ca acestea să poată fi „văzute şi simţite” doar după ce s-au manifestat.

Referitor la agresiunea externă, chiar dacă pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, există cîteva elemente care indică faptul că România este, în ultimii ani, „ţintă” prin:

– distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;

– crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;

– acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;

– îndatorarea excesivă a ţării;

Un astfel de conflict hibrid, nedeclarat, care urmăreşte să atingă obiective strategice fără a încălca normele de drept internaţional, exploatează vulnerabilităţile actorului statal supus agresiunii într-o aşa numită „zonă gri”, aflată la intersecţia dintre starea de pace, criză şi război. Aceste vulnerabilităţi pot fi determinate de lipsa unor politici adecvate, de prevederi legislative imperfecte, lipsa de cooperare şi coordonare între instituţii.

Cu o situaţie economică precară, o economie fragilă, afectată de schimbările pe plan mondial şi un stat perceput ca avînd o atitudine ostilă, chiar duşmănoasă faţă de cetăţean, România şi societatea românească sînt, astăzi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimele săptămîni, dar şi în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informaţie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în ţara noastră, o amloare fără precedent.

Astfel de ameninţări hibride care urmăresc să exploateze vulnerabilităţile unui actor statal, de instituţii slab pregătite şi corupte, sau referitoare la tensiunile etnice existente într-un stat ţintă nu sînt noi. Presa joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război hibrid, nedeclarat, rolul ei este şi mai semnificativ.

Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatică, prin presă, radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent din interior şi din exterior şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine şi nu sînt induse de centre de decizie agresoare. Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii naţionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut şi a subproducţiilor culturale, impunerea unui complex naţional de inferioritate culturală, crearea unei confuzii naţionale în ierarhia valorică, denigrarea personalităţilor şi valorilor culturale naţionale, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională, alimentarea şi declanşarea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor naţionale, a imnului naţional, a patriotismului şi naţionalismului, exacerbarea valorilor locale şi regionale în detrimentul conştiinţei naţionale.

Astăzi, aș complete eu, rețelele de socializare au o putere colosală în acest tip de conflict.

În loc de concluzie:

“Avem, însă, nevoie şi de o clasă politică sănătoasă şi curată care să înţeleagă întregul context şi să conştientizeze că dacă România nu va lua măsuri cât mai curând pentru a contracara efectele războiului hibrid şi pentru a se pregăti pentru ce poate fi mai rău, riscă să piardă meciul politicii externe regionale. Este timpul să ne trezim!”, a conchis Dan Barna, la  dezbaterea găzduită și moderată în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor în octombrie 2018!