BMTF, 3 iul – Comisia Europeană condusă de preşedinta von der Leyen va fi supusă în Parlamentul European (PE) unei moţiuni de cenzură joia viitoare, în plenul Parlamentului, la Strassbourg. Moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul român din partea AUR, Gheorghe Piperea, afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Moțiunea de cenzură contra Ursulei von der Leyen a trecut de filtrul Conferinței Președinților (COP).

79 de euro-parlamentari au semnat moțiunea, în special români și polonezi, numărul minim de semnături fiind de 72.  

Eurodeputații au dezbătut luni această moțiune la Strasbourg, urmînd să se pronunțe astăzi, în cadrul unui vot. Textul de două pagini acuză Comisia, printre altele, de lipsă de transparență, de abuzuri și de proastă gestionare a politicii pandemiei de COVID-19.

La originea inițiativei, europarlamentarul român Gheorghe Piperea critică lipsa de transparență a lui von der Leyen în legătură cu mesajele SMS schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de COVID-19, cînd Uniunea Europeană negocia achiziționarea de vaccinuri. Cazul i-a adus plîngeri din partea diverselor asociații și personalități care se opun vaccinurilor, precum și din partea cotidianului american The New York Times, care a încercat în zadar să acceseze mesajele în cauză. Gheorghe Piperea acuză, de asemenea, Comisia Europeană de „ingerință” în alegerile prezidențiale din România. Candidatul AUR, naționalistul George Simion, a fost învins în mai de pro-europeanul Nicușor Dan. Simion a încercat apoi, fără succes, să conteste rezultatul alegerilor în fața Curții Constituționale a României, invocînd „ingerințe externe” din partea Franței și a Moldovei, remarcă jurnaliștii belgieni de la lecho.be.

Moțiunea lui Piperea, scrie Financial Times, vizează așa-numitul proces Pfizergate împotriva lui von der Leyen, dar critică și modul în care președinta Comisiei tratează parlamentul, o plîngere împărtășită de europarlamentarii centriști și de stînga, care susțin că ea ocolește singura instituție aleasă a blocului și este prea înțelegătoare cu guvernele UE. În luna mai, Tribunalul UE s-a pronunțat împotriva Comisiei într-un litigiu privind publicarea mesajelor text dintre von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru furnizarea vaccinurilor împotriva Covid, în 2021. New York Times a intentat procesul după ce echipa lui von der Leyen a refuzat să dezvăluie mesajele.

Tribunalul a respins argumentele Comisiei și a spus că decizia de a nu dezvălui mesajele a „încălcat principiul bunei administrări”. „Curtea a considerat că refuzul Comisiei este nefondat din punct de vedere juridic și lipsit de o justificare credibilă”, a declarat Piperea pentru FT.

„Aceste acțiuni demonstrează un model continuu de depășire a competențelor instituționale, de ignorare a democrației și de erodare a încrederii publice în guvernanța Uniunii”, a adăugat inițiatorul moțiunii.

Dacă moţiunea ar trece, actuala Comisie ar trebui să demisioneze în bloc – preşedintele şi cei 26 de comisari. Un astfel de scenariu este considerat, însă, improbabil, întrucît ar necesita o majoritate dublă constînd în două treimi dintre voturile exprimate şi reprezentînd o majoritate din cele 720 de mandate din Parlamentul European, scrie și germanul focus.de. Aceasta ar însemna cel puțin 361 de voturi sau chiar 480 dacă toți eurodeputații ar fi prezenți și ar vota. Deși va supraviețui probabil votului, situația ar putea să o oblige pe von der Leyen să facă mai multe compromisuri atît cu stînga, cît și cu dreapta, pentru a-și asigura sprijinul.

La alegerile din noiembrie anul trecut, Comisia condusă de Ursula von der Leyen a primit 370 dintre cele 688 de voturi exprimate. Acest scenariu nu s-a produs pînă în prezent, în ciuda unui caz special din 1999: înainte de vot, Comisia prezidată atunci de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat în urma unui raport privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă, scrie lecho.be.