Etichetă: US ARMY

NOU ATENTAT ÎMPOTRIVA LUI SALEH. PATRU MORȚI.

BMTF, 9 sep – O bombă amplasată la o margine de drum la Kabul a vizat convoiul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh, care a scăpat nevătămat în urma acestui atac, dar cel puţin 20 de persoane, între care civili şi gărzi de corp ale oficialului afghan, au fost ucise şi rănite, a relatat Reuters, citat de Agerpres.

Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 16 au fost rănite în urma atacului, a indicat un purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii afghan.

Nerevendicat deocamdată, atacul intervine chiar înainte de mult aşteptatele negocieri de pace între guvernul afghan şi talibani la Doha, capitala Qatarului.

Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii afghane, a supravieţuit mai multor tentative de asasinat, inclusiv una asupra biroului său, anul trecut, cînd au fost ucise 20 de persoane.

Oficiali şi diplomaţi au avertizat că recrudescenţa subminează încrederea necesară pentru succesul negocierilor menite să pună capăt insurecţiei care a început după înlăturarea talibanilor aflaţi la putere la Kabul în urma intervenţiei forţelor americane la sfîrşitul anului 2001.

Preşedintele american Donald Trump va anunţa în curînd retragerea mai multor trupe din Iraq şi Afghanistan, a transmis marţi un înalt responsabil al administraţiei sale, potrivit AFP.

Oficialul le-a spus jurnaliştilor care călătoresc cu preşedintele să se aştepte la un anunţ miercuri în legătură cu retragerea de trupe staţionate în Iraq. Un anunţ în legătură cu Afghanistanul va avea loc în zilele următoare, a adăugat aceeaşi sursă.

Pentagonul a afirmat că vrea să-şi reducă la mai puţin de 5.000 de militari prezenţa în Afghanistan pe fondul negocierilor de pace inter-afghane.

În prezent, SUA dispun de 8.600 de militari în Afghanistan.

Conform unui acord semnat în februarie la Doha de Washington şi talibani, trupele străine vor părăsi Afghanistanul în 2021, în schimbul unui angajament al talibanilor în favoarea păcii.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

UPDATE 2: A ÎNCEPUT HĂRȚUIREA

BMTF, 8 ian – Al doilea tir de rachete s-a abătut miercuri dimineaţă asupra bazei militare Ain al-Assad din Iraq, utilizată de soldaţi americani, a anunţat postul Al Mayadeen TV, citat de Reuters.

O sursă din cadrul serviciilor de securitate iraqiene a declarat pentru Reuters că în interiorul bazei Ain al-Assad din provincia Anbar au căzut cel puţin şapte rachete.

Televiziunea de stat iraniană a anunţat miercuri că cel puţin 80 de „terorişti americani” au fost ucişi în atacurile ce au implicat 15 rachete lansate de Teheran asupra unor ţinte americane din Iraq, adăugînd că nici una dintre rachete nu a fost interceptată, transmite Reuters.

Televiziunea de stat, citînd un oficial de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei, a relevat de asemenea că Iranul are în vedere alte 100 de ţinte în regiune dacă Washingtonul recurge la orice represalii. De asemenea, a indicat că elicoptere americane şi echipament militar au fost „grav avariate”.

Comandamentul militar iraqian a anunţat miercuri că 22 de rachete iraniene au căzut asupra a două baze militare de pe teritoriul Iraqului „fără a face victime printre forţele iraqiene”.  „Între orele 01:45 şi 02:15 (22:45 GMT şi 23:15 GMT), Iraqul a fost bombardat de 22 de rachete – 17 asupra bazei aeriene Ain al-Assad şi cinci asupra bazei din Erbil – care au lovit instalaţii ale coaliţiei internaţionale antijihadiste” condusă de SUA, anunţă comandamentul militar iraqian într-un comunicat.

„Nu există nici o victimă în rîndurile forţelor iraqiene”, se mai spune în comunicat, fără a face referire la eventuale victime în cadrul forţelor coaliţiei.

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansînd rachete asupra a două baze militare din Iraq unde staţionează soldaţi americani, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că „evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Pînă în prezent, totul este bine!”. „Voi face o declaraţie mîine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rîndul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a „terminat” în cursul nopţii represalii „proporţionale”. „Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Agenţia federală a aviaţiei americane (FAA) le-a interzis avioanelor civile americane să survoleze Iraqul, Iranul şi Golful Persic.

Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţă la bursele din Asia.

Gardienii Revoluţiei iraniene, Pasdaran, armata ideologică a Republicii Islamice, au sfătuit Washingtonul să îşi recheme trupele americane desfăşurate în regiune „pentru a evita noi pierderi” şi au ameninţat că vor lovi Israelul şi „guvernele aliate” ale Americii.

Tirurile au intervenit la puţin timp după încheierea funeraliilor generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreună cu iraqianul Abu Mehdi al-Muhandis, lider al Hashd al-Shaabi, coaliţie ce regrupează paramilitari pro-Iran integraţi forţelor de securitate iraqiene.

„Rachete balistice lansate deschis dinspre Iran asupra unor ţinte americane, este o nouă fază”, a apreciat un specialist în grupările armate şiite, Phillip Smyth, reamintind că pînă în prezent Teheranul avea tendinţă să răspundă prin intermediul unor facţiuni, fără revendicări.

Dacă Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Iraqul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentînd temerile de a vedea tensiunile actuale sabotînd lupta împotriva jihadiştilor.

Ca urmare a deciziei luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor iraqiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministerul Apărării Naționale din România a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Iraq. Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care erau în misiune în Iraq vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției.

Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor iraqieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul iraqian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Iraq.

Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sînt pregătiți să își reia misiunile.

România rămîne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atît în format aliat, cît și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS.

O retragere a trupelor americane „ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întîmpla Iraqului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistînd asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian.

„La un moment dat, vom pleca”, „dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Aproape în acelaşi timp, secretarul apărării, Mark Esper, insista într-o conferinţă de presă că politica Statelor Unite nu s-a schimbat: „Nu părăsim Iraqul”.

Aceste luări de poziţie au fost provocate de o „eroare” a administraţiei americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor iraqiene în care informa că se va retrage din Iraq şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămîni.

Marţi, premierul iraqian demisionar Adel Abdel Mahdi a confirmat că a primit o scrisoare „semnată”, „tradusă” şi „foarte clară” din partea comandamentului american care anunţa o retragere militară din Iraq.

La cîteva ore de la atacul bazelor americane din Iraq, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, avînd la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran din cauza unei defecţiuni, anunţă Reuters citînd agenţia semioficială Fars. Potrivit informațiilor transmise de Organizația Internațională de Cruce Roșie și Semilună roșie, nu există nici un supraviețuitor.

MOARTE ȘI MINCIUNĂ LA BAGRAM

BMTF, 11 dec – Un atentat împotriva unui spital în construcţie de lîngă baza militară americană din Bagram, la nord de Kabul, s-a soldat cu cel puţin cinci răniţi afghani, miercuri, au anunţat surse locale şi militare americane, scrie Agerpres.

„Forţe inamice au întreprins un atac împotriva bazei aeriene din Bagram în această dimineaţă, ţintind o instalaţie medicală în construcţie şi destinată afghanilor care locuiesc lîngă bază”, se spune într-un comunicat al misiunii NATO în Afghanistan, Resolute Support.

Guvernatorului districtului Bagram, Abdul Shukoor Qudoosi, a declarat la rîndul său că „explozia puternică” ce „a avariat mai multe case” s-a soldat cu „peste 50 de civili răniţi”. Guvernatorul a menţionat că atacul a implicat o maşină-capcană şi atacatori înarmaţi.

Atentatul nu s-a soldat cu victime printre forţele de coaliţie, se precizează în comunicatul Resolute Support.

Baza din Bagram, aflată sub controlul forţelor americane, este situată la circa 60 de kilometri la nord de Kabul. Preşedintele american Donald Trump a efectuat aici o vizită-surpriză la 28 noiembrie, pentru a sărbători Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei) alături de trupele americane şi a se întîlni cu preşedintele afghan Ashraf Ghani.

Atacul, care nu a fost revendicat deocamdată, a intervenit pe fondul reluării discuţiilor dintre talibani şi SUA, la Doha, pentru a ajunge la o retragere a forţelor americane din Afghanistan, în schimbul unor măsuri de răspuns din partea insurgenţilor.

Guvernele americane dădeau asigurări public, din 2002, că fac progrese împotriva insurgenţilor în Afghanistan, însă în privat admiteau contrariul, potrivit unei ample anchete publicate luni de cotidianul Washington Post.

Intitulată „În război cu adevărul”, această anchetă se bazează pe aproape 2.000 de documente ce provin de la Inspectorul General Special pentru Reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), înfiinţat în 2008 pentru a ancheta asupra cheltuielilor abuzive legate de această ţară.

Convorbirile cu responsabili implicaţi în efortul de război şi de reconstrucţie au evidenţiat un buget risipit fără control, într-o ţară fără un guvern central puternic, ceea ce a alimentat o corupţie generalizată şi a făcut ca populaţia să respingă coaliţia internaţională (ISAF), întorcîndu-se spre talibani. „De la ambasadori pînă la personalul de pe teren, (responsabilii americani spun că) noi facem o super treabă. Într-adevăr? Pentru că dacă noi facem o super treabă, de ce există impresia că pierdem?”, se întreabă în 2015 generalul Michael Flynn, care a efectuat mai multe misiuni de informaţii în Afghanistan.

Un militar de grad înalt, identificat drept colonelul Bob Crowley, înalt consilier al ISAF în 2013-2014, explica în 2016 că „fiecare informaţie era transformată pentru a descrie cel mai bun tablou posibil”. „Sondajele, de exemplu, nu erau deloc fiabile, însă întăreau ideea că tot ce făceam noi era bine”, potrivit acestuia.

În opinia lui Douglas Lute, responsabil pentru Iraq şi Afghanistan în Consiliul securităţii naţionale a SUA (2007-2014), misiunea de reconstrucţie suferea de un viciu de concepţie. „Eram lipsiţi de o înţelegere de bază în legătură cu Afghanistanul, nu ştiam ce facem”, spune Lute. „Dacă americanii ar şti magnitudinea acestei disfuncţionalităţi…”, îşi exprima el îngrijorarea în 2015, în condiţiile în care aproape 2.400 de militari şi-au pierdut viaţa în războiul din Afghanistan.

Elicopter la pămînt în Afghanistan

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 20 nov – Cel puţin doi soldaţi americani din trupele staţionate în Afghanistan au murit miercuri în urma prăbuşirii elicopterului în care se aflau, fără a se cunoaşte încă oficial cauza incidentului, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Biroul de presă al armatei americane a relevat într-un comunicat că se investighează cauzele prăbuşirii aparatului, însă datele preliminare „nu indică tir inamic”. Sursa citată nu a divulgat identitatea militarilor decedaţi, deoarece procedura prevede acest lucru timp de pînă la 24 de ore după ce au fost notificate în prealabil familiile celor morţi.

Cu toate acestea, talibanii au revendicat doborîrea elicopterului, care se presupune că a avut loc în provincia estică Logar în timpul unei operaţiuni comune a forţelor afghane şi americane contra bazelor insurgente din regiune.

„Elicopterul a fost doborît şi au murit 54 de invadatori şi soldaţi afghani. După prăbuşire, aparatul a luat foc şi a fost complet distrus”, a precizat într-un comunicat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid. El a adăugat că, după căderea elicopterului, la faţa locului au ajuns mai multe avioane americane pentru a asigura zona şi a prelua toate victimele.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului din Logar a confirmat pentru EFE că în cursul nopţii au existat în provincie operaţiuni militare ale forţelor afghane susţinute de aviaţia străină, dar lipsesc informaţii privind posibile victime în cadrul acţiunii.

Revendicarea talibanilor survine la doar o zi după ce aceștia au eliberat doi ostatici – americanul Kevin King şi australianul Timothy Weeks – eliberaţi marţi, în districtul Now Bahar din provincia Zabul, în sud-estul Afghanistanului şi au fost predaţi forţelor americane. Cei doi s-au aflat timp de patru ani în captivitatea talibanilor, potrivit unor surse ale poliţiei şi comandanţilor insurgenţilor talibani, informează AFP.

Trei comandanţi talibani au confirmat această informaţie, dintre care doi au spus că aşteaptă la schimb eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt.

La rîndul său, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat la 12 octombrie eliberarea acestor deţinuţi, între care Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o ramură importantă a rebeliunii talibane, cu scopul de a permite celor doi occidentali, răpiţi în 2016 la Kabul să scape din captivitatea talibanilor. Un purtător de cuvînt al preşedinţiei afghane a informat însă cu privire la o întîrziere intervenită în acest schimb.

Preşedintele Ghani a mai subliniat că eliberarea lor este o decizie extrem de dificilă, dar şi principala condiţie pentru demararea negocierilor oficiale pentru a pune capăt conflictului care durează de 18 ani în ţară.

Între timp, forţele de securitate afghane i-au eliminat pe militanţii grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Afghanistan, a declarat marţi Ashraf Ghani, la cîteva ore după ce un schimb de deţinuţi cu insurgenţi talibani a crescut speranţa pentru reducerea violenţelor în această ţară, relatează Reuters.

Peste 600 de luptători ai SI, grupare cunoscută la nivel local sub acronimul Daesh, s-au predat împreună cu familiile lor guvernului afghan în ultimele săptămîni. Oficiali susţin că atacuri aeriene ale forţelor afghane şi ale coaliţiei, lipsa fondurilor şi moralul scăzut au determinat gruparea jihadistă să renunţe.

”Acum, că militanţii Daesh s-au predat, cer autorităţilor să le trateze familiile în mod uman”, a adăugat preşedintele Ghani.

Guvernul afghan susţine că printre luptătorii aflaţi în custodia sa se află cetăţeni străini din Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Iran, Azerbaidjan, Kazahstan şi Maldive.

Cu toate acestea, talibanii afghani, care luptă împotriva SI şi a guvernului pentru controlul ţării, au contestat aceasta. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor, a calificat anunţul făcut de preşedintele afgan Ghani drept ”absurd”.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.

SUA – RETRAGERE “IMPORTANTĂ” DIN AFGHANISTAN

BMTF, 21 dec – Preşedintele Donald Trump a decis să retragă un număr „important” de trupe americane staţionate în Afghanistan, a informat joi un responsabil american, la o zi după anunţul retragerii celor staţionate în Syria, relatează Agerpres.

„Decizia a fost luată. Va fi o retragere importantă” din Afghanistan, a declarat acest responsabil sub acoperirea anonimatului.

Este vorba despre circa 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani prezenţi în Afghanistan, au anunţat Wall Street Journal şi New York Times.

Aceste trupe operează atît în cadrul unei misiuni NATO în sprijinul forţelor afghane, cît şi pentru operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Militarii americani luptă împreună cu militarii români care tocmai au primit o suplimentare de trupe în ultima şedinţă a CSAT.

Donald Trump a luat decizia marţi, potrivit acestui responsabil, în aceeaşi zi în care liderul de la Casa Albă a informat Pentagonul despre decizia de a retrage trupele americane din Syria.

Un anunţat care l-a determinat pe secretarul Apărării, Generalul Jim The Mad Dog Mattis, să-şi prezinte demisia joi.

„Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sînt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris el într-o lungă scrisoare adresată preşedintelui şi făcută publică de Pentagon.

Cele două decizii luate de Donald Trump legate de Syria şi Afghanistan sînt susceptibile să aibă consecinţe geopolitice majore în regiunile în cauză.

Jim Mattis şi alţi consilieri militari de prim-plan l-au convins anul trecut pe omul de afaceri republican, iniţial refractar la această idee, să trimită suplimentar mii de trupe în Afghanistan, unde talibanii încep să recîştige teren în faţa forţelor afghane.

Decizia de a retrage un număr „important” de trupe americane din Afghanistan intervine în timp ce Washingtonul încurajează un acord de pace cu talibanii.

NATO a reafirmat vineri continuarea angajării sale în misiunea din Afghanistan, după anunţul privind retragerea unui număr ”important” de militari americani prezenţi în ţara răvăşită de război.

Doamna Oana Lungescu, purtătoarea de cuvînt a Alianţei, a refuzat să comenteze direct anunţul privind retragerea SUA, dar a reamintit angajamentul reiterat în cadrul unei recente reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO de ”a asigura securitatea pe termen lung şi stabilitatea în Afghanistan”.

”Angajarea noastră este importantă pentru a garanta că Afghanistanul nu va mai deveni niciodată un adăpost pentru teroriştii internaţionali care ne ameninţă acasă la noi”, a declarat dna Lungescu.

O parte a trupelor americane desfăşurate în Afganistan participă la misiunea NATO ”Resolute support”, care antrenează, supraveghează şi oferă consultanţă forţelor afghane în lupta lor împotriva talibanilor, în timp ce altele sînt angajate în operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie pentru moment ce misiune va fi afectată de retragerea SUA.

Purtătoarea de cuvînt a NATO i-a adus un omagiu şefului Pentagonului, generalul James Mattis, care şi-a prezentat demisia, afişîndu-şi dezacordul cu noua strategie a Casei Albe marcată de retragerea trupelor din Syria şi de pregătirea unei dezangajări în Afghanistan.

Responsabilul american a avut un rol-cheie ”pentru a păstra un NATO puternic şi gata să facă faţă provocărilor de securitate cu care ne confruntăm (…) Este foarte respectat ca soldat şi ca diplomat”, a mai spus Oana Lungescu.

ALŢI TREI MILITARI AMERICANI UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 nov – Trei soldați americani au fost ucişi în explozia unui dispozitiv exploziv improvizat (VBIED) plasat pe marginea drumului în localitatea Shahbaz, la periferia capitalei sudice Ghazni, informează Misiunea NATO Resolute Support.

Alţi trei membri ai patrulei şi un contractor au fost răniţi şi au fost evacuaţi.

Atacul survine la doar trei zile după ce un alt militar american, rangerul Sgt. Leandro A.S. Jasso a fost ucis în sud-vestul provinciei Nimroz în timpul unei misiuni de luptă.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Un transportor blindat a fost complet distrus în explozie, a spus el.

Atacul survine după ce fosrţele RS au ucis 78 de insurgenţi şi au rănit alţi 22 în Kapisa, Nangarhar, Ghazni şi Kandahar, Farah, Balkh, Faryab şi Helmand.

În Kandahar, acolo unde acţionează cei mai mulţi militari români, doi plantatori de IED-uri au fost ucişi în explozia propriilor dispozitive, la Mandi Kariz şi Shah Wali Koot.

Potrivit Poliţiei Naţionale Afghane, cu mentorat românesc!, au fost detectate 14 tipuri diferite de IED-uri şi două grenade de mînă în Zabur, districtul 15, capitala Kandahar, “împiedicînd atacul terorist și salvînd orașul de o tragedie așteptată”.

Poliția Națională din Afghanistan încurajează toți cetățenii să raporteze activități suspecte și acte criminale apelînd 119.