Etichetă: ATAC

Nasol. Cu Ayatollahul de la Cotroceni.

Foto: NEXTA

Filosofia orientală este total diferită de cea a noastră, cei care ne autointitulăm OCCIdentali! Noi avem ceasuri, ei au TIMPUL de partea lor. Nu încerc să intru în amănunte care ar da apă la moara trompetiștilor și propagandiștilor Noii Lumi mai bune, bazate pe reguli. Remarc, doar, că dacă vrei să accezi în sferele înalte ale puterii globale, trebuie să te înarmezi cu răbdarea persană și să emiți tot atîtea sunete onomatopeice legate forțat, cît Budha la umbra cireșului în floare. Cînd incendiul pare să cuprindă întreaga casă, mai așează-te o dată pe wc și mai meditează profund!

De incendiu, să se ocupe pompierii și organele abilitate spre care privim cu îngrijorare. Gîlceava între Frații Karamazov, de sub ferestre, intră în al treilea an, dar de șase luni la capătul străzii, se întîmplă lucruri ce nu pot fi cuprinse de o minte omenească normală.

Să recapitulez: cu o lovitură precisă, lansată de pe un avion militar, un general iranian care coordona grupări insurgente din Syria și Liban a fost scos din luptă, la Damasc, pe 1 aprilie. Ambasada Iranului se află în partea de nord-vest a orașului cu două milioane de locuitori, într-un cartier de blocuri. În apropiere de reprezentanța diplomatică cu patru etaje, pe care e suspendat portretul generalului Qasem Soleimani, eliminat la ordinul lui Donald Trump în ianuarie 2020, se află o alta, la fel de înaltă, cea a consulatului iranian.

La cîteva secunde după ora 17.00 s-a auzit o explozie asurzitoare. Clădirea consulatului s-a prăbușit. Șapte membri ai conducerii Gărzii Revoluționare din Iran au fost eliminați de lovitura lansată de un avion militar israelian. Generalul Mohammad Reza Zahedi, conducătorul operațiunilor din Syria și Liban, a fost ținta vizată de Israel. Ofițerul era acuzat că înarmează și sprijină grupări ostile Israelului, inclusiv Hamas, avînd legătură cu atacul grupării palestiniene din 7 octombrie 2023 și luările de ostatici.

În consulatul din Damasc, la momentul exploziei, avea loc o întîlnire între militarii iranieni, reprezentanți ai Hamas și ai grupării Jihadul Islamic Palestinian, au spus reprezentanți ai Gărzii Revoluționare pentru cotidianul american New York Times.

Oficialii israelieni consideră că atacul de la Damasc este pe deplin justificat și face parte din succesiunea de operațiuni militare lansate după atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023. Mossad-ul are o veche tradiție în eliminarea dușmanilor Israelului, oriunde în lume, fără prea multe vorbe. Acum, un cor internațional, iritat de dublul standard promovat de Occidentul bazat pe reguli, au reproșat Israelului că a lovit teritoriul iranian (nu ar fi prima dată!), fapt considerat inacceptabil. Statele lumii respectă prevederile din domeniu, o încălcare a lor ar duce la o și mai mare instabilitate politică internațională și conflicte militare. Spațiile misiunilor diplomatice sînt inviolabile. E un fel de imunitate diplomatică în umbra căreia se face spionaj sau contabandă. Dar, între Israel și Iran tensiunile sînt mari de ani de zile. Nu asta contează acum!

Contează, însă că Iranul a mușcat momeala și a lansat zeci de drone și rachete spre Israel. Momeală, pentru că Bibi încearcă, la fel ca vecinul nostru Zelensky, să extindă conflictul din propria prăvălie care a intrat într-un impas. Agresorii devin victime, albul, negru, broscoiul, prinț! Dar, nu numai!

A fost, din partea Iranului, o operațiune demonstrativă, înscrisă în logica persană și menită să detensioneze, pe plan intern, relațiile tensionate între conducerea religioasă și Gărzile revoluționare. Lucru care l-a reușit. Nu e un secret pentru nimeni că Iranul și-a anunțat aliații și țările vecine despre operațiunea ce va urma, cu 72 de ore înainte de declanșarea acesteia. Au făcut public acest lucru, prin vocea ministrului de externe Abdollahian: „La începutul zilei de duminică, într-un mesaj adresat Casei Albe, am anunțat că operațiunea noastră va fi limitată și minimalistă și va avea ca scop apărarea legitimă și pedepsirea regimului israelian(…)În răspunsul nostru am definit că nu vom riposta împotriva țintelor civile. Forțele noastre armate nu au vizat nici o zonă economică sau populată.” Ploaia explozivă nu a fost menită să ucidă, ci să-i facă de rîs pe israelieni. E o ecranizare la scară mai mare a bancului cu calul chior adus la tîrg, greu de înțeles pentru occidentalii rafinați și extrem de serioși.

YIGAL CARMON, expert israelian în contraterorism explică și pentru analiștii unei televiziuni de știri din România: “Pentru a înțelege ce s-a întîmplat aseară, trebuie să mergem cu patru ani înapoi la uciderea comandantului forței Quds din Iran, Qasem Soleimani. Iranul avea nevoie și a cerut să facă ceva ca răzbunare pentru a-și salva onoarea. Statele Unite i-au permis să-i  atace propria bază Ayn Al-Asad, astfel încît nimeni să nu fie rănit. Iată ce s-a întîmplat de fapt: 15 rachete la bază, pagube minore și nici o picătură de sînge!”
Operațiunea de neutralizare a celor 300 de rachete și drone iraniene ar fi costat Israelul undeva între 1 și 1,2 miliarde euro. Aici, deja e o problemă de gheșeft! Estimarea a fost făcut pentru Yediot Aharonot de generalul Reem Aminoach. Ca să vă faceți o idee, o singură rachetă Arrow costă peste 1 milion de euro! Agenția spaniolă EFE: „SUA și aliații săi s-au pregătit 10 zile pentru atacul Iranului asupra Israelului. Potrivit unor surse guvernamentale americane, Washington s-a coordonat în toată această perioadă cu aliaţi precum Israel, Regatul Unit şi Franţa pentru a întări apărarea antiaeriană israeliană, dar a avut contacte şi cu alte ţări precum China, India, Turcia şi Iraq pentru evitarea unei intensificări a tensiunilor regionale.  Fiecare detaliu al răspunsului a fost stabilit personal de preşedintele american Joe Biden, potrivit uneia dintre aceste surse.” Ajutat de aliați, SUA, Marea Britanie, Franța și… Iordania, Israelul a interceptat cele mai multe dintre sutele de drone și rachete și a anunțat că va răspunde atacului lansat de Teheran. Vom vedea dacă va fi un răspuns simbolic sau unul cu impact major, care va atrage o reacție pe măsură, ceea ce va însemna un război în toată regula…

Contextul politico-electoral complicat din acest an este o fațetă a stării de insecuritate actuale. Efecte economice negative sînt vizibile peste tot, chiar și în Israel nu doar în Statele Unite și Europa. Agenda relațiilor internaționale pare să fie una de urgență și atît de fluidă că este din ce în ce mai greu să anticipăm situațiile periculoase. În acest context, Biden i-a cerut lui Bibi să nu răspundă atacului, chiar dacă asta și-a dorit de la început, mai ales că rachetele și dronele iraniene au avut cam zero efect. În condițiile acestea, lucrurile s-ar putea opri aici. Franța și Marea Britanie, ca un ecou al Casei Albe, au îndemnat Israelul să nu riposteze, după atacul iranian. ”Sîntem cu toții îngrijorați de o posibilă escaladare”. Chiar și așa, s-a creat un precedent, Iranul a atacat direct Israelul! Diplomația pare a-și epuiza rapid resursele, în timp ce toate cancelariile și analiștii militari occidentali se pregătesc pentru ce este mai rău. O confruntare militară între Israel și Iran va complica și mai mult situația din Orientul Mijlociu, care va arunca de tot în derizoriu războiul din Ukraina. De altfel, cei doi conducători, Bibi și Volodimir, își joacă nu doar viitorul politic, ci și libertatea sau viața, și au tot interesul să prelungească starea de beligeranță din zonele lor.

Pe termen scurt, Israelul, care a pierdut enorm pe plan internațional pentru masacrele nejustificate din Gaza, iar un ajutor suplimentar american ar fi fost de neconceput pentru iraționalul Bibi, iese învingător din acest atac: comunitatea internațională uită carnagiul civililor palestinieni și buzunarele se deschid larg. Atacul iranian deblochează votul american din Congres. Nici nu se putea altfel. Înșelătoria a funcționat, ayatollahii au mușcat-o și vor plăti scump această naivitate.

NBC News: Camera Reprezentanților SUA va lua în considerare pachetul de asistență pentru Ukraina și Israel în această săptămînă, a declarat șeful Comitetului de Informații, republicanul Mike Turner.

Israelul va riposta dur, iar țintele predilecte vor fi instalațiile nucleare iraniene, vizate de multă vreme. Pentru că, Bibi nu va continua jocul de șah persan și în aroganța și disprețul față de comunitatea internațională bazată pe reguli, reguli pe care Israelul nu le-a respectat Niciodată!, va provoca distrugeri semnificative în Iran…

Asta… la ei acolo, pentru că LA NOI, Politica MUCLES este cea care ne pune la adăpost de orice problemă s-ar abate asupra acestui spațiu politico-geografic, numit cîndva ȚARĂ. Nu am fost pregătiți nici politic și nici militar pentru războiul din Ukraina, cu atît mai puțin din Orientul Mijlociu, și se pare că nu avem o strategie sau o soluție care să dea rezultate pe acest palier, în perioada următoare. Ceea ce pînă acum erau riscuri și vulnerabilități, astăzi au devenit amenințări la adresa securității naționale, dar, ce zic eu, să nu ne panicăm!  

În timp ce Polonia cheltuie pentru apărare 4%, România, după asumarea în 2015, a unui buget de apărare de 2% din PIB, cu alocare reală abia în 2017 a efectuat, de fapt, tăieri bugetare din cei 2% în ultimii 3 ani, iar bugetul cheltuit a fost în medie de 1,7%. În plin război! Cu o garnitură excepțională de propagandiști isterici, utili, pe micul ecran și în herțiene!

Secretomania cetățeanului Klaus Werner Iohannis este menită să ascundă minciuna și inadecvarea personale și pe subiectul apărării și siguranței naționale. Ca și pe celelalte subiecte. România NU este pregătită, de nici un fel, să facă față unei CRIZE – nu unui război! -! Nu avem NIMIC! Nu sîntem pregătiți! Nu contează, atîta timp cît forțele NATO veghează asupra noastră, iar ayatollahul de la Cotroceni se visează în Nirvana…

NUMAI UN PROST L-AR DORI PE ZELENSKI MARTIR

Foto: Mario BALINT/BMTF

BMTF, 7 mar – Mai multe explozii s-au înregistrat miercuri la mai puţin de 200 de metri de convoiul oficial de vehicule în care se aflau preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, înainte ca ei să se întîlnească în oraşul ukrainean Odessa, oraş-port la Marea Neagră, transmite agenţia EFE.

Potrivit televiziunii private greceşti SKAI, exploziile au survenit la numai aproximativ 150 de metri de convoi şi au fost provocate de un atac rusesc cu drone. Imediat după explozii, vehiculele care transportau delegaţia greacă au fost deviate de pe traseul stabilit, conform instrucţiunilor autorităţilor ukrainene, relatează acelaşi post.

Nu este clar dacă dronele au lovit o ţintă anume ori au explodat în urma doborîrii lor de către antiaeriana ukraineană, incidentul survenind în timpul unui atac rusesc mai amplu cu drone şi rachete asupra unor ţinte în zona Odessei.

Surse guvernamentale greceşti au semnalat că premierul Mitsotakis şi toţi membrii delegaţiei sale sînt bine, iar la cîteva minute după incident premierul grec şi preşedintele ukrainean, amîndoi teferi, au avut întîlnirea programată.

În declaraţii acordate presei după întîlnire, Zelenski şi Mitsotakis au vorbit despre atacul rusesc. Vedeţi cu cine avem de-a face. Nu le pasă unde trag, a spus Zelenski, citat de agenţia DPA, referindu-se la ruşi, menţionînd apoi că există victime în urma acestui nou atac rusesc.

De partea sa, premierul Mitsotakis, aparent şocat, a vorbit despre o experienţă impresionantă sub bombardamentul rusesc, relatează AFP. El a precizat că atacul a început după ce el şi Zelenski au părăsit portul Odessa, pe care l-au vizitat împreună. Am auzit sunetul sirenelor antiaeriene şi exploziile foarte aproape de noi. N-am avut timp să ne punem la adăpost, a povestit premierul grec.

Vizita sa la Odessa, menită să confirme sprijinul Greciei faţă de Ukraina în războiul cu Rusia, nu a fost anunţată public în prealabil, abia miercuri presa greacă relatînd despre ea.

După vizita în Ukraina, Mitsotakis a venit la Bucureşti la Congresul Partidului Popular European (PPE).

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri că nimeni nu se simte intimidat de atacul pe care Rusia l-a efectuat mai devreme asupra oraşului ucrainean Odessa şi care a provocat explozii aproape de locul unde se aflau preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, atac despre care între timp Rusia a anunţat că a ţintit o bază a dronelor navale ukrainene, relatează agenţiile EFE şi Reuters. Condamn energic atacul laş al Rusiei la Odessa, a spus aceasta. Mai mult ca niciodată, vom sprijini Ukraina, a continuat preşedinta Comisiei Europene.

Evident, și Klaus Iohannis condamnă cu tărie atacul din zona oraşului Odessa! Condamn cu tărie atacul din Odessa… Ne exprimăm solidaritatea deplină cu poporul ukrainean şi reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ukraina atît timp cît este nevoie, a scris Iohannis, miercuri, pe platforma X.

Ukraina are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor ţărilor libere europene, nu există nimic care să fie mai urgent decît revenirea la pace, a declarat și Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova într-o intervenţie în sesiunea plenară din prima zi a Congresului Partidului European care se desfăşoară la Bucureşti. Azi, mai mult decît oricînd este nevoie de curaj, de leadership şi de unitate pentru a proteja societăţile libere şi pentru a respinge orice formă de agresiune, a subliniat ea în acelaşi context.

Purtătorul de cuvînt al Marinei Ukrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat pentru publicația ukraineană Hromadske că cinci persoane au fost ucise în atacul asupra bazei navale de drone din Portul Odessa. Pletenchuk a mai spus că „mai multe persoane” au fost rănite, dar informațiile despre acestea sînt încă în curs de colectare.

Trupele ruse probabil au folosit o rachetă balistică pentru a lovi Odessa, conform lui Humeniuk. Una dintre clădirile infrastructurii portuare a fost lovită, a adăugat purtătoarea de cuvînt.

Presa odessită ukraineană a relatat că, cu cîteva ore înaintea presupusului atac împotriva lui Zelenski, la Odessa a avut loc o explozie puternică provocată de lovitura unei rachete Iskander în urma căreia au murit cinci persoane. Există informații contradictorii care avansează ideea că racheta a lovit rafinăria din apropiere de Odessa, iar echipa de PR a președintelui ukrainean a preluat faptele transformîndu-le într-o poveste din care să reiasă că Zelenski ar fi fost țintă.

Pe de altă parte, fostului șef al Armatei române, generalul cu patru stele Eugen Bădălan a declarat că  ”Ukraina nu a fost niciodată prietena României, niciodată, ba dimpotrivă! Putem trece în revistă multe acte de neprietenie a Ukrainei la adresa României”. ”România a devenit după invazia Rusiei în Ukraina o prietenă necondiționată a Ukrainei. Nu știu, după ce se va încheia acest conflict dacă Ukraina va avea vreun sentiment de prietenie la adresa României sau va continua atitudinea tradițională de neprietenie. Și eu nu vreau să fac acum o trecere în revistă a actelor de neprientenie ale Ukrainei la adresa României, dar ele există și sînt multe. Atît de multe încît uneori eu mă întreb dacă atitudinea decidenților politici din România de prietenie necondiționată la adresa Ukrainei este o atitudine care pornește din convingerile că în felul ăsta se îndeplinesc interesele României în zonă, sau din obligația pe care o fixează alții pentru România, ca să fie prietena necondiționată a Ukrainei. Eu ca analist al fenomenului război nu am dreptul să iau lucrurile așa cum le spun oficialii, sînt obligat să-mi pun întrebări, să fac analize și să îmi pun întrebări, de ce așa și nu altfel?” a spus Generalul în emisiunea lui Marius Tucă, potrivit Inpolitic.

SCHIMB DE RACHETE ÎNTRE RUSIA ȘI UKRAINA

BMTF, 3 ian – După doi ani de război și o contraofensivă mai mult mediatică, Ukraina nu poate ieși din logica propagandei nesustenabile. Comunicatele oficiale anunță zilnic, triumfalist, cîte 1000 de militari ruși uciși de glorioasa armată ukraineană și 99% dintre rachete doborîte de glorioasa apărare anti-aeriană. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev se plîng partenerilor occidentali de pagubele produse de atacurile rusești. Așa se întămplă și în primele zile ale acestui an.

Atacul rusesc masiv cu rachete şi drone efectuat marţi dimineaţă asupra capitalei ukrainene Kiev şi oraşului Harkov din nord-estul Ukrainei a ţintit societăţi ale complexului militar-industrial ukrainean şi depozite unde sînt stocate arme şi muniţii occidentale, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenţiile France Presse şi EFE.

Forţele armate ale Rusiei au desfăşurat un atac grupat cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune şi vehicule aeriene fără pilot împotriva companiilor complexului militar-industrial al Ukrainei care desfăşoară activităţi pentru producţia de rachete, vehicule aeriene fără pilot şi reparaţii de arme şi echipamente militare la Kiev şi în împrejurimi, semnalează Ministerul rus al Apărării.

Conform acestuia, acelaşi atac a ţintit de asemenea amplasamente de stocare a rachetelor, muniţiilor şi armelor pentru aviaţie furnizate de ţările occidentale. Obiectivul atacului a fost îndeplinit. Toate ţintele au fost atinse, susţine ministerul rus.

De partea sa, armata ukraineană susţine că a doborît 72 dintr-un total de 99 de rachete ruseşti lansate în acest bombardament, inclusiv 10 rachete Kinjal. Aceasta este o rachetă hipersonică despre care Rusia şi unii experţi militari afirmă că este imposibil de doborît cu tehnologia actuală. Totuşi, Ukraina a mai susţinut că ar fi reuşit să doboare astfel de rachete după ce a primit din partea SUA sisteme antiaeriene Patriot. Rusia a susţinut la rîndul său că a distrus anul trecut cu rachete Kinjal cel puţin un sistem Patriot. Toate aceste afirmaţii ale Kievului şi Moscovei nu au fost confirmate de vreo sursă independentă. Rusia are un stoc limitat de rachete Kinjal, prin urmare le foloseşte numai pentru atacurile asupra ţintelor de mare valoare.

Experții spun că pregătirea atacului a durat patru zile.

Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi alte circa o sută rănite în atacul rusesc cu rachete de marţi dimineaţă. Acest bombardament survine după ce preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că atacul ukrainean care a provocat sîmbătă 25 de morţi în oraşul Belgorod nu va rămîne fără răspuns.

Ruşii inumani lovesc din nou, a comentat marţi preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski într-o scurt mesaj video difuzat pe social media şi a denunţat teroarea rusească, în timp ce Ministerul ukrainean de Interne a deplîns bombardamente masive care au atins blocuri de locuinţe, depozite, infrastructuri esenţiale.

În capitala Kiev două persoane au fost ucise şi alte 49 rănite, potrivit primarului Vitali Kliciko. Mai multe zone ale oraşului şi din împrejurimile acestuia au rămas fără electricitate, iar în regiunea capitalei încă două persoane au fost ucise şi 16 rănite de rachete sau drone ori de resturile acestora căzute după doborîrea lor de antiaeriana ukraineană.

Al doilea oraş ca mărime al Ukrainei, Harkov, situat în nord-est, nu departe de graniţa rusă, a fost ţinta a patru atacuri aeriene ruseşti, soldate cu un mort şi 47 de răniţi, conform responsabililor locali.

Între timp, după salva de rachete lansată în cursul dimineţii asupra Ukrainei, Rusia a susţinut că doborît 17 rachete ukrainene deasupra regiunii sale de graniţă Belgorod şi cel puţin o persoană a fost ucisă şi alte cinci sînt rănite în urma acestui atac ukrainean.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, armata ukraineană a lansat marţi două serii de rachete asupra regiunii Belgorod, în timp ce guvernatorul local Viaceslav Gladkov vorbeşte despre trei atacuri ukrainene în cursul acestei zile. Ministerul rus mai afirmă că Ukraina a folosit în aceste bombardamente rachete Vilkha de producţie ukraineană.

ATAC UKRAINEAN ÎN CRIMEEA

BMTF, 17 nov – Mai multe explozii au fost auzite în zorii zilei de joi în oraşul Djankoi, din nordul peninsulei Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în 2014, a informat agenţia locală Ukrinform, care a adăugat că în zonă se vedeau ridicîndu-se coloane de fum, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Ukrinform a citat drept surse locuitori care au înregistrat cu telefoanele mobile şi au publicat imaginile pe reţelele sociale. Agenţia de presă ukraineană a publicat totodată fotografii în care se poate vedea o coloană de fum în acest oraş administrat de ruşi şi a relatat că, în dimineaţa zilei de joi, sistemele de apărare antiaeriană au fost activate.

Pe reţelele sociale se sugerează un posibil atac asupra aerodromului militar situat la periferia oraşului, scrie Ukrinform.

Apărarea antiaeriană rusă este probabil activă în Djankoi, potrivit unor mesaje postate pe reţelele sociale, dar această informaţie nu a putut fi confirmată din surse independente, potrivit EFE.

Conform surselor noastre, un atac a avut drept obiectiv un aerodrom militar rus în Djankoi şi cetăţenii au avut probleme cu furnizarea energiei electrice, a mai relatat Ukrinform.

Guvernul ukrainean a informat în urmă cu cîteva zile că o parte din unităţile militare ruse care s-au retras din regiunea Herson, din sudul Ukrainei, s-au îndreptat către Crimeea pentru a apăra acest teritoriu.

EFE aminteşte că nu este pentru prima dată cînd se produc incidente în peninsula Crimeea, de unde Rusia controlează traficul în Marea Neagră. La 16 august, mai multe explozii au avariat un depozit de muniţii de lîngă Djankoi.

ATAC CU DRONĂ SINUCIGAŞĂ LA ODESSA

Potrivit administraţiilor pro-ruse din regiunile Herson şi Zaporojie, referendumul organizat începînd de astăzi, pentru alipirea la Federeaţa Rusă “decurge nesperat de bine”. Cetăţenii aflaţi în trafic se opresc în număr mare în faţa centrelor de votare, în care se va putea vota efectiv doar marţi, din motive de securitate, şi votează la urnele disponibile pentru cei aflaţi în trafic. Oficialii pro-ruşi din regiunile sudice ocupate nu au emoţii faţă de rezultatul referendumului. Autorităţile ukrainene au ameninţat organizatorii referendumurilor din regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie că vor fi puşi sub acuzare pentru înaltă trădare. În plus, acceptarea paşapoartelor ruseşti, în special de către angajaţii administraţiei de stat, este pasibilă de pedeapsă. Există mulţi colaboratori în teritoriile ocupate, susţine guvernul ucrainean.

Tot din motive de securitate, forţele ruse au lansat atacuri masive cu artilerie, rachete şi drone spre regiunile învecinate. O doronă kamikadze a fost doborîtă, în urmă cu doar cîteva ore, la Odessa, de artileria anti-aeriană a forţelor de apărare teritorială. Drona a zburat la altitudine joasă deasupra centrului Odessei căutînd să doboare echipamente de apărare anti-aeriană. Odessa, 14:20. Drona rusească kamikadze, de tip Geran-2 a fost lovită de o baterie anti-aeriană amplasată la cîteva sute de metri de locația noastră. Sute de elemente de muniție au fost împrăștiate peste acoperișuri și curți. Dorona kamikadze doborîtă de artileria anti-aeriană a forţelor de apărare teritorială este iraniană, Shahed-136, utilizată de armata rusă sub denumirea de Geran-2 şi poartă numărul de armă M205. Are o anvergură de 2,5 metri, poartă 200 kg de exploziv şi are o autonomie mare de zbor. Drona a fost lovită cu un tun AA și a căzut în mare. Potrivit Comandamentului Operaţional SUD, alte două drone au distrus clădirea administraţiei portului Odessa, în ciuda încercărilor de interceptare. Un civil a fost ucis și mai multe locuințe au fost avariate pe strada Primorskaya 34, lîngă port, la capătul străzii unde locuim.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Comandamentului Operaţional SUD, Vladislav Nazarov, în Regiunea Nikolaev, portul Oceakov a fost atacat cu lovituri de mortier de 120 mm. Pentru a treia zi consecutiv oraşul Nikolaev a fost lovit cu rachete Smerch şi S-300. Au fost afectate obiective de infrastructură industrială şi portuară, precum şi clădiri rezidenţiale.

12 RACHETE RUSEŞTI LA NIKOLAEV

BMTF, 29 aug – Potrivit unei informaţii de ultimă oră difuzată pe canalul Telegram, Guvernatorul Militar al Regiunii Nikolaev, Vitaly Kim a făcut un apel de urgenţă către toţi medicii din regiune să vină în oraş pentru că este mare nevoie de ajutorul lor. Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte 24 rănite astăzi, în urma unui atac cu rachete rusesc asupra oraşului Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ukrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale ukrainene, Vitaly Kim.

Loviturile au afectat clădiri de locuit şi instituţii de învăţămînt, a indicat vice-primarul oraşului, Vitaly Lukov, pe Telegram, adăugînd că echipe de salvare acţionează pe teren, iar potrivit guvernatorului militar, echipele de curăţenie degajează molozul din centrul oraşului în timp ce atacul este în plină desfăşurare.

Vitali Kim afirmase anterior că oraşul Nikolaev, în special centrul oraşului reşedinţă regională, se află un sub un atac devastator. “Ocupanţii ruşi au lansat rachete asupra centrului oraşului”, a precizat el pe Telegram, recomandînd localnicilor să rămînă în adăposturi.

Potrivit acestuia, cel puţin 12 rachete au lovit în cursul zilei de luni oraşul Nikolaev, dintr-un număr mai mare lansat de către forţele ruse, unele dintre acestea fiind doborîte de antiaeriana ukraineană. Una dintre rachete a lovit podul de intrare în oraş, care face legătura cu Odessa.

De la începutul invaziei, în urmă cu 6 luni, numai 23 de zile nu a fost bombardat de ruşi oraşul Nikolaev, ultimul obstacol important înainte de oraşul port-Odessa.

Puternicul atac asupra Nikolaevului are loc în timp ce armata ukraineană a anunţat că a trecut la contraofensivă în sudul Ukrainei cu scopul preluării sub control a oraşului Herson, ocupat în prezent de forţele ruse. “Astăzi am început acţiuni ofensive în diferite direcţii, inclusiv în regiunea Herson”, a declarat purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar ukrainean pentru sudul ţării, Natalia Humeniuk, citată de televiziunea locală Suspilne.

Serghei Aksionov, guvernatorul prorus al Crimeii, a dezminţit anunţul purtătoarei de cuvînt a Comandamentului Operativ Sud, calificînd afirmaţiile acesteia drept “noi informaţii false ale propagandei ukrainene”.

Contraofensiva, demult anunţată, nu a putut fi confirmată din surse independente.

RUSIA A DECLANŞAT ATACUL ASUPRA UKRAINEI

BMTF, 24 feb – Putin a anunţat, joi dimineaţă, o operaţiune specială în Donbas. După anunţul preşedintelui Rusiei, au început să aibă loc explozii în capitala ţării, Kiev, şi în oraşul Odessa, dar şi în estul Ukrainei.

Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia a efectuat lovituri cu rachete asupra infrastructurii ukrainene şi poliţiei de frontieră a ţării şi că explozii au fost auzite în multe oraşe, informează Reuters, preluată de Agerpres.

El a anunţat că legea marţială a fost declarată peste tot în ţară şi că a vorbit prin telefon cu preşedintele american Joe Biden.

Într-o declaraţie separată, Ministerul de Externe ukrainean a spus că scopul operaţiunii militare a Rusiei este distrugerea statului ukrainean.

Rusia vizează infrastructura militară a Ukrainei, apărarea aeriană şi forţele aeriene cu arme de înaltă precizie şi nu atacă oraşele ukrainene, potrivit agenţiei ruse de presă RIA care citează joi Ministerul Apărării de la Moscova.

Kievul a declarat că Moscova a lansat un atac la scară largă asupra Ukrainei, centrele de comandă militară din mai multe oraşe fiind lovite de rachete, aminteşte Reuters.

Printre atele, Ukraina şi-a închis întreg spaţiul aerian ca răspuns la operaţiunea militară rusă din Donbas, a informat televiziunea publică joi dimineaţă devreme, citată de agenţia DPA.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat în cursul dimineţii o operaţiune militară pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării, informează AFP şi Reuters. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ukrainene „să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ukraina.

Din punctul său de vedere, acţiunile Rusiei reprezintă auto-apărare în faţa ameninţărilor şi a unor probleme mai mari decît cele actuale.

Premierul Nicolae Ciucă condamnă decizia Federaţiei Ruse de a invada teritoriul Ukrainei, pe care o consideră „un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterînd totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ukrainean.

„Prim-ministrul Nicolae Ciucă condamnă cu hotărîre invadarea de către Federaţia Rusă a teritoriului Ukrainei, care reprezintă un act ilegal de agresiune, contrar principiilor dreptului internaţional, consacrate de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Carta Securităţii Europene şi celelalte documente care definesc actuala arhitectură europeană de securitate. În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ukrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, se arată într-un comunicat transmis joi de Guvernul de la Bucureşti.

Premierul consideră că acţiunea Rusiei nu este doar o încălcare gravă a principiilor dreptului internaţional, ci reprezintă şi „o încălcare flagrantă a rolului său de membru permanent al Consiliului de Securitate, forul ONU ce acţionează ca garant al păcii şi securităţii în lume, precum şi a angajamentelor asumate ca membru al comunităţii internaţionale”.

„Recurgerea la forţă nu poate fi justificată în nici o altă circumstanţă decît cele explicit şi limitativ menţionate în Carta ONU. România este în contact permanent cu aliaţii şi partenerii săi, atît în cadrul NATO, UE şi al altor formate, precum şi la nivel bilateral, şi este pregătită să ia toate măsurile care se impun ca reacţie la această agresiune armată, pentru protejarea securităţii întregii regiuni. De asemenea, va fi prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ukrainean şi asigurarea drepturilor şi intereselor membrilor comunităţii române din Ukraina”, se mai precizează în comunicatul citat.

Totodată, premierul reiterează faptul că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO.

„Prim-ministrul Nicolae Ciucă adresează tuturor cetăţenilor României un apel la calm şi subliniază că România, ca stat membru NATO, se bucură de toate garanţiile de securitate şi de întreaga solidaritate aliată care decurg din acest statut. Guvernul României şi instituţiile cu atribuţii în domeniu vor aplica, la nivel interinstituţional, toate măsurile pentru a gestiona în mod adecvat implicaţiile acestei situaţii, pe toate palierele – inclusiv din punctul de vedere al eventualelor efecte economice, energetice sau din perspectiva migraţiei necontrolate”, susţine Guvernul României.

NOI ATACURI ISRAELIENE ÎN SYRIA

BMTF, 6 ian – Armata israeliană, TZAHAL, a anunţat miercuri seara că a efectuat lovituri din tancuri pe Platoul Golan, într-un sector din sudul Syriei, considerat de statul evreu ca „al doilea front” al operaţiunilor Hezbollahului libanez, notează AFP, preluată de Agerpres.

Israelul a cucerit în 1967 şi a anexat Platoul Golan syrian, o regiune strategică bogată în apă, care se învecinează şi cu Libanul şi patrulată de soldaţii săi.

Potrivit agenţiei de presă siriene SANA, elicoptere israeliene au deschis focul şi în direcţia pădurilor din apropierea satului syrian al-Hurriyah, situat în sectorul Quneitra, la frontiera cu Platoul Golan ocupat de Israel.

Armata israeliană, care şi-a intensificat în ultimii ani loviturile aeriene împotriva elementelor considerate pro-iraniene din Syria, consideră acest sector din sudul Syriei drept „al doilea front” al Hezbollahului, o mişcare libaneză apropiată Iranului care a purtat în 2006 război împotriva statului evreu.

Israelul afirmă în mod constant că nu va permite Syriei să devină cap de pod pentru forţele Republicii Islamice Iran, o ţară inamică a statului evreu.

Marţi, armata israeliană a informat că a doborît o mică dronă de observare pe care Hezbollahul o manevra deasupra frontierei, extrem de militarizată, dintre Liban şi Israel.

Nou atac cu drone la vest de Bagdad

BMTF, 5 ian – Apărarea antiaeriană iraqiană a doborît marţi două drone încărcate cu explozivi care se apropiau de baza aeriană Ain al-Asad de la vest de Baghdad, unde se află forţe americane, a declarat agenţiei Reuters un oficial al coaliţiei militare internaţionale conduse de SUA, scrie Agerpres.

În ultimele săptămîni, mai mulţi oficiali americani au avertizat că se aşteaptă la o intensificare a atacurilor împotriva forţelor Statelor Unite din Iraq şi Syria, unul din motive fiind comemorarea a doi ani de la uciderea generalului iranian Qassem Suleimani. Acesta a fost atacat de o dronă, în apropierea aeroportului din Baghdad, în 3 ianuarie 2020, la ordinul preşedintelui de atunci al Statelor Unite, Donald Trump.

Un atac similar celui de marţi a fost respins luni, tot de apărarea antiaeriană a Iraqului, care a doborît două drone aflate pe o traiectorie spre o bază de lîngă aeroportul internaţional din Baghdad, unde sînt de asemenea staţionaţi militari americani.

Potrivit unui alt oficial al coaliţiei contactat de Reuters, coaliţia a efectuat atacuri în urma unei ameninţări iminente, după ce a observat mai multe poziţii de lansare a rachetelor în apropierea bazei militare americane Green Village din Syria. El nu a precizat din ce ţară erau forţele din cadrul coaliţiei care au atacat poziţiile respective.

Reuters reaminteşte că miliţiile susţinute de Iran au întreprins de mai multe ori acţiuni împotriva militarilor americani din Iraq şi Syria.

La Washington, Departamentul Apărării Statelor Unite a comunicat că în atacurile coaliţiei din Syria nu s-a folosit aviaţia, însă nu a dat alte detalii.


Statele Unite conduc coaliţia internaţională care luptă împotriva militanţilor Statului Islamic în Iraq şi Syria, unde se află 2500, respectiv 900 de militari americani.

14 RACHETE PESTE KABUL. CINCI CIVILI MORȚI!

BMTF, 21 nov – Cel puţin cinci persoane au murit şi alte 21 au fost rănite în această dimineața, într-o serie de atacuri cu rachete, în capitala afghană, Kabul, transmit agențiile de știri. 14 rachete au lovit diferite ținte din oraș, la doar o oră de la exploziile a două dispositive explosive improvizate IED în zonele Chehel Sutoon și Arzaan Qeemat. Explozia din Arzaan Qeemat a provocat un mort, în rîndul forței de Securitate, și încă trei răniți.

Atacurile, care nu au fost deocamdată revendicate, au avut loc în cel puţin patru districte din oraş, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian. Rachetele au căzut în diferite părți ale Kabulului, inclusiv în zonele puternic protejate din Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw.

Printre locurile vizate de atacuri sînt piaţa Sedarat, unde se află biroul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh. Imagini postate pe social media arată zidurile avariate ale unui mare spital din Kabul. Rachetele au lovit în zonele Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw din centrul orașului Kabul, Chahar Qala, sensul giratoriu, sensul giratoriu Gul-e-Surkh în PD4, sensul giratoriu Sedarat, drumul Spinzar în centrul orașului, în apropiere de Drumul Arhivei Naționale în PD2 și în piața Lysee Maryam și zonele familiei Panjsad din nordul Kabulului, potrivit ministerului.

De mai multe luni Afghanistanul este cuprins de un val de violenţe. Talibanii s-au angajat să nu atace zonele urbane, dar autorităţile de la Kabul au acuzat insurgenţii că au organizat mai multe atacuri în capitala afghană.

La începutul acestei săptămîni, Pentagonul a anunţat că va retrage 2.000 de soldaţi americani din Afghanistan, accelerînd astfel calendarul stabilit în cadrul acordului încheiat în februarie, la Doha, de SUA şi talibani. La rîndul său, Ministerul german apărării elaborează planuri privind retragerea tuturor trupelor sale din Afghanistan posibil în decurs de patru luni, a declarat vineri un purtător de cuvînt al ministerului de la Berlin, informează dpa.

Aceste opţiuni au fost luate în considerare înaintea deciziei din această săptămînă a preşedintelui american Donald Trump de a reduce numărul soldaţilor americani din Afghanistan la 2.500 pînă la jumătatea lunii ianuarie, a declarat purtătorul de cuvînt pentru ziarele Rheinsichen Post şi General-Anzeiger. În prezent, există aproximativ 1.250 de soldaţi germani în Afghanistan care desfăşoară programe de training pentru trupele afghane, ca parte a unei misiuni NATO.

În ultimele şase luni, talibanii au comis 53 de atentate sinucigaşe şi au declanşat 1.250 de explozii, violenţe soldate cu 1.210 morţi şi 2.500 răniţi în rîndul civililor, a adăugat Tariq Arian.

22 de morți la Kabul

BMTF, 3 nov – Gruparea Statul Islamic (SI) a revendicat responsabilitatea pentru atacul de luni de la Universitatea din Kabul, soldat cu 22 de morţi, în majoritate studenţi, şi 22 de răniţi, relatează Agerpres.

Gruparea teroristă susţine că doi dintre combatanţii săi au pătruns în campusul universităţii, unde se desfăşura o ceremonie de absolvire pentru judecători şi anchetatori, potrivit agenţiei de ştiri Amaq legată de SI. Ambii combatanţi ai săi au fost ucişi, potrivit grupării.

Guvernul afghan a informat pe de altă parte că au existat trei atacatori.

„Trei atacatori sînt implicaţi. Unul dintre ei a detonat încărcătura pe care o purta asupra lui la începutul atacului, iar doi au fost împuşcaţi mortal de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian.

Purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramerz, a declarat pentru AFP că majoritatea celor ucişi erau studenţi.

În acelaşi timp, un purtător de cuvînt al Ministerului Învăţământului Superior a afirmat anterior că atacul a fost lansat cînd responsabili ai guvernului au ajuns în campus pentru a inaugura un tîrg de carte iranian.

MORȚI LA PALATUL PREZIDENȚIAL DIN KABUL ÎN ATACUL DE IERI

BMTF, 19 august – Cel puţin trei persoane, dintre care doi membri ai gărzii prezidenţiale afghane, au fost ucise şi 16, printre care patru copii şi o femeie, au fost rănite de rachete trase marţi asupra capitalei Kabul, au anunţat miercuri responsabili afghani, informează AFP preluată de Agerpres.

Paisprezece rachete au lovit centrul capitalei afghane marţi, dintre care una a atins palatul prezidenţial, în timp ce ţara aniversa 101 de ani de independenţă.

Doi membri ai gărzii de onoare a preşedintelui au murit în atac, au declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, doi angajaţi ai palatului prezidenţial. Alţi şase membri ai gărzii de onoare au fost răniţi atunci cînd rachete au lovit palatul, la scurt timp după încheierea unei ceremonii în prezenţa şefului statului.

Palatul prezidenţial se află într-un sector foarte protejat din Kabul, la cîţiva paşi de cartierul ambasadelor, ascuns în spatele unor ziduri înalte de beton.

Este a treia oară în doi ani cînd edificiul este vizat sau atins de rachete. În august 2018, circa 30 de obuze de mortier au fost lansate asupra capitalei afghane, dintre care unele au căzut în timpul unui discurs al lui Ghani.

Gruparea Stat Islamic a revendicat acel atac, precum şi tirurile de rachete din martie împotriva ceremoniei de învestire a preşedintelui afghan.

RACHETE DE ZIUA INDEPENDENȚEI

BMTF, 18 august – Cel puțin 17 persoane au fost rănite în mai multe atacuri cu rachetă la Kabul, marți dimineață, în jurul orei 9:30, ora locală, în timp ce președintele Ghani depunea o coroană la Minaretul Independenței, pentru a marca Ziua Independenței din Afghanistan, transmit surse de Securitate privată.

Tirurile au lovit inclusiv principalul cartier diplomatic, au anunţat oficiali afghani citaţi de Reuters, scrie Agerpres.

Cel puțin 14 rachete au fost tras în diferite părți ale orașului, inclusiv opt lansate de la PD16 și șase de la PD17, a transmis sursa noastră de securitate, adăugînd că „toate rachetele au fost lansate din două vehicule” Corolla „Toyota.

Rachetele au lovit zona diplomatică din Kabul, care a fost repede închisă, în timp ce angajaţii s-au pus la adăpost în încăperi securizate. Martorii oculari au declarat că rachetele au lovit în Wazir Akbar Khan, Sherpur, Macroryan și Shashdarak din Kabul și că mai mulți răniți au fost duși la spital.

Cel puțin șapte persoane au fost rănite în atacuri în zona Palatului Prezidențial, a spus o sursă. Alți 10 oameni au fost răniți în diferite părți ale orașului.

Nu este deocamdată clar dacă s-au înregistrat victime sau cine se află în spatele atacului, care a avut loc de Ziua Independenţei Afghanistanului şi în condiţiile în care SUA îşi retrag trupele în încercarea de a face să avanseze negocierile de pace care să pună capăt celor aproape 19 ani de război.

Atacurile cu rachete au avut loc în timp ce președintele Ashraf Ghani a depus o coroană la Minaretul Independenței la Ministerul Apărării pentru a marca a 101-a Zi a Independenței din Afghanistan. Această sărbătoare națională onorează fondarea națiunii lui Shah Amanullah Khan în 1919.

ATAC TALIBAN CU MORȚI ÎN NANGARHAR

BMTF, 12 AUGUST – Atacul talibanilor a avut loc ieriși a fost respins de forțele de securitate, a declarant astăzi biroul de presă al guvernatorului provincial, într-un comunicat.

Cel puțin șase polițiști au fost uciși, iar alți cinci au fost răniți în atacul taliban din estul Nangarharului, a declarat miercuri guvernatorul provincial.

Atacul a avut loc în districtul Pachir Aw Agam, din provincie, asupra punctelor de control ale forțelor de Securitate afghan.

„Trei talibani au fost uciși și alți doi au fost răniți în atac”, se precizează în comunicat.

Atacul taliban a fost respins de forțele de securitate.

Cu toate acestea, talibanii nu au comentat încă atacul.

În același timp, doi soldați ai armatei locale au fost uciși în atacul luptătorilor grupului terorist „Lashkar-e-Islam” (cu sediul în Pakistan) în avanpostul lor din districtul Nazian din Nangarhar.

Aceste atacuri vin pe fondul eforturilor de pace în curs ale guvernului afghan. Ca parte a acestor eforturi, președintele Ashraf Ghani a semnat luni decretul pentru eliberarea a 400 de prizonieri de talibani de rang înalt. Negocierile intra-afghane trebuie să înceapă la Doha, Qatar, în urma eliberării acestor prizonieri.

Potrivit unor statistici elaborate în perioada 3 – 9 august, provincial Nangarhar este lideră în ceea ce privește violența, 49 de morți sau răniți.  

PAKISTANUL A TRAS MAI MULTE RACHETE SPRE AFGHANISTAN

BMTF, 31 iul – Armata afghană a primit ordinul să rămînă în alertă după ce forţele pakistaneze au deschis focul asupra teritoriului afghan, informează vineri Agerpres.

Ministerul Apărării afghan a declarat că şeful statului major al ţării a ordonat forţelor armate să răspundă cu toată puterea dacă atacurile de artilerie ale armatei pakistaneze continuă de-a lungul graniţei disputate dintre cele două ţări vecine.

Nouă civili au fost ucişi, inclusiv un copil, şi alţi 50 răniţi după ce armata pakistaneză a tras rachete asupra teritoriului afghan, potrivit comunicatului ministerului.

„Forţele aeriene şi forţele speciale au fost plasate în poziţie de alertă ridicată şi dacă atacurile cu rachete ale armatei pakistaneze continuă asupra teritoriului afghan, acestea se vor confrunta cu acţiunea de represalii a armatei afghane”, adaugă comunicatul.

Rachetele au căzut în zone rezidenţiale din districtul Spin Boldak în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, în timp ce populaţia se pregătea să sărbătorească Eid al-Adha.

Oficiali de securitate pakistanezi au declarat că un protest împotriva închiderii graniţei pentru naveta zilnică a devenit violent în zona Chamman, de cealaltă parte a districtului Spin Boldak în provincia pakistaneză Baluchistan, dar nu s-a folosit muniţie reală.

Cu toate acestea, activiştii au acuzat forţele de securitate pakistaneze că au tras în protestatari şi au deschis focul asupra Afghanistanului unde oamenii de asemenea protestau.

Frontiera afghano-pakistaneză lungă de 2.430 de kilometri a fost creată în 1893 între India de atunci britanică şi Emiratul Afghanistan.

Lupte între statele vecine de-a lungul frontierei de facto cunoscute ca Linia Durand au loc rar, dar relaţiile sînt considerate tensionate.

ATAC TALIBAN ÎN KANDAHAR

BMTF, 22 iul – Talibanii au atacat intens forțele afghane de securitate în districtele Arghistan și Marouf din provincial Kandahar, în ultimele zile, a spus poliția provincială.

Cel puțin șapte membri ai forței de securitate au fost uciși marți într-un atac taliban din sudul provinciei Kandahar, a confirmat miercuri poliția din Kandahar.

Confruntările au început în districtul Takhta Pul cînd talibanii au atacat punctele de control instituite, iar șapte membri ai forței de securitate au fost uciși, se arată în comunicat.

Talibanii nu au comentat încă atacul.

Recent, talibanii au atacat forțele de securitate în districtele Arghistan și Marouf, unde au fost uciși 14 talibani, potrivit poliției Kandahar.

Forțele de securitate au găsit „cărți de identitate pakistaniene în posesia talibanilor, care au fost uciși în Arghistan și Marouf”, a declarat marți, Tadin Khan, șeful poliției provinciale.

ATAC TALIBAN DE NOAPTE ÎN KUNDUZ

BMTF, 20 iul – Cel puțin 13 membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși, iar alți 10 au fost răniți, în atacuri ale talibanilor în provincia nordică Kunduz, luni dimineață, potrivit unei surse a forțelor de securitate.

Cel puțin nouă polițiști și patru militari ANA au fost uciși, iar alți zece membri ai forțelor de securitate au fost răniți cînd talibanii au atacat puncte de control ale forțelor de securitate în PD2 din orașul Kunduz și pe autostrada districtului Kunduz-Ali Abad, potrivit sursei.

„Confruntările au început la 1:00 am și s-au încheiat după trei ore, cînd forțele de securitate au respins insurgenții”, a spus sursa. „Talibanii au suferit, de asemenea, victime, dar încă nu există informații exacte”, a spus el.

Cu toate acestea, oficialii de securitate locală și talibanii nu au comentat încă atacurile.

PATRU EXPLOZII LA KABUL

BMTF, 11 mai – Patru dispositive explosive artizanale au explodat luni dimineaţa la Kabul, rănind patru civili, a anunţat şeful poliţiei din capitala afghană, citat de AFP. Printre răniţi se află şi un copil, a precizat Ferdaws Faramarz într-un mesaj.

Atacul cu bombe amplasate lîngă şosea nu a fost deocamdată revendicat.

Astfel de atentate sau tirurile de rachete, comise de Statul Islamic sau de talibani, sînt frecvente în Afghanistan. AFP apreciază că violenţele s-au intensificat după ce talibanii au semnat pentru prima dată un acord cu Statele Unite, la sfîrşitul lui februarie.

Exploziile de astăzi survin după un atac Taliban, duminică seara, în estul provinciei Laghman. În atac și-au pierdut viața cel puțin șase membri ai forțelor de Securitate, alți cinci fiind răniți. Potrivit unor surse provincial, cel puțin 22 de membri ai forțelor guvernamentale afghan și-au pierdut viața. Zeci de vehicule ale forțelor de Securitate au fost avariate în atac.

Talibanii au atacat un punct de control în districtul Alishing și s-au confruntat cu forțele de securitate, potrivit Ministerului Apărării de la Kabul, care mai adaugă, într-un comunicat, că atacul a fost respins și talibanii au suferit pierderi grele.

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia.  Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).

UCIȘI ÎN SOMN

BMTF, 20 mar – Insurgenţi infiltraţi în forţele de ordine din sudul Afghanistanului au ucis cel puţin 24 de poliţişti şi militari, au informat vineri autorităţi locale citate de AFP, scrie Agerpres.

Vineri, la ora locală 03:00 (joi 22:30 GMT), în Qalat, capitala provinciei Zabul, şase insurgenţi au deschis focul asupra colegilor care dormeau, a declarat guvernatorul provinciei, Rahmatullah Yarmal.

Şeful consiliului local, Ata Jan Haq Bayan, a confirmat bilanţul şi a precizat că atacatorii aveau contacte cu talibanii.