Etichetă: CORUPTIE

KANDAHAR, PERLA COROANEI TALIBANE

BMTF, 30 dec – Confruntări armate au loc, neîntrerupt, de trei luni, în șase districte din Provincia Kandahar, avînd ca rezultat mii de familii strămutate, afirmă oficiali locali. Potrivit informațiilor, s-au făcut schimbări majore în conducerea armatei și a poliției din provincie, dar situația de securitate nu s-a îmbunătățit.

„Kandahar este pe punctul de a se prăbuși. Există corupție în Kandahar ”, a declarat Gul Ahmad Kamin, deputat.

Arghandab, Zherai, Argistan, Panjwai, Maiwand și Shah Wali Kot erau districte sigure, dar acum sînt cîmpuri de luptă, cu confruntări violente între forțele guvernamentale și talibani, au spus oficialii locali. Panjwai și Valea Kot sînt districte tradițional preferate de talibani, în care au avut loc lupte grele, periodic.

„Unii oficiali și politicieni au contactat oficialii districtului, au făcut apeluri telefonice și trupele au părăsit anumite zone și, în unele părți, au făcut unele compromisuri”, a declarat Hashim Alokozai, un senator decis să condamne corupția din structurile oficiale ale statului!

Guvernul l-a numit pe generalul Shafiqullah Rasulzai ca nou comandant al Corpului armatei Atal și pe Farid Mashal, un asistent apropiat al fostului șef de poliție, generalul Abdul Raziq, ca ofițer de securitate al sediului poliției provinciale. În urmă cu un an, general maior EMAM NAZAR era comandantul Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane, care în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului. Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de 10 militari români din cadrul TAAC-S, al căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

„De asemenea, vor fi aduse mai multe schimbări în structurile de securitate din Kandahar, astfel încît să avem o conducere de securitate care va continua să facă treaba în mod responsabil”, a spus Hayatullah Hayat, guvernatorul Kandahar.

Oficialii locali au declarat că ciocnirile au strămutat cel puțin 6.000 de familii.

 „Există 6.050 de familii care au fost strămutate în orașul Kandahar. Sînt înregistrați la Ministerul Refugiaților și Repatriării și au fost prezentați organizațiilor neguvernamentale ”, a declarat Dost Mohammad Nayab, șeful direcției refugiați și repatriere din provincie.

Kandaharul reprezintă perla coroanei pentru talibani, iar în această provincie acționează, cea mai mare parte a militarilor români dislocați în Afghanistan.

Militarii români din Afganistan care participă la operaţiunile Resolute Support ale NATO nu au misiunea de a lupta cu insurgenţii afghani, obiectivul principal al contingentului românesc dislocat în baza militară aeriană din Kandahar, dar şi din celelalte baze pe care NATO le deţine în Afghanistan fiind acela de a asigura instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane.

Principala misiune a structurii de tip batalion este securizarea unei arii de peste 300 de km pătraţi în jurul bazei de la Kandahar, indiferent că sînt angrenaţi în misiuni care implică patrularea în arie pentru interzicerea plantării de dispozitive explozive improvizate, securizarea principalului punct de acces în bază, asigurarea transportului şi protecţia echipelor de consiliere şi instruire a forţelor de securitate şi apărare afgane, majoritatea militarilor români interacţionează zi de zi cu membrii comunităţii afgane.

Situaţia de securitate în aria de operaţii rămîne, însă, deosebit de fragilă, studiile recente arătînd că talibanii au declanşat o ofensivă pe toate fronturile. Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sînt acum activi în 70% din Afghanistan, ofensiva declanşîndu-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sînt fie controlate de talibani, fie talibanii sînt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

DROGURI ȘI CORUPȚIE ÎN POLIȚIE

BMTF, 28 august – Cel puțin patru civili și un soldat afghan au fost uciși miercuri seară într-un atac taliban din nordul provinciei Parwan, a declarat o sursă din securitatea private, aflată la Kabul. Atacul a avut loc în satul Sayad din districtul Bagram al provinciei, miercuri seara, a afirmat sursa.  

Talibanii au vizat, de asemenea, un vehicul civil care trecea prin zonă și patru civili au fost uciși, iar alți trei au fost răniți, a adăugat aceasta.

Inspectorul general american pentru reconstrucția Afghanistanului (SIGAR), citînd rapoarte ale agențiilor afghane, a declarant, zilele acestea, că aproape jumătate din toate forțele de poliție din regiunile de sud ale Afghanistanului folosesc droguri!

„Direcția Generală pentru Securitate Internă din Afghanistan, în parteneriat cu Direcția Națională de Securitate, a constatat că aproximativ 50% din polițiștii din provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan au folosit droguri”, a declarat SIGAR. De asemenea, mai grav este că „50% pînă la 70% din pozițiile de încadrare ale poliției sînt, de fapt, „ soldați fantomă ”, a spus SIGAR, ceea ce înseamnă că personalul înscris în evidențe nu există!

Raportul SIGAR spune că:

Direcția Generală pentru Securitate Internă (GDIS) a arestat aproximativ 1.025 de oficiali din poliție și guvern în ultimul an, ca parte a campaniei anti-corupție, a amenințării infiltrărilor insurgenților, contra-insider, și a eforturilor de contra-spionaj. GDIS, parteneriat cu Direcția Națională de Securitate în cadrul unei  evaluări a amenințărilor specifice în provinciile Kandahar, Zabul, Helmand și Uruzgan, a constatat că aproximativ 50% din poliția din aceste provincii consumă droguri și 50% pînă la 70% din încadrările poliției erau fictive.

„Guvernul a cheltuit milioane de afgani combătînd drogurile, dar, nu au obținut nici un rezultat… în schimb, auzim că 50% din personalul poliției afghane consumă droguri”, a declarat Abdul Baseer Osmani, membru al parlamentului afghan.

Conform raportului, un număr de oficiali din structurile de securitate (40) au fost destituiți pentru implicarea lor în fapte de corupție, pensionați sau trecuți în rezervă, inclusive adjunctul ministrului de interne. Potrivit CSTC-A, acest viceministru avea control asupra tuturor centrelor de pregătire ale poliției

În ceea ce privește incertitudinea politică, SIGAR a declarat: „CSTC-A a raportat că incertitudinea politică la nivel național, provocările COVID-19 și violența continuă au influențat negativ eforturile luptei anti-corupție.  CSTC-A a primit mai multe rapoarte despre tentative de interferență din partea comandanților militari și a oficialilor aleși în investigațiile contracorupției. „

Potrivit raportului SIGAR, eșecul de a combate corupția din instituții poate duce la încetarea finanțării americane către forțele afghane în viitor.

SIGAR a declarat că pînă în martie 2020, MOI a raportat că a executat 171 de mandate și avea 84 restante. Din cele 171 de mandate executate, autoritățile afghane au eliberat imediat pe toți, cu excepția a patru inculpați!

Armata română acționează în sprijinul partenerului afghan cu Echipe de Consiliere, cea de la Kandahar acționînd în sprijinul Corpului 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie, la Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar în cadrul TAAC- South.

Dacă poliţiştii şi militarii afghani au dobîndit priceperea de a lupta cu talibanii, de a-şi utiliza efficient resursele limitate, de a folosi armamentul greu şi cel de infanterie, acest lucru se datorează în mare măsură consilierilor români.

MOARTE ȘI MINCIUNĂ LA BAGRAM

BMTF, 11 dec – Un atentat împotriva unui spital în construcţie de lîngă baza militară americană din Bagram, la nord de Kabul, s-a soldat cu cel puţin cinci răniţi afghani, miercuri, au anunţat surse locale şi militare americane, scrie Agerpres.

„Forţe inamice au întreprins un atac împotriva bazei aeriene din Bagram în această dimineaţă, ţintind o instalaţie medicală în construcţie şi destinată afghanilor care locuiesc lîngă bază”, se spune într-un comunicat al misiunii NATO în Afghanistan, Resolute Support.

Guvernatorului districtului Bagram, Abdul Shukoor Qudoosi, a declarat la rîndul său că „explozia puternică” ce „a avariat mai multe case” s-a soldat cu „peste 50 de civili răniţi”. Guvernatorul a menţionat că atacul a implicat o maşină-capcană şi atacatori înarmaţi.

Atentatul nu s-a soldat cu victime printre forţele de coaliţie, se precizează în comunicatul Resolute Support.

Baza din Bagram, aflată sub controlul forţelor americane, este situată la circa 60 de kilometri la nord de Kabul. Preşedintele american Donald Trump a efectuat aici o vizită-surpriză la 28 noiembrie, pentru a sărbători Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei) alături de trupele americane şi a se întîlni cu preşedintele afghan Ashraf Ghani.

Atacul, care nu a fost revendicat deocamdată, a intervenit pe fondul reluării discuţiilor dintre talibani şi SUA, la Doha, pentru a ajunge la o retragere a forţelor americane din Afghanistan, în schimbul unor măsuri de răspuns din partea insurgenţilor.

Guvernele americane dădeau asigurări public, din 2002, că fac progrese împotriva insurgenţilor în Afghanistan, însă în privat admiteau contrariul, potrivit unei ample anchete publicate luni de cotidianul Washington Post.

Intitulată „În război cu adevărul”, această anchetă se bazează pe aproape 2.000 de documente ce provin de la Inspectorul General Special pentru Reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), înfiinţat în 2008 pentru a ancheta asupra cheltuielilor abuzive legate de această ţară.

Convorbirile cu responsabili implicaţi în efortul de război şi de reconstrucţie au evidenţiat un buget risipit fără control, într-o ţară fără un guvern central puternic, ceea ce a alimentat o corupţie generalizată şi a făcut ca populaţia să respingă coaliţia internaţională (ISAF), întorcîndu-se spre talibani. „De la ambasadori pînă la personalul de pe teren, (responsabilii americani spun că) noi facem o super treabă. Într-adevăr? Pentru că dacă noi facem o super treabă, de ce există impresia că pierdem?”, se întreabă în 2015 generalul Michael Flynn, care a efectuat mai multe misiuni de informaţii în Afghanistan.

Un militar de grad înalt, identificat drept colonelul Bob Crowley, înalt consilier al ISAF în 2013-2014, explica în 2016 că „fiecare informaţie era transformată pentru a descrie cel mai bun tablou posibil”. „Sondajele, de exemplu, nu erau deloc fiabile, însă întăreau ideea că tot ce făceam noi era bine”, potrivit acestuia.

În opinia lui Douglas Lute, responsabil pentru Iraq şi Afghanistan în Consiliul securităţii naţionale a SUA (2007-2014), misiunea de reconstrucţie suferea de un viciu de concepţie. „Eram lipsiţi de o înţelegere de bază în legătură cu Afghanistanul, nu ştiam ce facem”, spune Lute. „Dacă americanii ar şti magnitudinea acestei disfuncţionalităţi…”, îşi exprima el îngrijorarea în 2015, în condiţiile în care aproape 2.400 de militari şi-au pierdut viaţa în războiul din Afghanistan.