Etichetă: DSU

RISCURI ŞI DEZASTRE

BMTF, 25 feb – În ultimii ani se constată creşterea frecvenţei manifestării factorilor de risc care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului naţional, precum şi apariţia unor noi factori de risc, generaţi îndeosebi de schimbările climatice radicale şi diversificarea activităţilor economice care utilizează, produc şi comercializează substanţe/materiale periculoase. Securitatea naţională poate fi pusă în pericol de o serie de fenomene grave, de natură geofizică, meteo-climatică ori asociată, inclusiv ca urmare a unor activităţi umane periculoase, dăunătoare sau iresponsabile. Între acestea, se înscriu catastrofele naturale, industriale, ecologice ori posibilitatea crescută a producerii unor pandemii. Ca urmare, se impune o abordare integrată a prevenirii situaţiilor de urgenţă, pornind de la conceptul de bază: prevenirea este de 8 ori mai eficientă decît reacţia.

În perioada 23-24 februarie a.c., la Palatul Parlamentului din București, s-a desfășurat seminarul cu tema ,,Înțelegerea și comunicarea riscurilor existente și viitoare în caz de dezastre: Asigurarea comunicării bazate pe dovezi”. Acest eveniment de anvergură s-a concentrat pe construirea rezilienței societale prin comunicare eficientă a riscurilor și a adunat reprezentanți ai autorităților de protecție civilă din peste 10 țări, ai Comisiei Europene, Consiliul Europei, mass-media, grupuri ale societății civile și experți cu atribuții atît în plan operațional, cît și la nivel strategic.

Întîlnirile au avut în prim plan identificarea modalităților de a lupta împotriva dezinformării și au acordat o atenție specială educării tinerilor privind riscurile la dezastre, precum și identificarea și utilizarea informațiilor relevante, în scopul creșterii rezilienței.

Evenimentul a fost organizat de către DSU în comun cu Oficiul Regional al Organizației Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre (@UNDRR), publicul țintă fiind reprezentat de statele membre ale Uniunii Europene și de statele participante la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii, dar și alte state cu care DSU cooperează activ în sfera protecției civile.

Comunicarea riscurilor trebuie să se realizeze în mod eficient în toate domeniile: prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, este una din concluziile forumului organizat la Palatul Parlamentului de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Evenimentul a reunit reprezentanţi politici la nivel înalt din peste 34 de ţări şi peste 100 de experţi din regiune.

Dialogul pe care şeful DSU, Raed Arafat, l-a purtat cu înalţi demnitari au vizat discuţii privind comunicarea şi riscurile, dar şi dezinformarea, informaţiile false şi, evident, de unde obţinem informaţiile şi cum putem crea o societate rezilientă pe baza acestor informaţii, a explicat Raed Arafat.

În ceea ce priveşte crearea încrederii publicului în comunicare eficientă, iată care sînt rezultatele trebuie să ne asigurăm că există o sinergie şi o complementaritate între acţiunile dintre mediile politic, economic şi social. Comunicarea este în centrul procesului de decizie. Oferirea unui rol important pentru mediul academic este procesul de decizie şi comunicare eficientă. Implicarea jurnaliştilor pentru a raporta în mod responsabil şi etic şi a ajunge la public cu mesaje etice. În ceea ce priveşte folosirea ştiinţei pentru a informa comunicarea privind riscurile, trebuie să avem iniţiativ şi să ne bazăm pe expenţele pe care le avem pentru a implementa acest lucru la nivel regional şi nu numai. Există exemple din mai multe ţări precum Franţa, Suedia sau Muntenegru şi realizarea unor campanii la nivel naţional pentru a ne asigura că publicul este informat.

Întrebat de actualizarea la zi a clădirilor cu risc seismic din România, Raed Arafat a precizat: Este foarte importantă actualizarea şi este foarte important să înţelegem în ce situaţie ne aflăm, lucru care aţi văzut în ultimele întîlniri şi discuţii la Guvern, deja au pornit mecanismele de evaluare mai departe, dar şi de consolidare a clădirilor.

Reprezentantul special al Secretarului general al Naţiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, Mami Mizutori, şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte schimbul de informaţii din cadrul evenimentului: De multe ori nici nu sînt dialoguri, sînt mai degrabă monologuri, însă astăzi a avut loc un dialog, un dilog orientat către acţiune. Haideţi să ne gîndim puţin. În momentul de faţă se confruntă cu mai multe tragedii, tragedia din Syria şi Turcia, dar cîţi dintre noi ne mai amintim că acum jumătate de an, trei sferturi din teritoriul Pakistanului a fost sub apă? Şi desigur, în fiecare zi se produce un dezastru. Ce ne sperie pe noi? Da, desigur, cutremurul ca hazard nu poate fi oprit. E foarte greu de prevăzut şi de anticipat. Însă provocările cu care ne confurăm astăzi sînt reprezentate de faptul că aceste hazarduri sînt combinate multe alte lucruri, cum ar fi degradarea mediului înconjurător, urbanizarea, care se desfăşoară într-un ritm foarte alert şi care de multe ori nu este bine structurată.

Janez Lenarčič, comisar european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, a precizat că în ultimii ani, mecanismul european de protecţie civilă a fost testat, aşa cum nu a mai fost pînă acum. Ne-am confruntat cu o criză mondială datorită pandemiei de COVID, apoi a urmat fix acum un an declanşarea războiului din Ukraina, iar această agresiune ne-a făcut să operăm cea mai amplă operaţiune de protecţie civilă din istoria mecanismului de protecţie civilă, a mai adăugat comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionare a crizelor.

O comunicare inadecvată a situaţiilor de urgenţă se pot transforma în riscuri suplimentare la adresa siguranţei naţionale. Colaborarea centrului de comunicare al comitetelor pentru situaţii de urgenţă cu mass-media este esenţială în astfel de situaţii. În 90% din cazuri se constată, însă, că mass-media caută senzaţionalul, cea mai mare parte a relatărilor se referă la dramele umane şi la probabila lentoare în intervenţie a autorităţilor locale şi nu pune la dispoziţie spaţii de emisie în vederea comunicării informaţiilor de interes general care ar putea salva vieţi şi bunuri materiale. Situaţiile de urgenţă, fie naturale, fie provocate de om, dau naştere în rîndul publicului unor reacţii psihologice inevitabile precum teama şi anxietatea. Aceste stări sînt întreţinute şi amplificate de mesajele negative la adresa salvatorilor, emise de mass-media în căutare de subiecte senzaţionale şi audienţă. În acele situaţii, inducerea stării de neîncredere în salvatori este deosebit de periculoasă ştiut fiind faptul că publicul judecă răspunsul autorităţilor la urgenţe aproape numai în baza ştirilor din mass-media. Din experienţa personală pot spune că eforturile de comunicare ale Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă de cele mai multe ori NU fac faţă valului de ştiri negative transmise de televiziunile în căutare de senzaţional. De asemenea, uneori, comunicarea internă inter-instituţională este deficitară. Au fost cazuri în care primarii unor comune au evacuat populaţia afectată de inundaţii, au asigurat acestora cazarea şi hrănirea, dar nu au informat preşedintele comitetului judeţean, respectiv prefectul judeţului, de atare intervenţii.

Componenta de informare publică este planificată şi se derulează în funcţie de urgenţa rezolvării situaţiilor create, a gravităţii consecinţelor pentru populaţie, a implicaţiilor pe plan internaţional şi amploarea temerilor populaţiei. Cu cît gravitatea şi implicaţiile sînt mai mari, cu atît mai urgent şi mai amplu este răspunsul. Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie autentică, exactă şi oportună, adică disponibilă în locul şi la momentul cerut. Ea devine astfel un bun social. Ea se află în conexiune directă cu ştirea şi zvonul (extrem de greu de contracarat!).

AVERTISMENTUL LIBAN ȘI NECESITATEA SCHIMBĂRII DE PARADIGMĂ

Aproximativ 2.750 de tone de nitrat de amoniu erau stocate în depozitul portului din Beirut unde s-a produs marţi explozia care a provocat victime şi daune fără precedent în capitala libaneză, transmite miercuri AFP. Potrivit unui nou bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii, cel puţin 73 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 3.700 au fost rănite în exploziile de la Beirut. Multe clădiri au fost avariate de explozie, inclusiv sediul fostului premier Saad Hariri şi biroul CNN, pagubele ajungînd pînă la 10 kilometri, au declarat unii martori, iar imaginile făcute publice pe internet arată cum maşinile au fost răsturnate. Aeroportul din Beirut, situat la 10 kilometri de port, a suferit daune severe, potrivit imaginilor publicate de site-ul de ştiri Al-Aan.

O navă acostată în faţa portului din Beirut este în flăcări, a declarat un corespondent al AFP, fără a fi posibil să se stabilească dacă la bordul navei există pasageri. În port, un ofiţer a cerut jurnaliştilor să se îndepărteze de zonă, temîndu-se de o explozie a navei din cauza rezervorului cu combustibil. Mai multe depozite din port au fost devastate, în timp ce solul este plin de cioburi, a constatat corespondentul AFP. O sursă de securitate de la faţa locului a declarat că mai există fragmente de corp uman pe teren şi că operaţiunile continuă pentru a transporta victimele.

Aproape toate vitrinele magazinelor din cartierele Hamra, Badaro şi Hazmieh au sărit în aer, la fel ca şi geamurile autoturismelor. Numeroase maşini au fost de altfel abandonate, cu airbag-urile umflate.

Explozia din Beirut s-a simţit pînă în Cipru, care se află la o distanţă de 234 kilometri. Suflul exploziilor a generat un val seismic echivalent cu cel al unui cutremur cu magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter.

Consiliul Suprem de Apărare a recomandat guvernului să declare „stare de urgenţă” timp de două săptămîni în Beirut. În această perioadă, o „putere militară supremă va fi responsabilă de toate prerogativele în materie de securitate”, potrivit comunicatului dat publicităţii la încheierea reuniunii.

Guvernul libanez se va întruni miercuri într-o şedinţă de urgenţă.

Tragedia libaneză se suprapune peste o serie întreagă de situații excepționale, generate de natură sau de intervenția umană, altele decît pandemia de Coronavirus și care demonstrează, încă o dată, că nimeni nu poate fi pregătit pentru tot!

Frecvența și intensitatea crescute a situațiilor excepționale din ultimii ani, care se abat tot mai des și asupra României m-au determinat, în urmă cu mai bine de zece ani, să militez în favoarea constituirii unui minister pentru situații de urgență. Nici un om politic, deputat sau senator, nu a găsit de cuviință NU să susțină, măcar să aducă în dezbatere o astfel de propunere, lansată la momentul respectiv de societatea civilă prin intermediul Grupului pentru Securitate și Democrație!  

Între timp, demersurile la vîrf ale dr. Raed Arafat au dus la înființarea DSU, un fel de agenție de stat precum FEMA, care, însă, este dependentă financiar de Ministerul de Interne. Și de aici, o serie de inconveniente, neînțelegeri și contre între diversele arme ale ministerului generate și de filozofia existențială a acestora – jandarmeria și poliția, ordine publică și coerciție, pompierii – salvare de vieți! – dar care, pînă la urmă, ca un creuzet mobilizează energiile (și banii!) în slujba cetățeanului! Sau, așa ar trebui să fie!

Cum nu există pădure fără uscături, și Ministerul de Interne este bîntuit, în ultimii ani, de “încălzirea globală” care generează, uneori, corupție, incompetență, dispreț, scoase la iveală, uneori, de presă, aruncînd, astfel, o pată neagră pe obrazul extrem de mulților profesioniști din system!

Îmi amintesc doar de ura primitivă prin care “masele populare” cereau lapidarea unui profesionist desăvîrșit, col. Orlando Șchiopu! Evident, ațîțate și manipulate din plin…

Dar, referirea la Liban avea un alt scop. Acela de a conștientiza nevoia schimbării de paradigmă în ceea ce privește protecția civilă și arma pompieri, care devine elementul defensive principal pet imp de pace.

În primul rînd, astăzi, pompierii nu mai sînt pompieri. Sau instalatori, așa cum le scrie pe diploma de absolvire a Facultății de Pompieri. Protecția civilă a devenit o armă pe cale de dispariție a cărei extincție va fi consemnată natural, odată cu ieșirea la pensie a ultimului specialist. Pregătirea unei noi generații se impune de urgență, mai ales dacă ținem seama de absența unei generații întregi de specialiști, pensionați, care nu au mai transmis cunoștințele unor noi și viitori protecționiști civili!

Munca și specializările au devenit de o complexitate deosebită. De aceea, este dificil să numești astăzi, un pompier… pompier! El este echivalentrul unui operator al Forțelor Speciale! Cred că denumirea de OPERATOR DSU ar fi cel mai potrivit! Operator FOS – Operator DSU!

În al doilea rind, numărul acestor operatori DSU este mic, insufficient pentru a face față provocărilor actuale, nici măcar pentru acoperirea încadrărilor în schgemele de personal. De la tandemul Băsescu-Boc încoace, restructurările au fost făcute de contabilii, nu de profesioniști independenți. Guvernele ulterioare au scos la pensie, în condiții speciale, o generație întreagă de profesioniști salvatori care mai puteau contribui, ani buni, la succesul unor intervenții. Repartiția forțelor și mijloacelor se face raportat la numărul de locuitori, nu la tipurile de risc sau distanțele ce trebuiesc parcurse în raioanele de intervenție. Dar, aceasta este o temă ce trebuie dezbătută de specialiști…

În al treilea rind, dacă ieșirile din system au dezechilibrat și vor dezechilibra sistemul, este clar că e imperios necesară echilibrarea acestuia. Bazinul de recrutare și parteneriatele public/private cu SPSU, în tot cee ace înseamnă SALVARE de vieți și bunuri, sînt esențiale. De la slavamarii profesioniști și atestați prezenți vara pe lacuri sau ștranduri, pînă la salvarea de vieți în cazul seismelor sau exploziilor, incendii de pădure, alunecări de teren etc.

Dacă parteneriatul cu companiile private poate fi realizat relative ușor, bazinul de recrutare reprezintă cheia noii paradigm în care trebuie private intervențiile viitoare.

Desființarea stagiului militar obligatoriu și trecerea la o armată de profesioniști a adus beneficiile unei cariere militare de multe ori, de excepție. Însă, renunțarea la pregătirea militară s-a făcut fără a pune ceva în loc. Așa se face că avem generații de tineri nepregătiți. Îi vedem stînd, pe la inundații etc. O alternativă ar trebui să fie stagiul civil obligatoriu, în care fiecare cetățean care a împlinit vîrsta de 18 ani, după ce a fost luat în evidențe ca apt combatant, să fie trecut prin stagii de pregătire pentru intervenții în situații de urgență, gen acordarea primului ajutor, transportul răniților, stingere incendii, căutare/salvare în caz de inundații, alunecări de teren, seisme, explozii etc. Un fel de “Salvator din pasiune” dar la altă scară și cu alte rezultate!

Cred în nevoia schimbării de paradigm în cee ace privește salvarea de vieți. Problema e că timpul pare că nu mai are răbdare cu noi. Dacă demarăm schimbarea astăzi, vom vedea rezultatele peste cîțiva ani!

FOTOGRAFIA TOAMNEI

FOTOGRAFIA TOAMNEI

Proaspătul ministru de interne, Ioan Marcel VELA, într-o îmbrățișare emoționantă cu unul dintre membrii echipei RO-USAR, care intervine în Albania. RO-USAR este vîrful de lance al DSU, creat de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, care din 2015 este și coordonatorul programului NATO destinat răspunsului la dezastre şi urgenţe civile.

Cîinii au un simț special al “omului bun”. Domnule ministru, propun ca la întoarcerea din misiune să decorați toți acești eroi ai FORȚELOR SPECIALE la Pace. Inclusiv pe cei cu patru picioare! Rămîneți alături de ei!

SEISM 2018

BMTF, 15 oct – Cea mai mare simulare de intervenţie în caz de cutremur din ultimii 20 de ani este în curs de desfăşurare în toată ţara.

Alarma pentru acest exerciţiu a fost dată sîmbătă, la ora 8:37 de minute pe un scenariu care presupune că a avut loc un seism major de 7,5 pe scara Richter. Au fost alertate toate unităţile subordonate ale IGSU, iar toţi angajaţii MAI au fost chemaţi de acasă. La Ciolpani a fost activat Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în caz de cutremur.

Exerciţiul naţional „SEISM 2018” constă în punerea în aplicarea a Concepţiei naţionale de răspuns post-seism. Scenariul este unul sumbru, un cutremur de 7.5 grade pe scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici. Toate unităţile subordonate ale IGSU, iar mai multe echipaje de pompieri din ţară s-au deplasat spre Capitală, din Caraş-Severin 95 de pompieri militari cu 17 autospeciale au plecat spre locul tragediei, la Bucureşti fiind oprită o ambulanţă şi un camion.

Şeful DSU, dr. Raed Arafat, a explicat că scenariul este: un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, la adîncime de 140 de kilometri, care a avut loc, ca epicentru, în zona seismică Vrancea, locatitatea Nereju, iar durata cutremurului a fost de 57 de secunde. Unda sesimică a avut ca axă de deplasare direcţia sud-vest şi nord-esţ afectînd cel mai mult Municipiul Bucureşti. Arafat a anunţat că de la momentul în care a fost declanşat acest exerciţiu, comunicaţiile la nivelul Municipiului Bucureşti şi între Municipiul Bucureşti şi restul ţării au fost întrerupte pînă la ora 10.30.

Exerciţiul de care vorbim are ca menire testarea concepţiei de răspuns la cutremur, modul cum reacţionează fiecare din judeţele din ţară pentru a veni în sprijin către zonele care sînt calamitate şi, foarte importanţ modul în care reacţionează autorităţile din Bucureşti şi autorităţile centrale în astfel de situaţii.În cadrul cutremurului sau în cadrul exerciţiului urmează să se facă mai multe testări şi mai multe scenarii care să ne permită să testăm diferite aspecte, precum scenariul care a fost pe testarea sistemului de comunicaţii şi al luării deciziilor fără să fie în legătură cu autorităţile centrale şi fără să fie emise ordine, pentru că nu era posibil să emitem ordine de la 8:37 şi pînă acum un sfert de oră aproximativ“, a spus Raed Arafat.

Totul este foarte bine supravegheată, timp de cinci zile în unele zone se vor efectua căutări ale persoanelor date dispărute, iar în perimetrul dezastrului urmînd să fie prezenţi reprezentanţi ai NATO, UE, Agenţia Federală pentru Managementul Situaţilor de Urgenţă, monitorizează timpii de reacţie ale tuturor părţilor implicate.

De la declanșarea exercițiului ”SEISM 2018” și pînă în seara de duminică, conform scenariului, s-au înregistrat peste 3.ooo de persoane decedate, peste 5.000 de persoane rănite, aproximativ 40.000 persoane fără adăpost, 35.000 fără electricitate şi 45.000 fără apă potabilă. De asemenea, au fost afectate peste 3.900 clădiri (380 distruse total, 1.400 distruse parţial, iar 2.200 sînt improprii pentru locuit). În plus, 5 spitale din Bucureşti au fost distruse de cutremur, 22 spitale au fost distruse parţial, iar 8 au fost avariate însă au rămas funcţionale.

Ca urmare a acestui fapt, echipele de intervenție au derulat, pe parcursul întregii zile, o serie de activități dintre care amintim:
• recunoașterea și evaluarea situației în teren, inclusiv cu sprijin aerian din partea Inspectoratului General de Aviație al MAI
• solicitare de suplimentare a forțelor din București cu echipe de căutare salvare (inclusiv alpiniști de intervenție) din județele Vrancea, Brașov, Constanța, Călărași, Buzău și Argeș.


• operaționalizarea taberelor de sinistrați de la Afumați și din Voluntari care au, în total, o capacitate 600 de persoane (300/tabără)
• instalarea taberei de sinistrați de pe Arena Națională, formată din module provenite din județele Timiș, Hunedoara, Cluj și Mureș
• solicitare de suplimentare a personalului medical, 8 medici de la Timișoara ajungând, în această seară, în București, cu o aeronavă
• montarea a două posturi medicale avansate, provenite de la Tulcea și Cluj, la Spitalul Universitar din București (după replică, un număr foarte mare de persoane s-a prezentat, într-un timp scurt, la această unitate medicală, fapt ce a impus o asemenea abordare, pentru gestionarea corespunzătoare a situației)

Menționăm faptul că, în derularea activităților realizate pe marginea scenariului ”SEISM 2018”, un rol deosebit de important l-au avut ONG-urile care au oferit sprijin victimelor afectate de cutremur. Crucea Roșie Română, Radioamatori Voluntari în Situații de Urgență, Asociația Asistenților Sociali, Clubul Câinilor Utilitari, Serviciul de Ajutor Maltez în Romania și Rescue 4×4 s-au implicat în acordarea de suport în cadrul intervențiilor, cu toate resursele disponibile.

De asemenea, pe parcursul acestui exercițiu, asistenți sociali din UPU Floreasca, Târgu Mureș și spitalul Bagdasar Arseni, precum și asistenții sociali voluntari ASproAS au oferit sprijin prin identificarea nevoilor victimelor pentru contactarea aparținătorilor și consilierea lor, prin implicare în recuperarea copiilor pierduți în dezastru, prin consilierea și ghidarea pentru situații de panică etc.
În cea de-a doua zi de desfășurare a exercițiului, efectivele de jandarmi mobilizate au asigurat măsurile de ordine și siguranță publică în zonele special amenajate ca tabere de sinistrați, precum și în cele destinate acordării îngrijirilor medicale pentru persoanele rănite. Totodată, jandarmii au asigurat măsurile de protecție pentru deplasarea în siguranță a convoaielor umanitare venite în sprijin din străinătate.

Totodată, echipe ale poliției judiciare și criminaliști au efectuat cercetarea locului faptei în site-urile în care s-a desfășurat exercițiul. Au fost ridicate probe și au fost desfășurate investigații în vederea identificării persoanelor rănite, decedate sau dispărute.

Ministerul Apărării Naţionale participă, alături de structurile cu responsabilităţi în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, la exerciţiul naţional SEISM 2018, planificat de Ministerul Afacerilor Interne.

În cadrul exerciţiului, conform procedurilor, Statul Major al Apărării a activat, în cadrul Centrului militar de comandă (nucleu), Grupa de Răspuns în Situații de Urgență și a angajat forţe şi mijloace din Statele Majore ale Categoriilor de Forţe ale Armatei, Comandamentele de Sprijin, Serviciul poliţie militară şi Direcţia Medicală a MapN.

Forţele din Ministerul Apărării Naţionale – au declanșat de urgență activităţi simulate de identificare a pagubelor materiale și victimelor înregistrate în unitățile militare, precum și acțiunile prevăzute de procedurile legale în cadrul sistemului naţional de răspuns la urgenţe civile, inclusiv cu misiuni de sprijin real al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prin asigurarea transporturilor aeriene de evacuare medicală.


Ministerul Apărării Naţionale participă cu circa 1.000 de militari, un modul medical de nivel ROL2 extins, aeronave C-27 J Spartan și C-130 Hercules și mijloace rutiere de transport la exerciţiile SEISM 2018 şi MODEX 2018, care au loc la Bucureşti, în perioada 13 – 18 octombrie.

Militarii fac parte din Statul Major al Apărării, Direcţia Medicală a M.Ap.N, Statul Major al Forţelor Terestre şi Statul Major al Forţelor Aeriene.

În cadrul exerciţiului național SEISM 2018 sunt puse în aplicare „Concepţia naţională de răspuns post seism” şi planurile şi procedurile specifice pentru gestionarea acestei situaţii de urgenţă, iar pentru asigurarea unor situaţii cât mai apropiate de realitate, exerciţiul naţional include şi activităţile prevăzute în cadrul exerciţiului internaţional „MoDEX 18”, organizat în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă a Uniunii Europene.

La MoDEX 2018 participă reprezentanţi din Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Slovacia şi Suedia.

SEISM 2018 şi MODEX 2018 se desfăşoară în mai multe locaţii din zona Capitalei, printre care Baza 90 Transport Aerian, din Otopeni, sediul unităţii şi poligonul Centrului 70 Geniu, din Pantelimon.

Modulul ROL 2 extins asigură toate facilitățile spitalicești necesare intervenției în situații de urgențe civile: triaj, laborator, radiologie, farmacie, sterilizare, modul operator A, modul operator B, postoperator A, postoperator B, module de recuperare, modul CIS (comunicații și informatică).

În cadrul acestui spital de campanie vor acționa, în cadrul exercițiului, peste 80 de medici şi personal sanitar mediu şi auxiliar din subordinea unităților sanitare subordonate Direcției medicale și de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central. De asemenea, vor fi asigurați 80 militari (în ţinută civilă – studenți ai Institutului Medico-Militar) care să îndeplinească rolul de victime/pacienţi, pentru a asigura derularea, în condiții cât mai realiste, a fluxurilor specifice în cadrul spitalului de campanie.

Acesta este al V-lea şi ultimul exerciţiu realizat de un consorţiu format din zece parteneri pe protecţie civilă din cadrul ciclului MODEX 8 2017- 2018, lot 3.

Consorţiul a fost contractat de către Comisia Europeană pentru a proiecta, planifica, desfăşura şi autoevalua exerciţii de căutare-salvare urbană medie/dificilă USAR, în condiţiile CBRN (chimice, biologice, radiologice, nucleare), de asigurare a asistenţei medicale prin punerea la dispoziţie a unor posturi medicale avansate – cu sau fără posibilităţi de realizare a intervenţiilor chirurgicale – a unor spitale modulare, a asistenţei şi suportului tehnic, a unor spitale de campanie, a unor echipe de protecţie civilă a Uniunii, arată sursa citată.

Această ediţie a MODEX este găzduită de Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul tuturor structurilor aflate în componenţa Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) şi va avea loc în diferite locaţii din zona Bucureştiului.

În acest exerciţiu sunt implicaţi observatori şi participanţi din următoarele ţări membre ale mecanismului: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Norvegia, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.