Etichetă: STATUL ISLAMIC

Talibanii pierd controlul în Afghanistan

BMTF, 17 nov – Statul Islamic cîştigă teren în nordul Afghanistanului şi situaţia de securitate în această ţară central-asiatică se deteriorează, ceea ce face să persiste criza tranziţiei la putere a regimului talibanilor, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

”Preocuparea noastră deosebită este influenţa continuă a Statului Islamic în regiunile din nordul ţării, la frontiera cu partenerii noştri din Asia Centrală”, a semnalat reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afghanistan, Zamir Kabulov, la o reuniune în capitala rusă a ”Formatului Moscova”, din care fac parte zece ţări din regiune.

”Ar fi o greşeală să spunem că criza tranziţiei puterii a fost depăşită, că noul regim (afghan) s-a consolidat. În pofida măsurilor antiteroriste luate de partea afghană, există o deteriorare a situaţiei de securitate în ţară”, deşi a trecut mai mult de un an de cînd talibanii au preluat puterea, a adăugat Kabulov, care este şi director pentru Asia în MAE rus.

Cu toate acestea, a remarcat diplomatul rus, regimul talibanilor a supravieţuit şi ”nu s-a prăbuşit sub greutatea problemelor moştenite de la administraţia precedentă a preşedintelui fugar Ashraf Ghani şi nici în urma izolării politice impuse de occidentali şi a presiunii economice fără precedent în istoria afghană”.

El a precizat că se referă aici în principal la ”însuşirea necuvenită a unor active financiare naţionale, care pare să devină nouă normă a ordinii bazate pe reguli promovate de ţările anglosaxone”. După preluarea puterii de către talibani, Washingtonul a blocat accesul noilor autorităţi de la Kabul la activele păstrate de Banca Centrală afghană în SUA.

”Cerem insistent Statelor Unite şi aliaţilor lor deblocarea necondiţionată a activelor Afghanistanului pentru a le permite autorităţilor să-şi exercite dreptul legitim de a urma o politică financiară şi economică independentă”, a mai spus Zamir Kabulov.

Acesta a atenţionat în plus că cetăţenii afghani s-ar putea confrunta iarna aceasta şi cu o criză de alimente şi de produse de bază, iar mai multe ţări iau deja unele măsuri pentru a oferi asistenţă umanitară Afghanistanului.

”Cu toate acestea, suntem convinşi asupra necesităţii unei soluţii integrale pentru problemele economice afghane. Credem că responsabilitatea principală revine ţărilor Occidentului colectiv, acelea care nu doar că au dus timp de 20 de ani ţara în situaţia sa deplorabilă actuală, dar care în plus continuă deliberat strangularea sa economică”, a concluzionat reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Afghanistan.

Talibanii nu au participat la această reuniune a Formatului Moscova, la care au luat parte Rusia, China, Pakistan, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Precedenta reuniune în acest format a avut loc tot în capitala rusă, în octombrie 2021, atunci fiind prezentă şi o delegaţie la nivel înalt a talibanilor.

”Formatul Moscova” a fost iniţiat în anul 2017, cînd a avut loc prima sa reuniune şi talibanii încă nu preluaseră puterea în Afghanistan.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat săptămîna trecută că talibanii vor fi informaţi în detaliu despre consultările din 16 noiembrie.

BIDEN ARE BIN LADDEN-UL LUI. AL-QURAYSHI S-A DETONAT

BMTF, 3 feb – Liderul grupării Statul Islamic, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, şi-a pus capăt vieţii în timpul unei operaţiuni a forţelor speciale americane din noaptea de miercuri spre joi în Syria, la doi ani după eliminarea predecesorului său, relatează AFP. Operaţiunea FOS de neutralizare a liderului jihadist seamănă cu cea organizată împotriva şeicului Ossama Bin Ladden, care a fost ucis în zorii zilei de 2 mai 2011, la Abbottabad, la cîteva sute de kilometri nord-est de Islamabad. Acţiunea FOS s-a aflat sub comanda JSOC şi s-a îndeplinit la comanda fostului preşedinte democrat Barack Obama.

În cursul nopţii trecute, Armata americană „l-a eliminat de pe cîmpul de luptă” pe liderul grupării jihadiste în timpul unei operaţiuni derulate în nord-vestul Syriei, a anunţat actualul preşedinte democrat american, Joe Biden, la Washington. Toţi soldaţii americani sînt teferi şi nevătămaţi, a precizat liderul de la Casa Albă, menţionînd că se va adresa poporului american mai tîrziu în cursul zilei.

Potrivit unui înalt responsabil american, liderul SI a murit într-o explozie pe care el însuşi a provocat-o în timpul raidului american. „La începutul operaţiunii, ţinta teroristă a detonat o bombă care l-a ucis atît pe el, cît şi membri ai propriei familii, printre care femei şi copii”, a declarat oficialul citat. Operaţiunea a avut loc la Atme, o regiune din provincia Idlib, şi s-a soldat cu treisprezece morţi, între care patru femei şi trei copii.

În octombrie 2019, Abu Bakr al-Baghdadi, predecesorul lui al-Qurayshi, a fost ucis în timpul unui raid în regiunea Idlib, controlată în mare parte de jihadişti şi de rebeli.

Qurayshi a venit la conducerea SI în octombrie 2019, dar nu a fost identificat oficial decît după mai multe luni de serviciile secrete iraqiene şi americane. Washingtonul a promis o recompensă de 10 milioane de dolari pentru orice informaţii care ajută la găsirea sa.

Supranumit „profesorul” sau „distrugătorul”, Amir Mohammed Said Abdel Rahman al-Mawla, jihadist cu mai multe identităţi prezentat de gruparea jihadistă drept emirul Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, a fost implicat, între altele, în coordonarea masacrului minorităţii kurdofone yazidi.

Militarii au aterizat cu elicopterul în apropierea unei tabere de strămutaţi din localitatea Atme şi apoi au izbucnit schimburi de focuri.

Potrivit corespondentului AFP la faţa locului, operaţiunea a vizat o clădire de două etaje înconjurată de arbori. O parte din clădire a fost distrusă şi la parterul ei puteau fi văzute urme de sînge.

Locuitorii din zonă au declarat pentru AFP că au auzit zgomot de elicoptere, apoi „explozii”.

Potrivit OSDO, elicopterele americane au decolat dintr-o bază militară din oraşul syrian Kobani, majoritar kurd, din apropierea frontierei cu Turcia.

Membri ai trupelor speciale ale Forţelor Democrate Syriene (FDS), dominate de kurzi şi formate de SUA, au participat la operaţiune.

După anunţul făcut de SUA, Farhad Shami, purtătorul de cuvînt al FDS, a scris pe Twitter că operaţiunea „i-a vizat pe teroriştii internaţionali cei mai periculoşi”.

Într-o înregistrare audio atribuită forţelor americane şi care a circulat în rîndul populaţiei, o persoană care vorbeşte în arabă le cere femeilor şi copiilor să evacueze casele din zona vizată.

Potrivit experţilor, taberele de strămutaţi suprapopulate din regiunea Atme, aflată în nordul provinciei Idlib, sînt folosite drept baze de liderii jihadişti care se ascund aici.

O mare parte din provincia Idlib, precum şi sectoare din provinciile vecine Hama, Alep şi Latakia sînt dominate de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), fosta ramură syriană a Al-Qaida. Grupuri rebele şi alte facţiuni jihadiste precum Hurras al-Din sînt de asemenea prezente.

Aceste facţiuni au fost deja ţinta în principal a raidurilor aeriene ale regimului syrian şi ale aliatului său rus, dar şi ale coaliţiei internaţionale antijihadiste conduse de SUA.

Totuşi, operaţiunile cu elicoptere rămîn foarte rare în Syria, scrie AFP, unde trupele americane sînt desfăşurate în cadrul coaliţiei antijihadiste.

Operaţiunea din noaptea de miercuri spre joi a avut loc la cîteva zile după încheierea unui asalt al SI asupra unei închisori controlate de FDS, în regiunea Al-Hasakah (nord-est).

Acest asalt a reprezentat cea mai importantă ofensivă a grupării jihadiste de la înfrîngerea sa în Syria în 2019 în faţa FDS, ajutată de coaliţia internaţională. Atacul asupra închisorii şi luptele care au urmat s-au soldat cu 373 de morţi, între care 268 de jihadişti, 98 de membri ai forţelor kurde şi şapte civili.

SI, grupare rivală a Al-Qaida, a fost alungată din fiefurile sale din Syria şi Iraq, dar continuă să comită atacuri în cele două ţări vecine prin intermediul unor celule „în adormire”.

OPT MORȚI ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 9 feb – Patru angajaţi guvernamentali de la Kabul au fost împuşcaţi mortal marţi în vestul Capitalei Afghanistanului de bărbaţi necunoscuţi, transmite Agerpres.

Victimele erau angajaţi ai Ministerului pentru reabilitare şi dezvoltare rurală, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdows Faramarz.

Conform unui purtător de cuvînt al ministerului, cei patru se îndreptau spre provincia Maidan Wardak, din centrul Afghanistanului, c]nd bărbaţi înarmaţi i-au oprit şi împuşcat.

O echipă comună de securitate a deschis o anchetă, a menţionat Faramarz, fără alte detalii.

Atacurile ţintite şi cele cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, fiind vizaţi responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Într-un alt incident petrecut marţi dimineaţă, cel puțin patru membri ai Forței de Protecție Publică au fost uciși și un altul a fost rănit într-o explozie cauzată de o bombă plasată pe marginea drumului, pe autostrada Herat-Islam Qala, a declarat guvernatorul provincial Waheed Qatali.

„Membrii Forței de Protecție Publică patrulau cînd a avut loc explozia”, a spus Qatali, adăugînd că „bomba a fost plasată de talibani”.

Cele mai multe atacuri comise în capitala afghană nu sînt revendicate, însă în ţară sînt activi atît insurgenţi talibani, cît şi luptători ai Statului Islamic.

22 de morți la Kabul

BMTF, 3 nov – Gruparea Statul Islamic (SI) a revendicat responsabilitatea pentru atacul de luni de la Universitatea din Kabul, soldat cu 22 de morţi, în majoritate studenţi, şi 22 de răniţi, relatează Agerpres.

Gruparea teroristă susţine că doi dintre combatanţii săi au pătruns în campusul universităţii, unde se desfăşura o ceremonie de absolvire pentru judecători şi anchetatori, potrivit agenţiei de ştiri Amaq legată de SI. Ambii combatanţi ai săi au fost ucişi, potrivit grupării.

Guvernul afghan a informat pe de altă parte că au existat trei atacatori.

„Trei atacatori sînt implicaţi. Unul dintre ei a detonat încărcătura pe care o purta asupra lui la începutul atacului, iar doi au fost împuşcaţi mortal de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian.

Purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramerz, a declarat pentru AFP că majoritatea celor ucişi erau studenţi.

În acelaşi timp, un purtător de cuvînt al Ministerului Învăţământului Superior a afirmat anterior că atacul a fost lansat cînd responsabili ai guvernului au ajuns în campus pentru a inaugura un tîrg de carte iranian.

MASACRU LA KABUL

BMTF, 26 oct – Trei civili au fost răniți, în această dimineață, în jurul orei 7:35, ora locală, la Kabul, în explozia unei bombe magnetice, în Haji Nabi Township, PD6, la trecerea unei Toyota Land Cruiser Prado, informează sursele noastre locale.

Incidentul are loc la mai puțin de 24 de ore de la un atac sinucigaș. Cel puţin 24 de oameni, inclusiv adolescenţi, au fost ucişi într-un atentat sinucigaş produs la sfîrșitul acestei săptămîni într-un centru de învăţămînt din capitala afghană Kabul, au anunţat oficiali afghani citaţi de Reuters, scrie Agerpres.

Atacatorul şi-a detonat încărcăturile explozive pe stradă, în faţa centrului Kawsar-e Danish din vestul capitalei afghane, a precizat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne.

Majoritatea victimelor sînt tineri cu vârsta între 15 şi 26 de ani. Alte 57 de persoane au fost rănite în atac, a menţionat ministerul.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic într-un comunicat difuzat pe Instagram, fără însă a aduce dovezi în acest sens.

Un purtător de cuvînt al talibanilor a respins implicarea acestora în atentat, într-un mesaj postat pe Twitter.

Atacul, condamnat de NATO şi de guvernul afghan, a survenit într-o zonă locuită în mare parte de comunitatea şiită din Afghanistan, minoritate care a fost în trecut ţinta mai multor atacuri din partea unor grupări cum este şi Statul Islamic.

Zeci de tineri au fost ucişi în aceeaşi zonă din Kabul în 2018, într-un alt atentat asupra unui centru educaţional, iar în mai 24 de oameni, inclusiv mame şi bebeluşi, au murit într-un atac la o maternitate.

Emisarul special al SUA pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, a făcut apel pe Twitter la îngrădirea violenţelor şi accelerarea procesului de pace, evocînd o intensificare a violenţelor în ultimele săptămîni, inclusiv concluzia Comisiei independente pentru drepturile omului din Afghanistan conform căreia un raid aerian al guvernului afghan s-a soldat cu moartea a 12 copii.

PUTERNIC ATAC AL STATULUI ISLAMIC LA JALALABAD

BMTF, 3 august – Cel puţin 24 de persoane, în mare parte civili, şi-au pierdut viaţa într-un atac la o închisoare din estul Afghanistanului. Alte 43 de personae sînt rănite, unele foarte grav. Acţiunea lansată de combatanţi din gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) continua luni dimineaţa, au anunţat autorităţile locale citate de Reuters şi AFP, scrie Agerpres. Luptele durează de mai bine de 13 ore.

Închisoarea din Jalalabad, unde sînt deţinuţi numeroşi talibani şi membri ai SI, a devenit duminică seara ţinta unui atac masiv. O bombă a explodat la poarta închisorii, după care un grup de atacatori înarmaţi au deschis focul asupra forţelor de securitate.

Un deputat din provincia Nangarhar, cu capitala la Jalalabad, a afirmat că în atac sînt implicaţi circa 30 de militanţi, iar închisoarea găzduieşte circa 2000 de deţinuţi.

Un purtător de cuvînt al provinciei a precizat că trei militanţi au fost ucişi în atacul iniţial şi ciocnirile din cursul nopţii, care s-au soldat cu moartea a cel puţin 21 de civili şi membri ai forţelor de securitate. Alte 43 de persoane au fost rănite.

Poliţia, asistată de forţele speciale, încearcă să-i recupereze pe deţinuţii fugiţi din închisoare în haosul creat. Pînă luni la prînz ora locală fuseseră recapturaţi circa 1000.

Atacul a avut loc a doua zi după ce serviciile de informaţii afghane au anunţat că forţele speciale au ucis un comandant de rang înalt din Statul Islamic în apropiere de Jalalabad.

TALIBANII SÎNT GATA DE RĂZBOI

BMTF, 14 mai – O mașină capcană a explodat, în această dimineață, la Gardiz, capital provinciei afghan Paktia, au informat oficiali locali, fără a furniza alte detalii. Deocamdată, nici un grup insurgent nu și-a asumat operațiunea, însă aceasta survine la mai puțin de 48 de ore după ce președintele țării, Ashraf Ghani a ordonat marţi forţelor afghane să „reia operaţiunile împotriva inamicului”. De cîteva săptămâni, forţele afghane s-au mulţumit să se apere împotriva atacurilor talibanilor pentru a încuraja deschiderea negocierilor de pace.

Atacul din această dimineață din Provincia Paktia survine într-o zonă considerată fieful forțelor paramilitare finanțate de CIA și care sînt acuzate că au ucis civili în provinciile de est și de sud, în multe ocazii.

Ca răspuns la această declarație, talibanii au afirmat miercuri că sînt gata să lupte cu forţele afghane după ce preşedintele Ashraf Ghani a ordonat reluarea ofensivei împotriva insurgenţilor ca reacţie la cele două atacuri mortale de marţi, violenţe care au subminat procesul fragil de pace din Afghanistan, informează AFP, reluată de Agerpres.

„De acum înainte responsabilitatea pentru orice creştere a violenţei şi a ramificaţiilor acesteia va reveni complet administraţiei de la Kabul”, au răspuns insurgenţii într-o declaraţie în care afirmă că sînt „pe deplin pregătiţi” să riposteze.

Miercuri au apărut noi informaţii despre atacului sîngeros de marţi asupra spitalului Dasht-e-Barchi din Kabul în care au murit cel puţin 24 de persoane, inclusiv nou-născuţi, mame şi asistente medicale, cu cîteva ore înainte de decesul altor 32 de persoane într-un atentat sinucigaş în timpul unei înmormîntări din Nangarhar, o provincie din estul ţării.

Conform organizaţiei Medici fără frontiere (MFS), care sprijină maternitatea spitalului din vestul capitalei care a fost atacat, o femeie a născut în timpul atacului care a durat mai multe ore. „Profitînd de vulnerabilitatea totală a femeilor însărcinate, a mamelor tinere şi a nou-născuţilor îngrijiţi în spitalul Dasht-e-Barchi din Kabul, un număr necunoscut de persoane a atacat timp de cîteva ore maternitatea administrată de MSF cu dispozitive explozive şi focuri de armă”, se arată într-un comunicat al MSF.

„Pare aproape sigur că cel puţin una dintre îngrijitoarele noastre se numără printre victime, a căror identificare continuă”, a adăugat MSF.

„Talibanii nu pot pur şi simplu să respingă rolul jucat în violenţe, inclusiv în cele recente”, a declarat presei purtătorul de cuvînt al preşedintelui afghan, Sediq Sediqi.

Talibanii au negat responsabilitatea pentru atacurile de marţi, iar organizaţia Statul Islamic a revendicat doar atacul din Kabul.

Aceste ultime evenimente nu fac decît să repună în discuţie soarta unui proces de pace şi aşa incert.

40 DE MORȚI ÎN MARȚEA NEAGRĂ

BMTF, 13 mai – Cel puţin 40 de civili, inclusiv mame, copii şi nou-născuţi, au fost ucişi în atacurile teroriste de marţi din Afghanistan, au anunţat autorităţile, potrivit Agerpres.

Două dintre atacuri au vizat un spital civil din Kabul şi o înmormîntare din provincia estică Nangarhar, iar un al treilea incident fatal a survenit în provincia vestică Farah, unde mai mulţi copii au fost prinşi într-un schimb de focuri.

Marţi dimineaţa, trei atacatori neidentificaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare, au năvălit într-un spital public din vestul Kabulului. Potrivit Ministerului de Interne afghan, atacul a vizat maternitatea spitalului, condusă de Medici fără Frontiere. Aici, atacatorii au împuşcat mortal cel puţin 14 civili, între care doi nou-născuţi.

Alte 15 persoane au fost rănite. Imagini difuzate pe social media au arătat nou-născuţi zăcînd la podea împreună cu mamele lor.

Forţele de securitate au reuşit să salveze alţi peste 100 de civili şi i-au ucis pe cei trei atacatori, după o luptă de mai multe ore, a menţionat purtătorul de cuvînt al MAI afghan Tariq Arian.

În paralel, în provincia Nangarhar, un atacator sinucigaş s-a aruncat în aer la o înmormîntare, ucigînd cel puţin 24 de oameni, între care un politician local, au anunţat oficiali din regiune. Alte 68 de persoane au fost rănite, inclusiv un deputat.

În provincia Farah, doi copii au fost ucişi şi un altul rănit după ce au fost prinşi într-un schimb de focuri, în urma unui atac cu mortiere, potrivit unor responsabili locali.

Marţi seara, gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul din Nangarhar, anunţînd într-un comunicat difuzat pe Telegram că „jihadistul Abdallah al-Ansari (…) şi-a detonat centura şi a omorît şi rănit 100 de apostaţi”.

În ce-i priveşte, talibanii au negat implicarea în atacuri, dar preşedintele afghan Ashraf Ghani le-a cerut forţelor armate să-şi reia operaţiunile împotriva talibanilor şi a altor grupări militante.

La sfîrşitul lui februarie, armata afghană a adoptat o poziţie defensivă, pe fondul speranţelor într-un acord de pace cu militanţii talibani, deşi a abandonat parţial acest statut peste cîteva săptămîni. La 29 februarie, talibanii au semnat un acord cu Statele Unite, menit să deschidă calea pe de o parte către un acord de pace cu guvernul de la Kabul şi pe de altă parte către retragerea, în etape, a forţelor americane din Afghanistan, ce ar urma să se încheie în iulie 2021.

În discursul său de marţi, Ghani le-a cerut talibanilor să respecte încetarea focului pe timpul pandemiei şi pe fondul nevoii de pace a oamenilor. La rîndul său, secretarul de stat american Mike Pompeo a insistat într-un comunicat că „talibanii şi guvernul afghan trebuie să coopereze pentru a-i aduce pe autori în faţa justiţiei” şi că „atît timp cît nu va exista o diminuare durabilă a violenţei şi progrese suficiente în direcţia unei reglementări politice negociate, Afghanistanul va rămîne vulnerabil în faţa terorismului”.

Atacurile de marţi, soldate cu victime în rîndul celor mai vulnerabili, au generat un val de condamnări în social media, organizaţia Amnesty International calificîndu-le drept „crime de război inacceptabile”. „Aceste atacuri, care au vizat o maternitate şi o înmormîntare, trebuie să trezească lumea să vadă ororile cu care continuă să se confrunte populaţia civilă”, a scris organizaţia pe Twitter.

MARȚI: ZECI DE MORȚI ÎN NANGARHAR ȘI KABUL

BMTF, 12 mai – Zeci de oameni au fost ucişi sau răniţi într-un atac-sinucigaş care a avut loc marţi dimineaţa în timpul unei ceremonii funerare în estul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al guvernului local, informează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernatorului provinciei Nangarhar, în jurul orei locale 11:00, un kamikaze a detonat explozivii pe care îi avea asupra sa în timpul unei ceremonii funerare, 40 de persoane fiind ucise sau rănite în timpul atacului.

Potrivit lui Zaher Adel, purtătorul de cuvînt al spitalului din Jalalabad, capitala provinciei Nangarhar, „12 cadavre şi 56 de răniţi au fost aduşi la spital”.

Atacul a vizat o ceremonie funerară organizată pentru un comandant al poliţiei locale.

Situată lîngă frontiera cu Pakistanul, provincia Nangarhar, una dintre cele mai instabile din Afghanistan, este unul dintre bastioanele talibanilor şi grupării Statul Islamic (SI). Forţe străine şi afghane, precum şi talibanii, luptă aici de ani de zile împotriva SI.

Chiar dacă jihadiştii din SI au fost respinşi mai la nord şi efectivele lor au fost puternic reduse, ei rămîn capabili să întreprindă atacuri în centrele urbane.

Tot în această dimineață, cel puțin cinci persoane au fost ucise, între care trei femei, un copil și un membru al forțelor de securitate afghane, iar alte patru au fost rănite într-o explozie în apropierea unui spital din zona Dasht-e-Barchi din PD13, în vestul Kabulului. Din primele informații, un atentator sinucigaș s-a detonat în fața clădirii care a fost luată cu asalt de un grup insurgent.

În spatele spitalului există o casă de oaspeți, iar străinii stau acolo, iar atacatorii încearcă să intre în casa de oaspeți prin spital, au declarat surse de securitate pentru TOLOnews.

Deși instituțiile de securitate nu oferă informații despre numărul atacatorilor, un martor ocular a spus că există trei și sunt în uniforme militare.

Talibanii au respins implicarea lor în atac.

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia.  Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).

VICTIME CIVILE ÎN KUNDUZ

BMTF, 28 nov – O mină care a explodat la trecerea unui vehicul în localitatea Imam-Sahib, în nordul Afghanistanului, a ucis miercuri 15 civili afghani, între care şase femei şi opt copii, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului afghan de Interne, citat de AFP, scrie Agerpres.

„În jurul orei locale 17:00, o mină instalată de teroriştii talibani a explodat la trecerea unui vehicul civil în piaţa Imamuddin din Imam-Sahib, provincia Kunduz, ucigînd 15 civili”, a declarat Nasrat Rahimi.

Victimele sînt şase femei, opt copii şi un bărbat, a precizat el.

Imam-sahib este o localitate foarte apropiată de frontiera tadjikă. Provincia Kunduz este scena unor confruntări regulate între talibani şi forţele guvernamentale, sprijinite de americani.

Capitala cu acelaşi nume al provinciei a fost obiectul unui asalt al insurgenţilor, care a eşuat la începutul lunii septembrie. Talibanii au cucerit pentru scurt timp oraşul în septembrie 2015.

Provincia adăposteşte de asemenea elemente ale grupării jihadiste Statul Islamic. După un atentat în 6 noiembrie în Tadjikistan, şeful Serviciului de Securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, semnalase o activitate crescută a unităţilor Statului Islamic în Afghanistan.

Elicopter la pămînt în Afghanistan

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 20 nov – Cel puţin doi soldaţi americani din trupele staţionate în Afghanistan au murit miercuri în urma prăbuşirii elicopterului în care se aflau, fără a se cunoaşte încă oficial cauza incidentului, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Biroul de presă al armatei americane a relevat într-un comunicat că se investighează cauzele prăbuşirii aparatului, însă datele preliminare „nu indică tir inamic”. Sursa citată nu a divulgat identitatea militarilor decedaţi, deoarece procedura prevede acest lucru timp de pînă la 24 de ore după ce au fost notificate în prealabil familiile celor morţi.

Cu toate acestea, talibanii au revendicat doborîrea elicopterului, care se presupune că a avut loc în provincia estică Logar în timpul unei operaţiuni comune a forţelor afghane şi americane contra bazelor insurgente din regiune.

„Elicopterul a fost doborît şi au murit 54 de invadatori şi soldaţi afghani. După prăbuşire, aparatul a luat foc şi a fost complet distrus”, a precizat într-un comunicat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid. El a adăugat că, după căderea elicopterului, la faţa locului au ajuns mai multe avioane americane pentru a asigura zona şi a prelua toate victimele.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului din Logar a confirmat pentru EFE că în cursul nopţii au existat în provincie operaţiuni militare ale forţelor afghane susţinute de aviaţia străină, dar lipsesc informaţii privind posibile victime în cadrul acţiunii.

Revendicarea talibanilor survine la doar o zi după ce aceștia au eliberat doi ostatici – americanul Kevin King şi australianul Timothy Weeks – eliberaţi marţi, în districtul Now Bahar din provincia Zabul, în sud-estul Afghanistanului şi au fost predaţi forţelor americane. Cei doi s-au aflat timp de patru ani în captivitatea talibanilor, potrivit unor surse ale poliţiei şi comandanţilor insurgenţilor talibani, informează AFP.

Trei comandanţi talibani au confirmat această informaţie, dintre care doi au spus că aşteaptă la schimb eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt.

La rîndul său, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat la 12 octombrie eliberarea acestor deţinuţi, între care Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o ramură importantă a rebeliunii talibane, cu scopul de a permite celor doi occidentali, răpiţi în 2016 la Kabul să scape din captivitatea talibanilor. Un purtător de cuvînt al preşedinţiei afghane a informat însă cu privire la o întîrziere intervenită în acest schimb.

Preşedintele Ghani a mai subliniat că eliberarea lor este o decizie extrem de dificilă, dar şi principala condiţie pentru demararea negocierilor oficiale pentru a pune capăt conflictului care durează de 18 ani în ţară.

Între timp, forţele de securitate afghane i-au eliminat pe militanţii grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Afghanistan, a declarat marţi Ashraf Ghani, la cîteva ore după ce un schimb de deţinuţi cu insurgenţi talibani a crescut speranţa pentru reducerea violenţelor în această ţară, relatează Reuters.

Peste 600 de luptători ai SI, grupare cunoscută la nivel local sub acronimul Daesh, s-au predat împreună cu familiile lor guvernului afghan în ultimele săptămîni. Oficiali susţin că atacuri aeriene ale forţelor afghane şi ale coaliţiei, lipsa fondurilor şi moralul scăzut au determinat gruparea jihadistă să renunţe.

”Acum, că militanţii Daesh s-au predat, cer autorităţilor să le trateze familiile în mod uman”, a adăugat preşedintele Ghani.

Guvernul afghan susţine că printre luptătorii aflaţi în custodia sa se află cetăţeni străini din Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Iran, Azerbaidjan, Kazahstan şi Maldive.

Cu toate acestea, talibanii afghani, care luptă împotriva SI şi a guvernului pentru controlul ţării, au contestat aceasta. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor, a calificat anunţul făcut de preşedintele afgan Ghani drept ”absurd”.

ZECE MORȚI ȘI 27 DE RĂNIȚI LA JALALABAD

BMTF, 8 oct – Cel puţin zece persoane, printre care patru civili (un copil), au fost ucise după ce o camionetă în care fusese plasat explozibil a sărit în aer lîngă un microbuz ce transporta recruţi ai armatei afghane, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, a anunţat luni un oficial afghan, informează Reuters, citată de Agerpres.

Alte 27 de persoane au fost rănite în atac, care a avut loc în jurul orelor locale 16:00 în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat purtătorul de cuvînt al guvernatorului, Attaullah Khogyani. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din provincie, unii dintre ei fiind în stare critică.

Deocamdată, atacul nu a fost revendicat. Atît gruparea teroristă Stat Islamic (SI), cît şi militanţii talibani sînt activi în această provincie.

Civilii duc greul războiului sîngeros care are loc în Afghanistan. Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afghanistan (UNAMA), 1.366 de civili au fost ucişi şi 2.446 au fost răniţi de la 1 ianuarie până în 30 iunie anul curent.

Organizația Salvați Copii atrage atenția, într-un comunicat emis luni, la împlinirea a 18 ani de la declanşarea intervenţiei conduse de SUA, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, că fiecare copil care s-a născut şi a crescut în Afghanistan în ultimii 18 ani a trăit experienţa conflictului şi a fost afectat de războiul din această ţară, fără a lua în calcul, însă, cei 22 de ani de război anteriori. Un număr estimat de 20 milioane de copii s-au trezit în fiecare dimineaţă cu teama de împuşcături sau bombe şi de a fi ucişi sau mutilaţi pe străzile, în şcolile sau în casele lor, subliniază comunicatul.

Acesta arată că 12.500 de copii au fost fie ucişi, fie mutilaţi între 2015 şi 2018, iar 3,7 milioane (dintre care 60% sînt fete) nu sînt şcolarizaţi şi 3,8 milioane au nevoie de asistenţă umanitară. Copiii şi femeile sînt principalele victime ale războiului brutal care continuă în această ţară.

Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afganistan (UNAMA), mai mult de 46.000 de civili au fost ucişi său răniţi între lunile ianuarie 2009 şi iunie 2019.

Forţele guvernamentale afghane luptă împotriva talibanilor şi a jihadiştilor din Statul Islamic.

SUA şi talibanii au purtat negocieri din vara trecută în tentativa de a pune capăt conflictului din Afghanistan. Procesul a fost întrerupt brusc la începutul lui septembrie după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat anularea unei întîlniri secrete prevăzute la Camp David cu talibanii pentru finalizarea unui acord.

MĂCEL LA KABUL

BMTF, 19 aug – Statul Islamic a revendicat ieri atentatul comis de un atacator sinucigaş, soldat cu 63 de morţi şi 182 de răniţi sîmbătă seara în cursul unei ceremonii de nuntă la Kabul, relatează AFP şi Reuters, scrie Agerpres. Martorii susţin că nunta era una organizată în cadrul minorităţii şiite a hazarilor. Musulmanii sunniţi militanţi, inclusiv talibanii şi Stat Islamic, i-au atacat în repetate rînduri pe hazarii şiiţi din Afghanistan şi Pakistanul vecin în decursul anilor.

Explozia s-a produs într-o zonă destinată bărbaţilor dintr-un restaurant pentru nunţi din vestul Kabulului, la ora locală 22.40 (18.10 GMT).

„Fratele kamikaze Abu Assem al-Pakistani a reuşit ieri să ajungă la o mare adunare de apostaţi” la Kabul şi „să-şi detoneze centura în mijlocul mulţimii”, scrie într-un comunicat publicat pe Telegram organizaţia jihadistă. „După sosirea membrilor de securitate, mujahedini au aruncat în aer o maşină-capcană”, potrivit sursei citate.

Anterior, autorităţile afghane au confirmat că moartea a 63 de persoane şi rănirea altor 182 în acest carnagiu, survenit într-un moment în care populaţia afghană speră într-un acord între talibani şi SUA. Printre victime sînt femei şi copii, a indicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi.

Este unul dintre atentatele cele mai sîngeroase de la începutul anului în Afghanistan, potrivit AFP.

În urmă cu trei săptămîni, un atacator sinucigaş taliban a ucis 14 persoane şi a rănit 145, tot în vestul Kabulului, un atac despre guvernul a estimat că ridică întrebări privind angajamentul militanţilor pentru pace, în pofida faptului că în prezent se aşteaptă încheierea unui acord cu SUA.

În jur de 20.000 de soldaţi străini, majoritatea americani, se află în Afghanistan în cadrul unei misiuni NATO conduse de SUA pentru a instrui, asista şi consilia forţele afghane. În acelaşi timp, unele trupe americane efectuează operaţiuni de combatere a terorismului.

ATAC CU MORTIERE LA KABUL

BMTF, 7 martie – Trei persoane au fost ucise şi alte 22 rănite în urma unui atac cu mortiere, în această dimineaţă, în vestul capitalei Kabul, la o importantă reuniune politică a şiiţilor Hazara, provocînd întreruperea bruscă a evenimentului şi fuga participanţilor, potrivit unor imagini difuzate în direct la televiziune, relatează AFP.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic din Khorashan.

Reuniunea a fost organizată pentru comemorarea a 24 de ani de la moartea liderului Hazara, Abdul Ali Mazari.

Un alt atac a avut loc miercuri în oraşul Jalalabad, în estul Afganistanului.

Atacurile survin în contextul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

APROXIMATIV 1000 DE MILITARI ROMÂNI, DIN 2019, ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 dec – Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a subliniat miercuri, în a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că România va continua să își mențină profilul activ și prezența semnificativă în teatrul de operațiuni din Afghanistan și în 2019. Potrivit documentelor, aproximativ 1000 de militari români vor acţiona în Afghanistan, din 2019, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, ce a fost prelungită pînă în 2024.

La rîndul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat miercuri preocupat de numărul mare de victime din rîndul forţelor de securitate afghane şi de riscul ca Afghanistanul să fie folosit ca bază pentru grupări teroriste.

„Există un risc semnificativ ca talibanii să revină la putere şi să permită instalarea grupărilor teroriste … Trebuie să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri evitînd transformarea Afghanistanului într-o platformă pentru teroriştii înfrînţi în Iraq şi în Syria, a afirmat Stoltenberg în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles Nu intră în discuţie ca Statul islamic să-şi recreeze în Afghanistan califatul pierdut în Iraq şi Syria”, a subliniat secretarul general al NATO.

Acesta a pledat pentru menţinerea unei prezenţe a Alianţei în Afghanistan, deşi a recunoscut un „cost financiar şi uman ridicat”, deplîngând pierderile suferite în ultimele săptămîni.

NATO menţine pe teritoriul afghan 16 910 soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support, vizînd formarea forţelor locale.

Pe de altă parte, Ministerul Afghan de Interne afirmă că Forțele Afghane de Protecție Publică (APPF), aflate în subordinea guvernului de la Kabul, îndeplinesc astăzi majoritatea sarcinilor de securitate în Afghanistan. Responsabilitățile includ escorte pentru trupele străine și alte servicii de securitate pentru ONG-uri, clienți diplomatici sau de afaceri. Organismul a fost creat printr-un decret prezidențial din 2010, an în care, fostul preşedinte Kharzai a interzis toate companiile private de securitate după o serie de scandaluri. Pînă în acel moment, un număr mare de contractanți străini de securitate privată supravegheau majoritatea locurilor de muncă din domeniul securității. Firmele de securitate străină au fost, însă, autorizate să se reînregistreze ca o companie de administrare a riscurilor.

Compania britanică G4S, a cărei bază a fost atacată la sfîrşitul lunii noiembrie de talibani, ucigînd cinci contractori, între care un cetăţean britanic, este angajată, între altele, să instruiască trupele guvernamentale APPF. G4S are aproximativ 1200 de angajați în Afghanistan, mai mulţi decît contingentul românesc, și a fost în țară începînd din 2003. “Jumătate dintre contractori sînt afghani, iar cealaltă jumătate este alcătuită din cetățeni străini, inclusiv britanici”, pune Sorcha MacLeod din cadrul Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor şi companiilor private de securitate.

Marţi, noul şef al comandamentului central al armatei americane ce supervizează operaţiunile din Afghanistan, generalul Kenneth McKenzie, şi-a exprimat preocuparea faţă de incapacitatea forţelor afghane de a rezista într-un mod eficace în faţa talibanilor, ale căror efective sînt estimate la circa 60.000 de combatanţi. McKenzie a avertizat în cursul audierii sale de confirmare din Senat că, dacă nu se îmbunătăţesc recrutarea şi formarea forţelor locale din Afghanistan, acestea nu vor putea face faţă ratei actuale de pierderi.

În 2012, de exemplu, au fost înregistraţi în Afghanistan mai mult de 100.000 de contractori – înarmați și neînarmați – angajați de Departamentul Apărării al SUA. Aceasta a inclus mai mult de 20.000 de contractori de securitate privată. Numărul contractorilor privați de securitate a scăzut sub 1 000 la sfîrșitul anului 2016, dar de atunci a crescut ușor. În octombrie 2018, în Afghanistan erau aproape 2.500 de contractori privați, potrivit Departamentului Apărării al SUA. Cei mai mulți sînt cetăţeni ai țărilor terțe prezente în cadrul NATO, care nu sînt nici americani, nici afghani, inclusiv români. Din cei 25.000 de contractori din Afghanistan, doar aproximativ 10.000 sînt cetățeni americani. În afară de servicii de securitate, care reprezintă 16% din locurile contractuale, job-urile includ logistic, traducerea, suportul şi întreţinerea în bazele militare, construcțiile și transportul.

Luna trecută, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat că circa 30.000 de membri ai forţelor afghane au fost ucişi din 2015, cînd acestea şi-au asumat securitatea în ţara devastată în continuare de război.

Şi populaţia civilă plăteşte un tribut greu, un recent raport al Misiunii ONU din Afghanistan consemnînd 2.798 de civili ucişi şi 5.252 răniţi între ianuarie şi septembrie.

Într-o declaraţie în 11 puncte prezentată miercuri, miniştrii de externe ai NATO şi-au reafirmat „angajamentul ferm faţă de garantarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afghanistan” şi au promis „sprijin financiar şi logistic pentru forţele afghane şi pentru a întări mijloacele care care dispun acestea pentru a elimina ameninţarea terorismului sub toate formele sale”.

Soluţionarea conflictul din Afghanistan se află în impas, la 17 ani de la operaţiunea lansată de SUA pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în urma atacurilor de la 11 septembrie.

Atac asupra unui centru de antrenament al serviciilor de informaţii la Kabul

BMTF, 17 aug – Atacul de ieri asupra unui centru de antrenament al serviciilor de informaţii din Qambar Square din Kabul lansat de doi atacatori şi revendicat de organizaţia Statul Islamic s-a încheiat cu uciderea atacatorilor, fără nici o altă victimă, după ce în ajun SI a comis un atentat sinucigaş ucigînd zeci de viitori studenţi în capitala afghană.

Cei doi bărbaţi înarmaţi s-au urcat într-un imobil aflat în construcţie, de unde au vizat o tabără de instruire a NDS (Direcţia de Securitate Naţională, Serviciul Afghanistan de Informaţii). Apoi au schimbat focuri de armă timp de mai multe ore cu forţele de securitate care au venit pentru a-i îndepărta, au povestit cîţiva oficiali.

Imaginile filmate de televiziunea privată Tolonews au arătat vehicule militare care patrulau în zonă, survolată de un elicopter.

Atacul, revendicat de SI prin intermediul canalului său de propagandă Amaq, intervine după o săptămînă deja sîngeroasă pentru Afghanistan. El a fost comis la mai puţin de 24 de ore de la un atentat sinucigaş soldat cu cel puţin 48 de morţi asupra unei şcoli dintr-un cartier şiit din Kabul, deja revendicat de aceeaşi grupare. Victimele – elevi de liceu, majoritatea cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani, potrivit lui Unicef, care îşi pregăteau examenele de admitere pentru învăţămîntul superior.

Insurgenţii s-au aflat sub presiune timp de cîteva luni pentru a accepta să deschidă negocieri de pace cu guvernul afghan. În iunie, talibanii au respectat o încetare a focului de trei zile cu ocazia sfîrşitului Ramadanului, reînviind speranţele de pace după aproximativ 40 ani de război.

Joia trecută ei au lansat însă un atac asupra oraşului Ghazni, unde, conform ONU, 150 de civili au fost ucişi în lupte care au durat mai multe zile.

Potrivit ONU, conflictul a ucis aproape 1.700 de civili în primele şase luni ale acestui an, un record în ultimii şase ani. Jumătate din aceste victime au murit în atentate, atribuite în mare parte grupării Statul Islamic.

 

STATUL ISLAMIC SE JOACĂ CU DOSTUM

BMTF, 23 iul – Statul Islamic a revendicat un atac sinucigaş care l-a vizat duminică pe vicepreşedintele afghan, generalul Abdul Rashid Dostum, în apropiere de aeroportul din Kabul şi care s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 60 de răniţi, a anunţat agenţia SI, Amaq.

Potrivit sursei citate, un kamikaze şi-a detonat vesta cu explozibili la o reuniune organizată pentru primirea vicepreşedintelui Abdul Rashid Dostum, dar nu au foste date detalii suplimentare.

Dostum a scăpat nevătămat din atacul comis la revenirea sa în ţară, după mai mult de un an în exil în Turcia.

O explozie puternică s-a produs duminică, în apropiere de aeroportul din Kabul, tocmai cînd generalul şi liderul militar Abdul Rashid Dostum părăsea aeroportul, a declarat purtătorul de cuvînt al generalului, relatează AFP.

Explozia, provocată de un kamikaze, s-a soldat cu cel puţin „zece morţi şi răniţi”, conform unui prim bilanţ al Ministerului de Interne afghan; atacul s-a produs la porţile aeroportului, în timp ce convoiul oficial pleca trecînd prin mijlocul unei mulţimi de partizani.

Potrivit purtătorului său de cuvînt, generalul uzbec este „nevătămat”, dar sînt victime printre spectatori, a declarat Najib Danish, purtător de cuvînt al ministerului, fără a da detalii suplimentare.

Un jurnalist AFP a declarat de asemenea că o explozie puternică a avut loc în centrul unei mulţimi de partizani mobilizaţi în jurul aeroportului.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a întors la Kabul duminică după un an de exil în Turcia.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

În districtul vecin Jowzjan, comandanții talibani nemulțumiți au declanșat un nou front și s-au redenumit în Provincia Islamică Khorasan, nu din cauza vreunei dispute ideologice, ci din cauza neînțelegerilor dintre fracțiunile locale talibane cu privire la impozitarea sătenilor. Nemulțumiți de această mișcare, cîțiva foști comandanți talibani, din cadrul ai Mișcării Islamice, au trecut la Statul Islamic. Alții s-au înscris direct! Bătrînii de la Darzab au numit zece comandanți cu legături în Mișcarea Islamică. Statul Islamic, inclusiv fostele forțe ale lui Dostum, controlează acum peste 90% din Darzab. Eforturile talibanilor de a-i elimina din district, în luna octombrie, a anului trecut, au eșuat.

În aceste condiţii, atentatul de ieri, de pe aeroportul din Kabul poate fi opera unor foşti comandanţi, loiali generalului!

 

ATENTAT SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 16 iul – Un atentator sinucigaş a fost împuşcat, în această dimineaţă, de Poliţia din Kabul, în cartierul comercial aglomerat, Shar-e-Naw, din centrul oraşului, înainte de a detona vesta cu explozivi. Potrivit poliţiei, atentatorul intenţiona să detoneze încărcătura explozivă în mijlocul unui grup de demonstranţi.

Ziua de duminică nu a fost, însă, la fel de norocoasă.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise, şi alte 15 rănite – civili şi membri ai serviciilor de securitate -, duminică la Kabul într-un atac sinucigaş comis la ora încheierii programului în apropierea ministerului Dezvoltării Rurale, unde se aflau prezenţi consilieri străini, transmite AFP, preluată de Agerpres, care precizează că atentatul a fost revendicat de StatulIslamic (SI).

Acest nou atac a avut loc în ziua în care ONU a anunţat cel mai grav bilanţ al victimelor civile în ultimii zece ani, cu aproape 1.700 de afghani ucişi de la începutul anului, în principal în atentate.

Potrivit Poliţiei afghane, atacatorul kamikaze a venit pe jos şi a declanşat vesta explozivă pe care o purta. El a fost împiedicat să avanseze mai mult de către membri ai forţelor de securitate care şi-au pierdut astfel viaţa. O maşină a consilierilor străini, parcată în apropiere, a fost parţial avariată, dar aceştia nu au fost afectaţi.

Atentatul a avut loc în jurul orei locale 16,30, pe o mare arteră din vestul capitalei afghane. Locuitorii din zonă au relatat pe Twitter şi pentru AFP că explozia a fost una puternică şi că au auzit numeroase sirene ale ambulanţelor.

Acest nou atentat a fost revendicat, într-un comunicat, de jihadiştii din SI, potrivit SITE Intelligence Group, înscriindu-se într-o lungă serie de atacuri ce au vizat clădiri guvernamentale.

Afghanistanul a înregistrat cel mai ridicat bilanţ al deceselor în rîndul civililor în primul semestru din 2018, în ciuda celor trei zile de armistiţiu din iunie, a anunţat duminică ONU, potrivit AFP.

Cu 1.692 de civili ucişi, jumătate dintre ei în atentate atribuite grupării jihadiste Stat Islamic, între 1 ianuarie şi 30 iunie, această perioadă s-a dovedit cea mai sîngeroasă de cînd ONU a început să contabilizeze victimele civile în urmă cu zece ani.

În total în această perioadă a fost înregistrat un număr de 5.122 de morţi şi răniţi printre civili, a precizat Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA).

Capitala, Kabul, şi provincia Nangarhar, în est, au fost cele mai mai afectate, inclusiv în timpul armistiţiului din care Stat Islamic a fost exclus.