Categorie: Frontline News

ATAC CU DRONĂ SINUCIGAŞĂ LA ODESSA

Potrivit administraţiilor pro-ruse din regiunile Herson şi Zaporojie, referendumul organizat începînd de astăzi, pentru alipirea la Federeaţa Rusă “decurge nesperat de bine”. Cetăţenii aflaţi în trafic se opresc în număr mare în faţa centrelor de votare, în care se va putea vota efectiv doar marţi, din motive de securitate, şi votează la urnele disponibile pentru cei aflaţi în trafic. Oficialii pro-ruşi din regiunile sudice ocupate nu au emoţii faţă de rezultatul referendumului. Autorităţile ukrainene au ameninţat organizatorii referendumurilor din regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie că vor fi puşi sub acuzare pentru înaltă trădare. În plus, acceptarea paşapoartelor ruseşti, în special de către angajaţii administraţiei de stat, este pasibilă de pedeapsă. Există mulţi colaboratori în teritoriile ocupate, susţine guvernul ucrainean.

Tot din motive de securitate, forţele ruse au lansat atacuri masive cu artilerie, rachete şi drone spre regiunile învecinate. O doronă kamikadze a fost doborîtă, în urmă cu doar cîteva ore, la Odessa, de artileria anti-aeriană a forţelor de apărare teritorială. Drona a zburat la altitudine joasă deasupra centrului Odessei căutînd să doboare echipamente de apărare anti-aeriană. Odessa, 14:20. Drona rusească kamikadze, de tip Geran-2 a fost lovită de o baterie anti-aeriană amplasată la cîteva sute de metri de locația noastră. Sute de elemente de muniție au fost împrăștiate peste acoperișuri și curți. Dorona kamikadze doborîtă de artileria anti-aeriană a forţelor de apărare teritorială este iraniană, Shahed-136, utilizată de armata rusă sub denumirea de Geran-2 şi poartă numărul de armă M205. Are o anvergură de 2,5 metri, poartă 200 kg de exploziv şi are o autonomie mare de zbor. Drona a fost lovită cu un tun AA și a căzut în mare. Potrivit Comandamentului Operaţional SUD, alte două drone au distrus clădirea administraţiei portului Odessa, în ciuda încercărilor de interceptare. Un civil a fost ucis și mai multe locuințe au fost avariate pe strada Primorskaya 34, lîngă port, la capătul străzii unde locuim.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Comandamentului Operaţional SUD, Vladislav Nazarov, în Regiunea Nikolaev, portul Oceakov a fost atacat cu lovituri de mortier de 120 mm. Pentru a treia zi consecutiv oraşul Nikolaev a fost lovit cu rachete Smerch şi S-300. Au fost afectate obiective de infrastructură industrială şi portuară, precum şi clădiri rezidenţiale.

JOI, ÎNAINTE DE REFERENDUM

BMTF, 22 sep – 215 militari ukraineni capturaţi de ruşi au fost returnaţi Ukrainei, printre prizonierii de război eliberaţi fiind inclusiv 108 luptători din cadrul batalionului Azov, foşti apărători ai uzinei Azovstal din Mariupol. Potrivit şefului Biroului Preşedintelui de la Kiev, Andri Ermak, schimbul de prizonieri dintre Ukraina şi Rusia a avut loc miecuri seară. „Acesta este cel mai puternic rezultat pe care l-am obţinut de la începutul invaziei la scară largă a Federaţiei Ruse” – a subliniat oficialul. Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv pe fostul deputat Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, acuzat de înaltă trădare în Ukraina.

Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski i-a felicitat pe liderii Batalionului Azov care au fost eliberaţi. Luptătorii, care au rezistat timp de cîteva săptămîni în subsolurile fabricii Azovstal din Mariupol, înainte de a fi capturaţi de ruşi, sînt consideraţi eroi în Ukraina. Zelenski s-a adresat prin videolink comandaţilor batalionului Azov, aflaţi într-o locaţie nespecificată, în Turcia, unde vor rămîne pînă la sfîrşitul războiului. Concomitent, autorităţile din Rusia au eliberat şi zece prizonieri de război capturaţi în Ukraina, în urma unei iniţiative în acest sens a prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman, a declarat un oficial saudit. Printre cei eliberaţi se află cetăţeni americani, britanici, suedezi, croaţi şi marocani, a spus oficialul, adăugînd că un avion care transporta prizonierii a aterizat la Riad.

Schimbul de prizonieri, cel mai mare şi mai important de la începutul războiului, în urmă cu 6 luni, este privit ca un succes al medierilor preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, cel de-al 12-lea președinte al Turciei, care dă speranţă în deschiderea unor canale de negociere viitoare în vederea încetării conflictului. Oficialii ruşi afirmă, ori de cîte ori au ocazia, că sînt gata pentru reluarea tratativelor de pace, iar schimbul de prizonieri este privit ca o concesie în această direcţie, în timp ce conducerea de la Kiev vorbeşte despre negocieri în termenii săi. Preşedintele Zelenski a pledat, cu forţă în faţa Adunării Generale a ONU pentru o „pedeapsă justă” împotriva Rusiei. Liderul ukrainean a cerut înfiinţarea unui tribunal special şi a unui fond de compensare pentru victime, şi a cerut ONU să lase Rusia fără dreptul de veto în Consiliul de Securitate. „Sîntem pregătiţi pentru pace. Dar o pace onestă şi dreaptă”, a adăugat el, completînd ingredientele „reţetei” sale pentru pace, cu restabilirea integrităţii teritoriale şi garanţii internaţionale de securitate. Ori, cel puţin, pedepsirea Rusiei de către comunitatea internaţională şi crearea unui fond de compensare pentru victime aşează Rusia la masa negocierilor în poziţia directă de învins. Fapt, inacceptabil pentru Kremlin!

Pînă la negocierile de pace, mîine încep referendumurile pentru alipirea la Federaţia Rusă în Regiunile Zaporojie şi Herson – la care se adaugă un teritoriu important din Regiunea Nikolaev, cucerit de armata rusă şi care va fi alipit Hersonului – în sudul ţării, şi Doneţkul şi Luganskul în Est. În toate cele patru regiuni se dau lupte intense în ultimele 48 de ore. Armata Ukraineană presează poziţiile ruse pentru a recupera cît mai mult din teritoriul ocupat, iar ruşii încearcă să consolideze poziţiile obţinute şi să mai cîştige teren.

În paralel cu referendumul, continuă mobilizarea cetăţenilor ruşi din regiunile ocupate, sau din Crimeea. Fiecare locuitor mobilizat din Crimeea va primi cîte 200.000 de ruble drept ajutor financiar pentru familia sa, ca plată unică, a declarat, astăzi, şeful regiunii, Serghei Aksionov, pe canalul său Telegram. „Plata va fi transferată pe un card bancar în termen de cinci zile lucrătoare” – a scris Aksionov. Şeful Crimeei nu a precizat cîţi oameni din regiune urmează să fie supuşi mobilizării.

Forţele de ocupaţie ruse au confiscat camioane cisterne de lapte în comunitățile teritoriale din regiunea Mykolaiv și le folosesc pentru a livra în secret combustibil în zona de război, a informat Comandamentul Operaţional SUD, în această dimineaţă. Potrivit militarilor, inamicul continuă să-și concentreze eforturile pe încercările de a organiza apărarea și de a menține teritoriile capturate în SUD, acolo unde de mîine va fi organizat un referendum pentru alipirea la Federaţia Rusă. Forţele de ocupaţie trag în pozițiile ukrainene de-a lungul liniei de contact, luînd măsuri de regrupare a trupelor și efectuînd constant recunoașteri aeriene cu drone Orlan 10.

Deşi într-un ritm mai redus decît în urmă cu 6 luni, la centrele de recrutare din Regiunea Odessa, continuă să sosească voluntari, bărbaţi şi femei, pentru a se înrola în Forţele de Apărare Teritorială. După un stagiu de pregătire militară, echipare şi înarmare, voluntarii îndeplinesc misiunile încredinţate de comandanţii diferitelor structuri.

La Nikolaev, zilele acestea, Forţele de Apărare Teritorială locale au primit 4 autoturisme de teren, foarte puternice, donaţie din partea unui grup de oameni de afaceri. Administratorul militar al regiunii, Vitaly Kim ne-a declarat că cele 4 automobile de teren vor fi utilizate de FAT pentru patrule şi recunoaşteri în teritoriul controlat de forţele ukrainene, pentru depistarea posibililor sabotori ai ocupanţilor ruşi.

În ultimele 24 de ore, atacurile trupelor ruse au deteriorat infrastructura a peste 40 de localităţi din sudul Ukrainei, informează oficialii militari. O situaţie dramatică se înregistrează la Nikolaev, unde oraşul este bombardat cu rachete şi drone kamikadze. Şeful Administraţiei Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim, ne-a declarat că regiunea este bombardată cu rachete S-300 şi drone sinucigaşe, practic fără întrerupere, de azi noapte. În oraş au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructura civilă, clădiri cu mai multe etaje, conducte de gaz, conducte de apă, curtea unui cinematograf şi a unui teatru, clădiri administrative. Kim a menţionat că atacurile nu s-au soldat cu victime.

La rîndul său, viceprimarul Nikolaevului, Vitali Lukov, ne-a confirmat că mai multe cartiere din Mikolaiv au fost bombardate, fiind avariată infrastructura civilă şi clădiri rezidenţiale. Teatrul rusesc a suferit și el de pe urma bombardamentelor. Conducta de gaz și instalațiile electrice au fost avariate. Serviciile municipale lucrează non-stop, de azi-noapte, pentru aremedia situaţia, mai ales că vine iarna, iar temperaturile încep să pună probleme populaţiei civile.

Rachetele S-300 lansate la Mykolaiv au lovit teritoriul portului comercial maritim, există pagube importante. Ocupanții ruşi au avansat spre Nikolaev şi, pentru prima dată de la începerea războiului, au încercat să intre în clădirea administrației depozitului de petrol din portul maritim.

PACTUL DE SECURITATE DE LA KIEV, sau “Nu-i prost cine cere”…

BMTF, 14 sep – Aşa distrug politicienii eroismul şi sacrificiile militarilor, pe front! Acest document a apărut ieri şi la 24 de ore de la apariţia lui nu am văzut pe NIMENI interesat de el! Nici un comentariu, nici o analiză, nici măcar un rezumat. Îl publicăm integral, în limba română, mulţumită istoricului GEORGE DAMIAN. Sigur, ukrainenii nu mai vor să fie sclavii fratelui de sînge, dar, parcă e prea de tot! Citiţi, gîndiţi singuri, comentaţi:

PACTUL DE SECURITATE DE LA KIEV

GARANȚII INTERNAȚIONALE DE SECURITATE PENTRU UKRAINA

RECOMANDĂRI

Copreședinți ai Grupului de lucru privind garanțiile internaționale de securitate pentru Ukraina

Anders Fogh Rasmussen

Andrii Yermak

Kiev

13 septembrie 2022

Acest raport a fost elaborat pe baza contribuțiilor și a discuțiilor cu experți de marcă din întreaga lume democratică. Printre aceștia se numără foști prim-miniștri, miniștri, precum și înalți funcționari și cadre universitare. Coautorii le mulțumesc tuturor acestora pentru contribuțiile lor.

PREAMBUL

La opt ani după ce a anexat ilegal Crimeea, a invadat Donbasul și a provocat un conflict în estul Ukrainei, Rusia a atacat Ukraina pentru a doua oară. Forțele rusești au nivelat orașe, au comis crime de război și au încercat să acapareze teritoriul suveran al Ukrainei. Au încercat să supună populația Ukrainei și să înlocuiască conducerea aleasă în mod democratic la Kiev. Războiul din Ukraina are consecințe de mare amploare atît pentru regiune, cît și pentru lume. Stabilitatea în zona euro-atlantică depinde de securitatea Ukrainei.

Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate s-a dovedit a fi inutil. Nu au existat măsuri suficient de solide, obligatorii din punct de vedere juridic și politic pentru a descuraja agresiunea rusă. Cu excepția cazului în care Ukrainei i se oferă garanții de securitate unice și eficiente – integrate într-un eventual proces de pace – nu există niciun motiv să credem că acest lucru nu se va întîmpla din nou.

Ukraina se află pe calea aderării la UE și, în calitate de viitor membru al UE, va beneficia de clauza de apărare reciprocă a UE. Aspirația Ukrainei de a adera la NATO și de a beneficia de acordurile de apărare reciprocă ale acesteia este garantată în Constituția sa. Această aspirație este decizia suverană a Ukrainei. Atît aderarea la NATO, cît și la UE vor consolida semnificativ securitatea Ukrainei pe termen lung. Cu toate acestea, Ukraina are nevoie acum de garanții de securitate.

Aceste garanții ar trebui să permită autoapărarea Ukrainei atît pentru a descuraja un atac armat sau un act de agresiune, cît și – în cazul în care are loc un atac – pentru a proteja suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea Ukrainei.

Pactul de securitate de la Kiev va îndeplini acest scop prin mobilizarea resurselor politice, financiare, militare și diplomatice necesare pentru autoapărarea Ukrainei. Pactul va consta într-un document comun de parteneriat strategic semnat de statele garante și de Ukraina (precum și în acorduri bilaterale între Ukraina și statele garante).

Pe lîngă eforturile de reconstrucție, aceste garanții sînt esențiale pentru ca milioanele de ukraineni strămutați de război să se întoarcă și să își construiască un viitor în țara lor de origine. Prin conceperea și adoptarea lor acum, aceste garanții vor transmite un mesaj puternic de hotărîre și unitate împotriva agresorului și pentru viitorul Ukrainei. Acestea vor fi primele astfel de garanții din secolul XXI și pot pune bazele unei noi ordini de securitate în Europa.

RECOMANDĂRI CHEIE

– Cea mai puternică garanție de securitate pentru Ukraina constă în capacitatea sa de a se apăra împotriva unui agresor, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU. Pentru a face acest lucru, Ucraina are nevoie de resurse pentru a menține o forță defensivă semnificativă, capabilă să reziste forțelor armate și paramilitare ale Federației Ruse.

– Acest lucru necesită un efort de mai multe decenii de investiții susținute în baza industrială de apărare a Ucrainei, transferuri de armament și sprijin în domeniul informațiilor din partea aliaților, misiuni de antrenament intensiv și exerciții comune sub steagul Uniunii Europene și al NATO.

– Garanțiile de securitate vor fi pozitive; acestea stabilesc o serie de angajamente asumate de un grup de garanți, împreună cu Ucraina. Acestea trebuie să fie obligatorii, bazate pe acorduri bilaterale, dar reunite într-un document de parteneriat strategic comun – numit Pactul de securitate de la Kiev.

– Pactul va reuni un grup de țări aliate alături de Ucraina. Printre acestea s-ar putea număra SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia, precum și țările nordice, baltice, din Europa Centrală și de Est.

Un grup mai larg de parteneri internaționali, inclusiv Japonia și Coreea de Sud, printre alții, ar trebui, de asemenea, să sprijine un set de garanții non-militare bazate pe sancțiuni. Acesta ar include sancțiuni rapide, care să fie reaplicate automat în cazul unei noi agresiuni rusești. Ar trebui elaborat un cadru juridic care să permită autorităților să confiște proprietățile agresorului, fondurile și rezervele sale suverane, precum și activele cetățenilor și entităților sale aflate pe lista de sancțiuni. Fondurile obținute ar trebui direcționate către repararea pagubelor de război cauzate Ucrainei.

Cadrul de garanții poate fi completat de acorduri suplimentare, care să abordeze aspecte specifice care nu sunt acoperite de nivelurile de garanții discutate în prezentul document. Acesta poate include un acord sau un set de acorduri între Ucraina și țările producătoare de echipamente de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a furniza Ucrainei sisteme moderne și eficiente de apărare aeriană și antirachetă în cantitate suficientă pentru a asigura un „cer închis” împotriva atacurilor aeriene.

Pachetul de garanții poate include, în plus, acorduri regionale privind Marea Neagră cu Turcia și alte state riverane, precum România și Bulgaria.

GARANȚII DE SECURITATE – ANGAJAMENTE ASUMATE DE UN GRUP CENTRAL DE GARANȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CAPACITĂȚILE DE AUTOAPĂRARE ALE UCRAINEI ȘI CAPACITĂȚILE DE DESCURAJARE A UNUI ATAC

CONCEPT ȘI PRINCIPII

Având în vedere poziția sa geopolitică unică, cele mai eficiente garanții de securitate se află în capacitatea Ucrainei de a se apăra singură. Pentru a fi suficient de robustă și credibilă, autoapărarea Ucrainei trebuie să fie susținută de angajamente obligatorii din partea unui grup de parteneri internaționali de a mobiliza resursele militare și nemilitare necesare.

Ukraina este o țară europeană care se află în prezent pe drumul spre aderarea la UE. Acest proces va integra și mai mult Ucraina în comunitatea politică europeană, îi va îmbunătăți perspectivele de reconstrucție și dezvoltare și va consolida instituțiile și securitatea țării. În calitate de membru al UE, va beneficia, de asemenea, de clauza de apărare reciprocă a UE în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Între timp, statele membre și instituțiile UE ar trebui să își aducă contribuția în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei prin furnizarea susținută de arme, ajutor financiar și prin misiuni de formare, printre altele.

Aspirația Ucrainei de a adera la NATO și de a beneficia de acordurile de apărare reciprocă ale acesteia este garantată de Constituția sa. Această aspirație reprezintă o decizie suverană a Ucrainei. În perioada de tranziție, Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide. Acestea vor veni în principal – deși nu exclusiv – din partea țărilor NATO.

Garanțiile nu trebuie să constrângă Ucraina să limiteze dimensiunea sau puterea forțelor sale armate. De asemenea, acestea nu ar trebui să fie oferite în schimbul unui statut specific, cum ar fi neutralitatea, și nici nu ar trebui să impună alte obligații sau restricții Ucrainei. Cu aceste garanții, Ucraina își va susține capacitatea de a-și asigura autoapărarea. Scopul acestora este de a consolida integritatea teritorială, suveranitatea și independența politică a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Garanțiile ar trebui, de asemenea, să sprijine angajamentul Ucrainei de a continua reformele democratice, astfel cum se specifică în concluziile Consiliului European din 23-24 iunie 2022 privind acordarea Ucrainei a statutului de candidat la UE. Securitatea efectivă pentru Ucraina este strâns legată de o societate modernă care garantează cetățenilor săi drepturile lor fundamentale.

SCOP

Garanțiile de securitate ar trebui să fie cuprinse într-un document de parteneriat strategic comun numit Pactul de securitate de la Kiev, semnat de un grup de parteneri care să acționeze ca promotori ai autoapărării Ucrainei. Acest grup ar putea include, dar nu se limitează la SUA, Regatul Unit, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia și țările nordice, baltice și central-europene. În plus față de documentul de parteneriat strategic, Ucraina și anumite state garante pot semna acorduri bilaterale care să acopere aspecte specifice legate de garanțiile de securitate între Ucraina și statele garante.

Pe lângă garanțiile de bază, diferite niveluri de țări ar putea să se alăture în ceea ce privește aspecte suplimentare sau specifice legate de garanțiile de securitate. Formatul Rammstein, alcătuit din aproximativ 50 de țări, ar putea constitui baza acestui grup mai larg, care ar putea fi formalizat într-o coaliție a celor dispuși să se implice.

Ar trebui să se aplice dispoziții pentru ca Ucraina să poată descuraja și – dacă este necesar – să se apere împotriva unui alt atac armat sau a unor acte de agresiune. Pentru aceasta, Kievul va avea nevoie de forțe de apărare mari, de capacități solide și de o industrie de apărare puternică și reformată. Acest lucru trebuie să fie susținut de investiții susținute în baza sa industrială de apărare, de transferuri extinse de arme și de sprijin în materie de informații din partea aliaților, precum și de forțe bine antrenate.

Pentru a se apăra pe termen lung, Ucraina va avea nevoie de:

– O forță cu grad ridicat de pregătire care poate răspunde eficient și în forță la o încălcare a teritoriului. După cum se afirmă în Comunicatul Summitului NATO de la Madrid, Ucraina este „vitală” pentru stabilitatea zonei euro-atlantice. Ca atare și cu sprijinul principalilor garanți, Ucraina trebuie să fie capabilă să dezvolte o poziție de apărare teritorială robustă, al cărei obiectiv final este de a descuraja și de a se apăra cu succes împotriva actelor de agresiune. Ucraina are nevoie de resurse pentru a menține o forță semnificativă capabilă să reziste forțelor armate și paramilitare ale Federației Ruse.

– Un program masiv de instruire și manevre comune ale forțelor ucrainene și ale partenerilor pe teritoriul ucrainean, cu instructori și consilieri internaționali. Profitând de eforturile naționale și multinaționale de instruire depuse de țările UE și NATO, forțele ucrainene vor fi instruite la standardele NATO și la nivelul necesar pentru a crea o forță de apărare teritorială și o forță de rezervă robuste. Activitățile de instruire vor fi susținute de un program extins de exerciții atât pe teritoriul ucrainean, cât și cu forțele ucrainene pe teritoriul UE/NATO. Pe lângă programele de instruire, manevrele comune în temeiul Documentului de la Viena (144) vor consolida și mai mult forțele ucrainene, vor spori transparența militară și vor servi nevoilor regionale.

– Sisteme defensive avansate, inclusiv furnizarea către Ucraina a unor sisteme defensive cuprinzătoare pentru a proteja centrele de populație și punctele de acces cheie prin desfășurarea de sisteme de apărare antirachetă aeriene și maritime, capacități cibernetice și capacități radar avansate. Aceste sisteme – așa-numitele sisteme antiacces/ de negare a zonei (A2/AD) – ar putea încorpora o combinație de capacități proprii și sisteme străine. În cazul unei amenințări cu utilizarea forței sau al unei agresiuni, acestea ar putea fi rapid suplimentate cu sisteme furnizate de principalii garanți.

– Accesul la capacitățile UE de finanțare pentru a reconstrui baza industrială de apărare a Ucrainei la standardele UE/NATO și pentru a dezvolta, împreună cu statele membre ale UE, noi capacități defensive. În calitate de candidat la aderarea la UE, Ucraina ar putea beneficia de acces privilegiat la finanțarea UE, în principal la Fondul european de apărare și la Fondul european pentru pace.

– Forța teritorială de autoapărare pentru toți civilii cu vârsta de peste 18 ani. După modelul țărilor cu recrutare activă, Ucraina va trebui să mențină o forță de apărare teritorială suficient de mare, inclusiv un serviciu de rezervă care poate fi mobilizat.

Pentru a realiza acest lucru, Ucraina va avea nevoie ca grupul de garanți internaționali să:

– Furnizeze ajutor financiar și investiții directe, inclusiv prin intermediul viitoarelor instrumente de reconstrucție, pentru a sprijini bugetul național de apărare, precum și să asigure asistența financiară (inclusiv granturi nerambursabile) pentru refacerea infrastructurii Ucrainei, care a fost distrusă sau deteriorată de acțiunile militare.

– Aloce fonduri de reconstrucție, inclusiv asistență financiară nerambursabilă, pentru sprijinirea și construirea noii baze industriale de apărare națională a Ucrainei.

– Ofere transferuri de tehnologie și exporturi de armament.

– Se coordoneze îndeaproape între ele pentru a furniza capacități, echipamente militare, muniții și servicii.

– Instituie exerciții regulate de antrenament pentru forțele ucrainene.

– Stabilească un program de cooperare în domeniul apărării și securității cibernetice și al contracarării amenințărilor cibernetice.

– Asigure o cooperare consolidată în domeniul informațiilor, inclusiv schimbul frecvent de informații și stabilirea unei cooperări regulate între serviciile de informații ale Ucrainei și ale statelor garante.

GARANȚII DE SECURITATE – CUM AR FUNCȚIONA ACESTEA ÎN CAZ DE ATAC:

CONSIDERAȚII ȘI MECANISME JURIDICE

Garanțiile de securitate ar trebui să fie atât permanente, pentru a contribui la consolidarea capacității de autoapărare a Ucrainei pe termen lung, cât și scalabile, pentru a se adapta și a reflecta nivelul amenințării. Deși ar putea fi integrate într-un eventual proces de pace, acestea ar trebui să fie convenite și puse în aplicare în cel mai scurt timp.

Acest lucru va demonstra unitatea comunității internaționale cu Ucraina, precum și continuitatea și amplificarea eforturilor actuale, inclusiv în cadrul Formatului Ramstein. De asemenea, va semnala Rusiei că costurile agresiunii vor continua să crească.

1. DOMENIU DE APLICARE ȘI ASPECTE JURIDICE

Pentru a evita capcanele unor garanții slabe, Ucraina va avea nevoie de:

– Garanții de securitate care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și politic. Garanții se pot angaja în angajamente obligatorii prin intermediul unui document de parteneriat strategic comun – care ar fi efectiv un pact obligatoriu între ei.

– Pe lângă un document comun, garanții ar trebui să își asume angajamente juridice și politice continue și bilaterale față de Ucraina, atât la nivelul executivului, cât și la nivelul legislativului respectiv.

2. MECANISME – CUM AR TREBUI SĂ FUNCȚIONEZE GARANȚIILE DE SECURITATE

– Declanșările ar trebui să se bazeze pe o structură comună de evaluare a amenințărilor: garanțiile de securitate extinse ar trebui activate printr-un mecanism care ar necesita o cerere din partea Ucrainei către statele garante, în urma unui „atac armat sau a unui act de agresiune”. Mai degrabă decât o confirmare din partea unei părți terțe, cum ar fi CS al ONU sau Adunarea Generală, ar trebui să existe un nivel de automatism în care garanții s-ar consulta colectiv cu Ucraina.

– Procesul decizional ar trebui să se bazeze pe principiul consultărilor colective urmate de contribuții individuale. La cererea Ucrainei, garanții se reunesc pentru consultări colective într-un termen foarte scurt.

– Garanțiile de securitate ar trebui să îi angajeze în mod explicit pe garanți să asigure autoapărarea Ucrainei. Aceasta înseamnă crearea parametrilor pentru o gamă largă de răspunsuri și nu exclude nici o formă de sprijin pentru a asigura autoapărarea Ucrainei.

– Unele dintre aceste garanții vor fi deschise și continue: acestea vor include antrenamente și exerciții, investiții și cooperare în domeniul apărării, precum și furnizarea de arme.

– În caz de agresiune, documentul comun ar trebui să precizeze angajamentele extinse de garantare din partea garanților de a utiliza toate elementele puterii lor naționale și colective și de a lua măsurile adecvate – care pot include mijloace diplomatice, economice și militare – pentru a permite Ucrainei să pună capăt agresiunii, să-și restabilească suveranitatea, să-și asigure securitatea, avantajul militar și capacitatea de a-și descuraja inamicii și de a se apăra singură împotriva oricărei amenințări.

– Domeniul de aplicare teritorial al garanțiilor este valabil de-a lungul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei. În același timp, garanțiile extinse se vor aplica în cazul în care Ucraina este atacată pe teritoriul său în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional.

– În conformitate cu Rezoluția 377A(V) a Adunării Generale a ONU, Garanții ar trebui să solicite sprijinul ONU, cel mai probabil prin intermediul Adunării Generale a ONU, în intervalul de timp discutat mai jos. Cu toate acestea, toate dispozițiile privind garanțiile de securitate vor intra sub incidența dreptului privind autoapărarea individuală și colectivă (articolul 51 din Carta ONU: „Nicio dispoziție din prezenta Cartă nu aduce atingere dreptului inerent de autoapărare individuală sau colectivă în cazul unui atac armat împotriva unui membru al Organizației Națiunilor Unite…”).

– În cele din urmă, pentru a atinge obiectivul politic general al garanțiilor de securitate, documentul de parteneriat strategic comun ar trebui să găsească un echilibru corect între dispozițiile specifice și angajamentele generice. Acest lucru ar putea fi realizat prin combinarea documentului comun principal cu o anexă, care va stabili dispoziții mai specifice care să reflecte evaluarea amenințărilor. perioadă de timp (de exemplu, 24 de ore) și să decidă cu privire la amplificarea garanțiilor pe baza unei coaliții de bunăvoință (de exemplu, 72 de ore).

– Garanțiile ar trebui să fie convenite pe o perioadă nedeterminată. Cu toate acestea, garanțiile ar trebui să creeze un mecanism prin care garanții să se întâlnească, să evalueze și să revizuiască în mod colectiv garanțiile, pentru a le menține semnificative și relevante – și, dacă este necesar, să le ajusteze pentru a răspunde naturii și nivelului amenințării.

– Ucraina și statele garante ar trebui să instituie un mecanism permanent și continuu de monitorizare a amenințărilor și a provocărilor la adresa securității, precum și de informare reciprocă cu privire la activitățile, exercițiile și manevrele militare. În acest scop, Ucraina și statele garante vor trebui să dispună de un mecanism de colectare, schimb, procesare și analiză a informațiilor, inclusiv în scopul detectării timpurii în ceea ce privește pregătirile pentru o agresiune armată.

SANCȚIUNI INTERNAȚIONALE

Sancțiunile internaționale ar trebui să fie un strat suplimentar al setului general de garanții de securitate, în caz de agresiune. Acest lucru ar putea contribui atât la descurajarea unui act de agresiune, cât și la stabilirea unui cost punitiv pentru agresor. Sancțiunile ar trebui să echilibreze elementele specifice, lăsând în același timp suficient spațiu de manevră, pentru a nu dezvălui agresorului costul total al unui eventual atac viitor asupra Ucrainei.

Fără a aduce atingere mecanismului de sancțiuni descris mai jos, garanții ar trebui să se abțină de la ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, convenite începând cu 2014, până când Moscova: a) își încetează agresiunea împotriva Ucrainei; b) garantează că nu va ataca Ucraina în viitor; c) compensează Ucraina pentru daunele cauzate în timpul invaziei.

Orice decizie privind ridicarea sau suspendarea temporară a sancțiunilor, ca parte a unui acord de pace negociat, ar trebui să fie luată în strânsă coordonare cu Ucraina. Acordul de garantare a securității ar trebui să conțină o dispoziție conform căreia sancțiunile vor fi reimpuse (dispoziții de revenire) în cazul unor noi atacuri sau agresiuni. Sancțiunile trebuie menținute până când Rusia nu va mai reprezenta o amenințare la adresa suveranității Ucrainei.

Pachetul de sancțiuni va fi inițiat și pus în aplicare de către garanții de securitate ai Ucrainei, în strânsă coordonare cu alte organisme internaționale, cum ar fi G7 și UE. Ar trebui să fie invitate să se alăture și alte țări care susțin sancțiunile (de exemplu: Elveția, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Australia și altele).

Garanții de sancțiuni ar trebui:

– să convină asupra unui set de sancțiuni anticipate care ar fi declanșate de un eveniment bine definit în conformitate cu dreptul internațional, cum ar fi dacă Ucraina ar fi supusă unui „atac armat” (articolul 51 din Carta ONU) sau unui „act de agresiune” (Rezoluția 3314, XXIX a Adunării Generale a ONU).

– Setul de sancțiuni menționat mai sus ar trebui să fie cel puțin setul complet de sancțiuni de la 1 septembrie 2022, care ar fi reimpus imediat (sancțiuni rapide).

– În plus față de sancțiunile de mai sus, ar putea fi aplicate măsuri și restricții suplimentare pentru a crește semnificativ costurile economice și de altă natură pentru un agresor în cazul unui atac armat sau al unui act de agresiune.

– În cele din urmă, ar trebui convenite măsuri care să permită autorităților să confiște proprietățile agresorului, fondurile și rezervele sale suverane, precum și activele cetățenilor și entităților sale aflate pe lista de sancțiuni. Aceste active ar putea fi apoi vândute în scopul direcționării fondurilor pentru a repara daunele de război cauzate Ucrainei.

ŞOC ŞI GROAZĂ PE FRONTUL DE EST

BMTF, 12 sep – Dincolo de propagandă şi PR deşănţat şi lipsit de cele mai elementare limite ale bunului simţ, folosite de Ukraina ca principală armă de luptă împotriva ocupantului rus, de o săptămînă se petrec fapte incredibile pe frontul din Estul ţării. Atît de incredibile precum invazia rusească, “operaţiunea specială” a Moscovei pe care nu am crezut-o posibilă pînă în 24 februarie. Operaţiunea sfida orice logică de bun simţ, era un “anus contra naturii” în materie de strategie militară şi, totuşi, s-a întîmplat! Ce se întîmplă acum în Dombas este la fel de incredibil! Insistența Ukrainei de a pregăti contra-atacul mult așteptat dă roade. Liniile de apărare rusești crapă și se rostogolesc spre frontierele Rusiei. Ukrainenii și-au eliberat mai multe mii de kmp de teritoriu în doar cîteva zile. Arme moderne occidentale, caracter și determinare! Ukrainenii au respins planurile de a capitula la Kiev, la Mykolaev, la Kherson și alte orașe pentru că nu au mai dorit să se lase păcăliți de un nou ”Memorandum de la Budapesta” (1994) ori să se lase înfrînți pentru ca Putin să-și ”păstreze fața”. Astăzi, Putin are o mare problemă, chiar la el acasă. Şi are doar două variante: sau va sfîrşi după modelul Gaddafi, fugind prin canalizarea de sub Kremlin, sau va declanşa războiul nimicitor despre care tot vorbeşte şi pe care nu l-am sesizat încă. Ambele variane sînt proaste pentru Vladimir Vladimirovici pentru că încarcă serios nota de plată. Zelenski și Kuleba au cerut insistent arme, arme, arme, pentru că dictatorii înțeleg numai de arme! Sigur, ar mai fi disciplina şi pregătirea armatei ukrainene cu ofiţeri NATO, mai mult, cu cei ai SUA.

Tensiunile dintre Rusia şi Ukraina au o istorie care ajunge pînă în Evul Mediu. Rădăcinile ambelor ţări sînt comune şi se regăsesc în aşa-numita Rusie Kieveană, motiv pentru care preşedintele Vladimir Putin se referă deseori la „un singur popor”. În realitate, drumurile celor două naţiuni au fost secole la rînd separate şi s-au dezvoltat două limbi şi două culturi – înrudite şi totuşi diferite. În vreme ce Rusia a evoluat politic pînă a ajuns un imperiu, Ukraina nu a reuşit să pună bazele unui stat propriu. În secolul al XVII-lea, mari zone din actuala Ukraină deveneau parte a Imperiului Ţarist. După dezintegrarea acestuia, în 1917, Ukraina a devenit pentru scurt timp independentă, pînă când Rusia sovietică a recucerit-o cu arma în mînă!

Despre luptele din septembrie se va vorbi şi scrie în cărţile de istorie. Cum se vorbeşte şi se scrie despre Războiul de independenţă al Ukrainei din 1917-1921, o serie de conflicte militare dintre forțele Republicii Populare Ukrainene, anarhiştilor ukraineni, “roşilor” ruşi şi ukraineni, Puterilor Centrale, albilor ruşi și… Poloniei, pentru controlul asupra teritoriului ukrainean, după Revoluţia din februuarie, din 1917 din Imperiul Rus. La conflict au participat într-o mai mică măsură forțe din Franţa şi Regatul României. Luptele au durat între februarie 1917 și martie 1921 și a dus la împărțirea Ukrainei între Uniunea Sovietică, Polonia (vestul Ukrainei), şi Cehoslovacia (Transcarpatia). Acest război poate fi considerat ca parte a fazei finale a Primului Război Mondial. Luptele de partizani au continuat pînă ce au fost înăbuşite de Holodomor.

Unul dintre principalii lideri ai separatiştilor proruşi din estul Ukrainei, Denis Puşilin, despre care se zvonea că a fugit în Rusia, a recunoscut luni o situaţie „dificilă” pe front în faţa contra-ofensivei ukrainene, dar a susţinut că forţele ruse „rezistă”, informează AFP. Aceste declaraţii intervin după ce armata ukraineană a revendicat importante recuceriri teritoriale în ultimele zile în faţa trupelor Rusiei, în special în regiunea Harkov, în nord-est, dar şi în sud şi în est. „Situaţia rămîne dificilă. Adversarul încearcă să distrugă infrastructurile critice şi civile”, a declarat Puşilin pentru postul de televiziune rus Rossia 24, evocînd „bombardamente masive”.

Acest responsabil, care conduce republica proclamată unilateral de separatişti la Doneţk, a informat de asemenea despre atacuri ukrainene asupra oraşului Liman, în est. Potrivit lui Puşilin, forţele ruse şi cele proruse „rezistă”, iar situaţia, chiar dacă „dificilă”, rămîne „sub control”. El a susţinut de asemenea că forţele ruse şi proruse „avansează în unele zone”, fără a le numi.

Armata ukraineană a anunţat iniţial o contra-ofensivă în sud, înainte de a realiza în timpul săptămînii trecute o contra-ofensivă fulger în regiunea Harkov, forţîndu-i pe soldaţii ruşi să se retragă spre alte poziţii. Luni, forţele ruse au afirmat că au bombardat zone recuperate de Ukraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium, recucerite de armata Ukraineană.

Folosind HIMARS și alte arme occidentale, Ukraina a reușit să provoace pierderi operaționale majore Rusiei într-o contraofensivă rapidă și să recucerească cea mai mare parte a regiunii Harkov, se precizează în analiza făcută de Institutul pentru Studiul Războiului. Păcăliți de o super-mediatizată contraofensivă în zona de sud, în regiunea Herson, rușii au mutat tehnică militară din Harkov, însă au fost surprinși de avansul „puternic și rapid” al trupelor ukrainene din nord-est. Recucerirea de către ukraineni a orașului Izium a pus capăt perspectivei ca Rusia să își poată atinge obiectivele pe care a spus că le are în regiunea Donețk, după ce a fost nevoită să se retragă de la Kiev. Pierderea orașului Izium condamnă planul inițial al campaniei rusești din Donbas, iar avansurile rusești spre Bakhmut sau în jurul orașului Donețk nu pot fi decisive dacă vor avea loc.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, este puțin probabil ca Rusia să mai avanseze spre Bakhmut sau Donețk dinspre nord, orice avans spre aceste orașe și-a pierdut valoarea operațională reală. Institutul pentru Studiul Războiului notează că contraofensiva din regiunea Herson continuă să facă progrese de-a lungul rîului Nipru și afirmă că nu există nici un temei ca acest contraatac să fie doar o simulare. Presiunea ukraineană din regiunea Herson, combinată cu contraofensiva fulgerătoare din regiunea Harkov, îi pune în mare dificultate pe ruși, care nu au destulă forță de a forma o linie defensivă de-a lungul rîului Oskil care să mențină granița regiunii Lugansk.

Planul pentru contraofensiva din regiunea Harkov a fost elaborat de comandantul Forțelor Terestre ale armatei ukrainene, generalul-colonel Oleksandr Sirski, cel care a apărat Kievul și Axa Nord, scrie expertul politic Oleksi Holobuțki pe pagina sa de Facebook. Contraofensiva fulgerătoare începută luni de trupele ukrainene, care a depășit toate așteptările experților, pare să fi provocat un colaps catastrofal al trupelor rusești din regiunea Harkov, care fie sînt distruse sau capturate în luptă, fie se retrag în debandadă, lăsînd armament și muniție în urmă.

Ucraina are nevoie de succes durabil. Nu doar pentru a-i pedepsi pe invadatori, convingîndu-i că au mizat pe cartea greșită, cînd au optat pentru recursul la forță și violență, astfel încît să-i descurajeze și pe alți agresori potențiali. Ci și pentru că situația actuală ar putea fi mortală pentru moralul ukrainenilor, care au cerut repetat arme, arme şi arme

Contraofensiva rapidă a ukrainenilor nu va pune capăt războiului, care se va extinde pînă în 2023, potrivit ISW, dar este clar că acum Ukraina a întors cursul războiului în favoarea sa.

ATAC SINUCIGAŞ LA AMBASADA RUSIEI DIN KABUL

BMTF, 5 sep – Doi angajaţi ai ambasadei Rusiei au murit luni într-o explozie în apropiere de misiunea diplomatică a ţării la Kabul, a anunţat Ministerul rus de Externe, precizînd că există de asemenea „răniţi în rîndul cetăţenilor afghani”, potrivit Reuters şi AFP, scrie Agerpres.

Anterior, agenţia rusă oficială de presă RIA a relatat că un diplomat şi un agent de pază de la ambasadă au fost răniţi într-un presupus atac sinucigaş cu bombă.

Poliţia afghană a precizat că un kamikaze a detonat explozibili în apropiere de intrarea ambasadei Rusiei la Kabul provocînd peste 25 de morţi şi răniţi, adăugînd că atacatorul a fost împuşcat de agenţii de pază în timp ce se apropia de poartă.

Rusia este una dintre puţinele ţări care au menţinut o ambasadă la Kabul după ce talibanii au preluat puterea în urmă cu peste un an. Deşi Moscova nu recunoaşte oficial guvernul taliban, există discuţii între cele două părţi asupra unui acord ca Rusia să livreze benzină şi alte bunuri.

Turcii ne exploatează cuprul, politicienii români împart beneficiile

BMTF, 5 sep – Ce ironie! La cîteva sute de metri de cetatea teutonă Ladislaw, de la Coronini (Pescari) şi chiar pe linia de apărare teutonă medievală împotriva turcilor, compania Eti Bakir, parte a Holdingului turcesc Cenghiz, şi-a cucerit un loc important în economia zonei. Recent au cîștigat în țara noastră şi licitația pentru construirea a 30 de km din autostrada Sibiu – Pitești, cu 49 de viaducte și 7 tuneluri. Va fi prima autostrada care străpunge Munții Carpați. Turcii trec şi Carpaţii în Transilvania! Cetăţile Făgăraşului şi Rîşnovului rămîn doar în palmaresul Teutonilor!

Reluarea exploatării cuprului a intrat în linie dreaptă la Moldova Nouă, după ce noul proprietar al minei, un puternic holding turcesc, se află pe ultima sută de metri a procedurilor birocratice. Rezervele de cupru concentrate în zona Moldova Nouă, sînt estimate la circa 200 de milioane de tone, adică, aproximativ 30% din rezervele naționale, valoare estimată fiind de 2,5 miliarde de euro. Pentru exploatare, compania va angaja 1000 de salariaţi din zonă, iar procedurile de selecţie a personalului au fost deja demarate. Odată cu reluarea exploatării, autorităţile locale sînt convinse că situaţia economică a zonei de sud a judeţului Caraş-Severin se va revigora, iar problemele de mediu – care au dus, de-a lungul vremii la un scandal internaţional – vor dispărea.

Timp de 16 ani după închiderea exploatării miniere de cupru de la Moldova Nouă, în 2006, despre acest loc din Clisura Dunării se ştie doar că a provocat o mare problemă internaţională de mediu care a dus la aplicarea procedurii de infrigement pentru România. Se ştie mai puţin, însă că Moldomin S.A. Moldova Nouă a fost o companie minieră, înființată în 1965 pentru extracția și prepararea minereurilor cuprifere din carieră și subteran și valorificarea concentratului cupros. Mina de cupru a funcţionat până în anul 2006. În urma ei au rămas haldele de steril ale Moldomin, care au creat probleme de poluare cu praf de steril, atît în România, cît şi în Serbia. Rezervele de cupru ale companiei, concentrate în zona Moldova Nouă, sînt estimate la circa 200 de milioane de tone, ceea ce ar însemna circa 30% din rezervele naționale, valoare estimata la 2,5 miliarde de euro.

După mai multe tentative eşuate, Moldomin a fost vîndută la licitaţie, pentru 6 milioane de euro, la 1 martie 2021. Cumpărător a fost Holdingul turcesc Cenghiz cu o experienţă în minerit de 90 de ani şi care în momentul de faţă exploatează 10 cariere şi mine în întreaga lume şi produce 10% din necesarul de cupru şi 20% din cel de Aluminiu al Turciei.

Birocraţia românească, mai ceva decît cea de la Înalta Poartă a obligat compania turcească să cumpere din nou licenţa de exploatare, care a expirat pe 14 mai anul acesta, iar explozia pieţei energetice să revizuiască de cîteva ori planurile de afaceri, a spus recent, la Reşiţa, Mehmet Egriboyunoglu, reprezentantul investitorului turc:

Dacă drumul spre cuprul de la Moldova Nouă a intrat în linie dreaptă, cu o investiţie de 200 de milioane de euro în tehnologie modernă, proprietarul resursei speră la o producţie de 10 milioane de tone de cupru anual, cam de 3 ori mai mult decît se exploata în 1989, pentru o perioadă de 25 de ani, cu beneficii majore pentru administraţia şi economia locale. Cel puţin 1000 de oameni din Clisura Dunării vor fi angajaţi la exploatarea de cupru, spune Mehmet Egriboyunoglu:

Cum spuneam, cuprul de la Moldova Nouă vine la pachet cu marile probleme transfrontaliere de mediu despre care am vorbit. Rezolvarea acestora, însă, deşi cade în sarcina investitorului, va depinde de posibilitatea exploatării minereului din halde, rămas în urma tehnologiilor vechi aplicate în urmă cu două decenii. Mehmet Egriboyunoglu:

Potrivit investitorului turc, prima tonă de minereu cuprifer de la Moldova Nouă va fi extrasă în maxim 2 ani şi jumătate!

În loc de încheiere: impotenţa Statului Român de a exploata propriile resurse, ticăloşia iobagului ajuns la putere, ignoranţa criminală a poporului/populaţie a dat cîştig de cauză investitorilor străini, în toate domeniile strategice ale României. Împăunarea a rămas singurul capitol la care nu ne întrece nimeni. Aşa s-a întîmplat şi la conferinţa de presă a reprezentantului CupruMold Mining, filiala românească a Eti Bakir. Organizată de Primăria Moldova Nouă, la conferinţă au fost prezenţi, alături de primarul urbei de pe Dunăre, prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Deşi turcul spune că exploatarea începe abia peste doi ani şi jumătate, primarul Chisăliţă a şi împărţit beneficiile obţinute de pe urma investitorului strategic, iar preşedintele Dunca a cerut ca Cenghiz să facă nişte drumuri judeţene. Bine că nu mai avem echipă de fotbal!

HAOS ÎN IRAQ

BMTF, 2 sep – Mii de iraqieni sătui de criza politică din ţară au ieşit vineri în stradă la Baghdad, la cîteva zile după lupte între facţiuni şiite rivale care au făcut 30 de morţi printre susţinătorii liderului religios şi politic Muqtada al-Sadr, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Protestatarii au fluturat drapelul iraqian şi au cerut, într-o atmosferă calmă, o schimbare profundă a sistemului politic, conform unor imagini transmise de postul de televiziune public Al Iraqiya.

Iraqul este în continuare fără premier şi fără guvern de la alegerile legislative din octombrie 2021, din cauză că liderii şiismului politic nu reuşesc să se pună de acord.

„Poporul vrea căderea regimului”, au scandat manifestanţii în Piaţa Nissour din Baghdad, reluînd unul dintre sloganurile Primăverii Arabe.

Furia lor este îndreptată împotriva sistemului politic care, în opinia lor, a blocat Iraqul, ţară bogată în petrol, dar lovită de o criză socio-economică.

Unii manifestanţi au scandat, de asemenea, lozinci împotriva Iranului vecin, opunîndu-se „ingerinţei” acestuia în afacerile interne ale Iraqului.

Aceşti protestatari spun că sprijină ampla mişcare socială care a izbucnit în octombrie 2019, cînd mii de iraqieni au ieşit în stradă pentru a denunţa „corupţia” clasei politice şi influenţa Iranului. Deşi acum a mai rămas doar o umbră a ceea ce a fost, această mişcare organizează sporadic manifestaţii la Baghdad.

Protestul de vineri survine într-un context foarte tensionat.

La începutul săptămânii, confruntări armate în Zona Verde din Baghdad între susţinători ai lui Muqtada al-Sadr, de o parte, şi armata şi membri ai Forţelor de Mobilizare Populară (Hashd al-Shaabi), foşti paramilitari pro-Iran integraţi acum în trupele regulate, de cealaltă parte, au făcut 30 de morţi în rîndul susţinătorilor lui Muqtada al-Sadr

Aceştia au pătruns în perimetrul care găzduieşte ambasade şi ministere după ce Muqtada al-Sadr şi-a anunţat „retragerea definitivă” din politică. Iraqul a decretat luni stare de asediu la nivel național, în timp ce focuri de armă au provocat moartea a două persoane în haotica Zonă Verde din Baghdad, după ce liderul șiit Moqtada Sadr și-a anunțat „retragerea permanentă” din politică. De aproape un an, liderii politici nu reușesc să se pună de acord asupra unui nou prim-ministru.

Iraqul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, nu a avut, așadar, nici guvern și nici președinte de la alegerile legislative. Pentru a ieși din criză, Moqtada Sadr și Cadrul de Coordonare sînt de acord asupra unui singur punct: este nevoie de noi alegeri anticipate. Dar, în timp ce Moqtada Sadr insistă să dizolve mai întîi parlamentul, rivalii săi vor să numească mai întîi un guvern. Cu Palatul Republicii invadat, premierul Mustafa al-Kazimi a suspendat Consiliul de Miniștri „pînă la noi ordine” și a convocat o reuniune de urgență pentru securitate la sediul comandamentului militar.

Disputa dintre sadriști și Cadrul de coordonare nu a degenerat pînă acum în confruntări armate, dar Hashd al-Shaabi, foști paramilitari aliați cu Teheranul și integrați în forțele iraqiene, s-a declarat gata să „apere instituțiile statului”.

Moqtada Al-Sadr, născut în 1974 dintr-o familie de clerici dizidenţi ai regimului Saddam Hussein, nu a guvernat niciodată. A devenit cunoscut după invazia Iraqului condusă de SUA în martie 2003, în special prin crearea Armatei Mehdi, o miliție de „rezistență” împotriva ocupantului.

În declarația sa publicată luni, el nu a făcut însă nici o referire la Armata Mehdi sau la Brigăzile Păcii, o altă grupare armată aflată sub comanda sa, creată în 2014 după ce Mosul a căzut în mîinile jihadiștilor din gruparea Statul Islamic.

RESTRICŢII ABSURDE ÎN GERMANIA

BMTF, 2 sep -Germania reduce începînd de joi temperatura maximă la care pot fi încălzite clădirile publice, dar şi iluminatul public. Măsurile sînt menite să limiteze consumul de energie în următoarele şase luni, în condiţiile în care preţurile acestora au crescut, iar livrările de gaze naturale din Rusia sînt incerte.

Clădirile publice vor fi încălzite doar pînă la maximum 19 grade, pentru munca uşoară din punct de vedere fizic şi predominant sedentară. Pentru încăperile în care oamenii desfăşoară activităţi uşoare, predominant în picioare sau în mers, sau activităţi predominant sedentare de dificultate medie limita superioară este de 18 grade. Iar pentru activităţi fizice grele cel mult 12 grade. Boilerele pentru încălzirea apei la chiuvetă vor fi oprite, cu excepţia situaţiilor în care acest lucru este prescris din motive de igienă. Iluminarea clădirilor şi a monumentelor din motive pur estetice sau reprezentative va fi stinsă.

Noul regulament nu se aplică spitalelor, căminelor pentru vîrstnici sau altor instituţii sociale.

În sectorul privat ordonanţa permite angajatorilor să reducă încălzirea şi să aibă posibilitatea de a urma exemplul sectorului public. Clauzele din contractele de chirie care stipulează o anumită temperatură minimă sînt suspendate. Piscinele private, fie că sînt interioare sau exterioare, nu mai pot fi încălzite cu gaz şi electricitate. Uşile magazinelor sau alte sisteme de pătrundele în spaţiile comerciale încălzite din sectorul comerţului cu amănuntul nu mai pot sta deschise permanent, cu excepţia cazului în care este vorba despre o cale de evacuare.

Guvernul spaniol a introdus de la 1 septembrie reduceri de 100% la călătoriile cu trenul pentru navetişti, pe distanţe medii. Cei care vor să beneficieze de gratuitate trebuie să îşi ia abonamente cu mai multe călătorii. Programul implementat de autorităţile spaniole include decontarea în proporţie de 100% doar pentru călătoriile pe distanţe mai scurte de 300 de kilometri, de exemplu de la Barcelona la Sevilla sau de la Madrid la Bilbao. Pot fi folosite doar trenurile companiei de stat, nu şi cele private. Programul nu se aplică doar în cazul unei singure călătorii. Un abonament pentru navetişti, de exemplu, va fi achiziţionat de doritori, iar suma va fi restituită în totalitate după dovada efectuării a 16 călătorii. Programul rămîne în vigoare pînă la 31 decembrie, cu şanse mari de extindere în 2023. Acesta va fi finanţat dintr-o taxă de solidaritate impusă băncilor şi companiilor din energie.

În același timp, tarifele de metrou din Barcelona au fost reduse cu 30-50%, tot pînă la 31 decembrie. Un bilet de autobuz și de metrou pentru 10 călătorii, cu utilizări multiple, care acoperă cea mai mare parte a orașului va costa acum 7,95 euro.

Într-o altă măsură pentru a atenua impactul creșterii costurilor, guvernul a anunțat că va reduce TVA-ul pentru facturile de combustibil de la 21% la 5%, cel puțin până la sfîrșitul anului.

12 RACHETE RUSEŞTI LA NIKOLAEV

BMTF, 29 aug – Potrivit unei informaţii de ultimă oră difuzată pe canalul Telegram, Guvernatorul Militar al Regiunii Nikolaev, Vitaly Kim a făcut un apel de urgenţă către toţi medicii din regiune să vină în oraş pentru că este mare nevoie de ajutorul lor. Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte 24 rănite astăzi, în urma unui atac cu rachete rusesc asupra oraşului Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ukrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale ukrainene, Vitaly Kim.

Loviturile au afectat clădiri de locuit şi instituţii de învăţămînt, a indicat vice-primarul oraşului, Vitaly Lukov, pe Telegram, adăugînd că echipe de salvare acţionează pe teren, iar potrivit guvernatorului militar, echipele de curăţenie degajează molozul din centrul oraşului în timp ce atacul este în plină desfăşurare.

Vitali Kim afirmase anterior că oraşul Nikolaev, în special centrul oraşului reşedinţă regională, se află un sub un atac devastator. “Ocupanţii ruşi au lansat rachete asupra centrului oraşului”, a precizat el pe Telegram, recomandînd localnicilor să rămînă în adăposturi.

Potrivit acestuia, cel puţin 12 rachete au lovit în cursul zilei de luni oraşul Nikolaev, dintr-un număr mai mare lansat de către forţele ruse, unele dintre acestea fiind doborîte de antiaeriana ukraineană. Una dintre rachete a lovit podul de intrare în oraş, care face legătura cu Odessa.

De la începutul invaziei, în urmă cu 6 luni, numai 23 de zile nu a fost bombardat de ruşi oraşul Nikolaev, ultimul obstacol important înainte de oraşul port-Odessa.

Puternicul atac asupra Nikolaevului are loc în timp ce armata ukraineană a anunţat că a trecut la contraofensivă în sudul Ukrainei cu scopul preluării sub control a oraşului Herson, ocupat în prezent de forţele ruse. “Astăzi am început acţiuni ofensive în diferite direcţii, inclusiv în regiunea Herson”, a declarat purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar ukrainean pentru sudul ţării, Natalia Humeniuk, citată de televiziunea locală Suspilne.

Serghei Aksionov, guvernatorul prorus al Crimeii, a dezminţit anunţul purtătoarei de cuvînt a Comandamentului Operativ Sud, calificînd afirmaţiile acesteia drept “noi informaţii false ale propagandei ukrainene”.

Contraofensiva, demult anunţată, nu a putut fi confirmată din surse independente.

GIBRALTARUL LASĂ REŞIŢA FĂRĂ YAHT

BMTF, 24 aug – Un yaht confiscat de la un oligah rus a fost scos la licitaţie în Gibraltar, acesta fiind prima astfel de vînzare după declanşarea invaziei ruseşti în Ukraina, în luna februarie. Iahtul „Axioma”, de 72 de metri, i-a aparţinut miliardarului Dmitri Pumpianski. Autorităţile din Gibraltar au anunţat că au primit zeci de cereri pentru navă. Iahtul este evaluat la 74 de milioane de dolari, însă este de aşteptat ca preţul de vînzare să fie mai mic. „Axioma”, sub pavilion maltez, are cinci punţi, o piscină, o sală de cinema 3D, un jacuzzi, spa şi o sală de sport. Sigur, la fel ca Turnul Eiffel a fost construit cu oţel de la Reşiţa…

E o glumă, evident, dar are legătură cu Reşiţa pentru că Pumpianski este patronul fostului combinat siderurgic care datează din 1771!

Dmitri Pumpianski, Președintele Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgical Company (TMK), precum și membrii familiei acestuia se află sub sancţiunile instituite de Uniunea Europeană după 24 februarie. Consiliul UE a menţionat că, pe 24 februarie, Pumpianski a participat la o întîlnire cu mai mulți oameni de afaceri ruși, președintele rus Vladimir Putin și alți membri ai guvernului.

Miliardarul Dmitri Pumpianski controlează grupul rusesc TMK, care în România deține producătorul de țevi TMK Artrom Slatina din care face parte Combinatul Siderurgic Reşiţa, şi are peste 2300 de angajaţi. Pumpianski a demisionat de la conducerea conglomeratului după ce a fost trecut de Uniunea Europeană pe lista de oligarhi ruşi sancţionaţi, se arată într-un comunicat al companiei. „TMK anunţă că Dimitri Pumpianski a demisionat din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) şi din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Companiei în vigoare din 9 martie 2022”, transmit reprezentanţii TMK.

La nivel european, TMK are afaceri de circa 300 mld. euro şi produce anual peste 200.000 de tone de ţevi de oţel. Companiile TMK din România însumează circa 2.350 de angajaţi şi afaceri de 2 mld. lei. Acum şi fără yaht!

ZAPOROJIE, O MIZĂ MAI MARE DECÎT SE TRÎMBIŢEAZĂ

BMTF, 22 aug – Forţele ruse care ocupă centrala nucleară uKraineană de la Zaporojie se pregătesc să o racordeze la Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, şi o avariază realizînd această reorientare a producţiei de energie electrică, a avertizat operatorul ukrainean Energoatom, notează AFP și Agerpres. „Militarii ruşi prezenţi în centrala nucleară de la Zaporojie implementează programul (operatorului rus) Rosatom vizînd racordarea centralei la reţelele electrice din Crimeea”, a spus preşedintele Energoatom, Petro Kotin, la televiziunea ukraineană.

Situată în apropierea oraşului Energodar de pe fluviul Nipru, nu departe de peninsula ukraineană Crimeea (sud), centrala, cea mai mare din Europa, are şase din cele 15 reactoare ukrainene, capabile să alimenteze patru milioane de locuinţe. Ea a intrat sub controlul trupelor ruse pe 4 martie, la scurt timp după începerea invaziei Ukrainei pe 24 februarie. Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc că au bombardat-o, fără ca vreo sursă independentă să poată confirma. Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a fluturat spectrul dezastrului de la Cernobîl.

Şi fostul campion mondial la box la categoria grea Vladimir Kliciko a atenţionat că luptele de la centrala nucleară Zaporojie din Ukraina ar putea duce la o catastrofă mult mai mare decît cele care au avut loc la Fukushima şi Cernobîl, informează Ukrinfo. Vladimir Kliciko, fratele mai tînăr al primarului Kievului, Vitali Kliciko, şi el fost boxer profesionist, a spus că nu este clar cum rezistă personalul ukrainean în interiorul centralei ocupate de forţele ruse.

Potrivit lui Vladimir Kliciko, centrala şi specialiştii în domeniul fizicii nucleare care lucrează acolo sînt ţinuţi „ostatici” de Moscova.

Prezent vineri în această ţară, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut Rusiei să nu deconecteze centrala Zaporojie de la reţeaua ukraineană de electricitate, după ce operatorul ukrainean Energoatom a evocat o astfel de intenţie a Rusiei.

Forţele ruse au ocupat zona din jurul centralei Zaporojie în martie. Centrala, încă operată de personal ukrainean, rămîne aproape de linia frontului şi a fost lovită de obuze de mai multe ori în ultimele săptămîni, inducîndu-se temeri asupra unui dezastru nuclear. Ukraina şi Rusia s-au învinuit reciproc pentru bombardamentele din şi în jurul complexului de reactoare nucleare din sudul Ukrainei.

Rusia a respins apelurile internaţionale de a-şi retrage trupele de la centrală, însă a spus că va permite accesul unui grup de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrală.

Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că o misiunea a AIEA va trebui să fie prezentă doar în teritoriile care nu sînt ocupate de Rusia, cerînd aşadar ca mai întîi trupele ruse să se retragă din zona centralei înainte ca o misiune AIEA să vină la faţa locului. Kievul insistă asupra creării unei zone demilitarizate în jurul centralei, solicitare considerată inacceptabilă de către Moscova.

Nu este pentru prima dată cînd preşedintele ukrainean încearcă să limiteze implicarea internaţională în conflictul din Ukraina. O atitudine similară a mainifestat în situaţia exprotului de cereale şi doar presiunea proprietarilor agricoli din ukraina, în special americani şi olandezi, care ar fi pierdut zeci de milioane de dolari, l-au făcut să cedeze.

În acest moment, centrala nucleară de la Zaporojie furnizează energie electrică pentru regiunile Zaporojie, Herson şi Dnipropetrovsk, parţial ocupate de Rusia care are tot interesul să ofere populaţiei un minim de confort prin furnizarea de energie electrică ieftină. De asemenea, armata rusă se foloseşte de centrala nucleară ca de un scut, pentru a adăposti echipamente militare, muniţie şi armament greu, pe teritoriul centralei şi în oraşul Energodar, mizînd pe “linia roşie” a nebombardării centralei de către ukraineni. Acest lucru pare că nu funcţionează, armata ukraineană lansînd în ultimele săptămîni, mai multe atacuri cu rachete asupra teritoriului centralei nucleare. Orice logică elementară spune că ruşii nu-şi pot bombarda proprii oameni şi proriile echipamente, lovind propriul scut de protecţie.

Există speulaţii că centrala de la Zaporojie ar fi parte dintr-un program secret de îmbogăţire a uraniului pentru crearea de arme nucleare, program dezvoltat de Ukraina cu sprijinul partenerilor americani, în perioada în care actualul preşedinte Biden, îndeplinea funcţia de vicepreşedinte în Administraţia Obama. Nu există informaţii oficiale în acest sens, însă persuasiunea cu care se încearcă crearea unui “caz” la centrala nucleară ne face să credem că se pregăteşte o acţiune specială la acel obiectiv. Presupunerea este aproape de adevăr, mai ales că un oficial britanic a solicitat ca în cazul unui incident nuclear la Zaporojie armatele NATO să intervină pe teritoriul statului vecin, iar zvonuri despre implicarea armatei britanice în războiul ukrainean au început să circule în armata Coroanei.

EXTRATEREŞTRII SÎNT PRINTRE NOI!

BMTF, 13 aug – De cîteva zile, opinia publică internaţională, care urmăreşte evenimentele de pe frontul din Ukraina, a aflat un nume nou: Saki, un aerodrom aflat în peninsula Crimeea, lovit în mod misterios şi letal, zilele trecute, precum într-un film cu extratereştrii.

În atacul ce pare “extraterestru” din imaginile postate pe canalele Telegram, Rusia a pierdut mai multe aeronave moderne de luptă, munţie dar şi piloţi experimentaţi, spun sursele, pentru că, povestea despre Saki este una pe surse şi confirmări indirecte. Distrugerea aeronavelor militare ruseşti în exploziile de pe aerodromul Saki, de lîngă satul Novofedorivka, din Crimeea, a provocat Rusiei prejudicii de peste 300 de milioane de dolari – estimează redacţia ukraineană a revistei „Forbes”. Potrivit publicaţiei, înainte de exploziile din 9 august, pe aerodromul Saki erau aeroaeronave în valoare de 650-850 milioane de dolari. „Forbes” a calculat că un avion de tip Su-30SM costă 50 de milioane de dolari, modelul Su-24MR – 6 milioane de dolari, iar aeronava de tip IL-76 – 86 de milioane de dolari. „Ţinînd cont de faptul că au fost distruse nouă avioane şi dacă presupunem că toate cele nouă au fost mai ieftine decît Su-24MR, valoarea totală a pierderilor ruseşti ar fi de aproximativ 55 de milioane de dolari, dar dacă Su-30SM valorează mai mult (decît preţul sugerat de „Forbes” – n.r.), înseamnă că pierderile ajung la 450 de milioane de dolari” – titrează „Forbes” Ukraina.

Indiferent de valoarea pierderilor, autorul atacului rămîne, deocamdată, necunoscut. Ruşii spun că exploziile au fost accidentale, deşi imaginile din satelit indică altceva! Imediat după atac, un oficial ukrainean, sub protecția anonimatului, a declarat pentru New York Times că „aceasta a fost o bază aeriană de la care decolau în mod regulat avioane pentru atacuri împotriva forțelor noastre din teatrul de operațiuni din sud”. Oficialul nu a vrut să dezvăluie tipul de armament folosit în atac și s-a rezumat doar la a spune că „a fost folosit un dispozitiv de fabricație exclusiv ucraineană”. Ukraina nu și-a asumat însă oficial responsabilitatea atacului, deşi dovezile sugerează posibilitatea unui atac țintit, scrie BBC. La scurt timp, preşedintele Zelensky a interzis colaboratorilor săi apropiaţi comunicarea de informaţii neoficiale “pe surse”, presei internaţionale, iar Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei preşedintelui ukrainean, a respins responsabilitatea Kievului pentru exploziile produse la baza aeriană din Crimeea. Cu toate acestea, şefa centrului de presă al Forţelor de Apărare din sudul Ukrainei, acolo unde noi ne aflăm, Natalia Humeniuk, a declarat că ceea ce s-a întîmplat în Crimeea este „exact acel fenomen în cazul căruia nu putem determina cauza, dar suntem destul de mulţumiţi de rezultat„.

Într-un interviu acordat pentru agenţia ukraineană RBC, la o zi de la atacul asupra aerioportului militar din Crimeea, generalul Dmitri Marcenko, fost coordonator al apărării de la Mikolaiv şi Odessa, susţine că eliberarea Hersonului, oraş aflat sub ocupaţie temporară rusă, ar putea avea loc foarte repede, însă a făcut apel la populaţie „să mai aştepte puţin”. Marcenko nu a oferit detalii privind un termen anume pentru eliberarea oraşului Herson şi a întregii regiuni, însă a remarcat că procesul „nu va fi atît de lung pe cît se aşteaptă toată lumea”. „Va fi rapid. Să mai aştepte puţin” – a afirmat generalul. Acesta a adăugat că locuitorii Hersonului „vor vedea şi auzi totul” în viitorul apropiat.

La rîndul său, Ministrul ukrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat astăzi, ironic, pentru postul danez Danmarks Radio (DR) că exploziile care au avut loc, pe 9 august, la o bază aeriană din Crimeea au fost cauzate, probabil, de „încălcarea cerinţelor de siguranţă la incendiu” – scrie RBC. „Răspunsul meu este foarte simplu: cred că soldaţii de la această bază au încălcat regulile. Probabil că au aruncat mucuri de ţigară în acelaşi timp în mai multe locuri. Şi am văzut rezultatul acestui lucru. Aşa că fumatul în locuri nesigure este foarte periculos” – a afirmat ministrul, întrebat dacă partea ucraineană are vreo legătură cu exploziile din Crimeea.

Aşadar, deocamdată exploziile de la Saki par desprinse din filmele cu extratereştri. Nu şi dacă ne întoarcem la declaraţia din 20 iulie a ministrului ministrul ukrainean al apărării, Oleksi Reznikov! Acesta spunea că Ukraina este interesată de testarea sistemelor de arme moderne pe cîmpul de luptă, astfel că invită producătorii să-și testeze noile echipamente, potrivit agenției ukrainene de presă RBC. „Acum, Ucraina este, de fapt, un poligon de testare. Multe arme sînt testate în condiții reale de luptă împotriva armatei ruse. Aceştia au sisteme de război electronic și comunicații, apărare aeriană, rachete de croazieră și rachete balistice, precum și alte echipamente” – a subliniat ministrul, în cadrul unei discuții organizate de Consiliul Atlantic. În opinia ministrului, pentru partenerii din Polonia, SUA, Franța, Germania sau Turcia, aceasta este o șansă bună de a-și testa armele, citează Rador.

De aceea susţin, poate nu va trece mult pînă vom afla că extratereştrii sînt printre noi! Şi cine sînt ei!

BĂTĂLIA PENTRU HERSON S-A MUTAT ON-LINE

BMTF, 10 aug – Astăzi, afirmaţia potrivit căreia “adevărul este prima victimă a războiului”, poate fi nuanţată, dacă ne referim la mesajele şi informaţiile existente în spaţiul virtual. Cititorii noştri ştiu că adevărul din spaţiul virtual este mult mai apropiat de… “dilema cîinelui”. De cînd a devenit un fenomen de masă, la mijlocul anilor 2000, social media a avut un impact important asupra acţiunilor de protest, mişcărilor de stradă, recvoluţiilor şi războaielor. Tunisia, Egipt sau Syria sînt doar trei exemple semnificative! O serie de progrese tehnologice din ultimii ani, combinat cu nivelul ridicat de utilizare a rețelelor de socializare, face, însă, ca situația din Ukraina să fie unică.

Potrivit unui sondaj realizat de organizația non-guvernamentală Opora în urmă cu trei luni, mai mult de 76% dintre ukraineni folosesc rețelele de socializare pentru a se informa cu privire la desfășurarea războiului, iar canalele online – în special Telegram – au devenit cea mai populară sursă de știri din țară. Canalele online au devenit un instrument important pentru a organiza rezistența și a strînge fonduri, dar şi pentru a comunica informaţii tactice despre grupuri de luptă, coordonate gps, ţinte importante, iar rețelele de socializare sînt utilizate pentru a mobiliza sprijinul internațional sau a lansa mesaje contradictorii. Oficialii guvernamentali ukraineni s-au bazat pe platformele online încă de la începutul războiului, pentru a răspîndi mesaje de rezistență! La fel procedează adversarul rus, pentru că social media este o sabie cu două tăișuri: ambele părți aflate în conflict distorsionează faptele și manipulează opinia publică cu scopul de a influența cursul războiului.

Ziua de astăzi este un exemplu foarte bun pentru cele spuse înainte. Autorităţi şi lideri de opinie ukraineni şi ruşi au transmis informaţii contradictorii referitoare la Regiunea ocupată Herson, din sudul ţării, semn că aceasta este deosebit de importantă pentru fiecare dintre combatanţi.

Potrivit informaţiilor difuzate de Administraţia regională de Stat din Herson, organismul ukrainean care se subordonează Guvernului de la Kiev în regiunea ocupată, personalul militar al Federației Ruse a început să-și evacueze familiile în masă din Hersonul ocupat din cauza atacurilor recente ale armatei ukrainene pe podurile Antonivsky şi Kakhov. De asemenea, administrația regională ukraineană a Hersonului a dezvăluit că administraţia provizorie rusă a regiunii grăbeşte pregătirile pentru organizarea referendumului de independenţă faţă de Ukraina, denunţînd însă, în acest context, înmulţirea punctele de ajutor social al cetăţenilor din oraş organizate de ruşi, care oferă, inclusiv, sume de bani, în ruble familiilor cu cel puţin trei copii, pentru cumpărarea de alimente şi materiale sanitare.

La rîndul său, adjunctul şefului Administraţiei Provizorii ruse a Regiunii Herson, Ekaterina Gubareva, informa că aşezările din Regiunea Nikolaev, vecină Hersonului, care au intrat sub controlul armatei ruse în timpul operaţiunii speciale, temporar pînă la eliberarea Oraşului Nikolaev, vor fi ataşate administrativ Regiunii Herson. Acest lucru este necesar pentru plata ajutoarelor sociale, acordarea de asistenţă umanitară şi asigurarea unei vieţi normale în sate, a explicat Gubareva.

Întrebarea este: cum administrează ruşii localităţi anexate temporar de la Nikolaev, dacă astăzi fugeau cu familiile spre zone mai sigure?

Peste cîteva ore, o altă pereche de ştiri a lovit cititorul canalelor Telegram: Gheorghi Juravko, şeful administraţiei provizorii civile şi militare, numită de Rusia, după ocuparea teritoriilor Ukrainei, a districtului Oleşki din regiunea Herson, declara pentru Agenţia rusă de presă TASS că “judecînd după cozile formate de cei care doresc să obţină paşapoarte ruseşti, mulţi locuitori ai regiunii Herson, doresc ca regiunea să devină parte componentă a Rusiei”.

Replica a venit de la Generalul ukrainean Dmitro Marcenko, cel care a coordonat apărarea oraşelor Mikolaiv şi Odessa, care susţine că oamenii din Herson sînt foarte pro-ucraineni şi nu permit ocupanţilor să-şi implementeze scenariile referitoare la „referendum” şi „lumea rusă”. Potrivit generalului, „Ofiţerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei discută între ei despre faptul că, în Herson, nu reuşesc să implementeze scenariul pe care l-au folosit în Crimeea. Marcenko este ferm convins că „autoritatea” ocupantă din Herson nu va organiza nici un fel de „referendum”.

Cele patru declaraţii, în oglindă, sînt citite atît pe canalele de limbă rusă, cît şi cele de limbă ukraineană, la sfîrşitul zilei rămînînd doar ideea că Hersonul este extrem de important pentru ambele tabere aflate în conflict. Astfel de confruntări în social media vor mai continua mult după terminarea războiului. Cînd va fi acesta? Generalul Marcenko susţine că Ukraina poate pune capăt războiului cu Rusia şi poate cîştiga în primăvara viitoare, ajungînd la graniţele sale din 1991. „Dacă avem cantitatea de arme care ni s-a promis, de care avem nevoie, atunci, cred că, în primăvara viitoare, vom sărbători victoria” – a afirmat generalul, într-un interviu acordat agenţiei ukrainene de presă RBC. Potrivit lui Marcenko, Ukraina a trecut deja de „punctul fără întoarcere”, aşa că acum este absolut imposibil să vorbim despre vreo negociere prin renunţarea la vreun teritoriu. Fie doar şi în social media!

LA RĂZBOI, CA LA RĂZBOI…

BMTF, 3 aug – Ukraina exportă cereale şi ulei alimentar pe mare, pe Dunăre şi pe uscat. Operațiunea de export a grîului ukrainean prin România și Polonia este anevoioasă și costisitoare dar se derulează la o scară nemaivăzută. Potrivit unui comunicat al Radei Supreme de la Kiev, România sprijină exportul ukrainean de cereale pe mare, pe Dunăre, pe rute auto şi pe calea ferată.

Ieri, coada de autotrenuri încărcate cu cereale dinspre Ukaina spre Republica Moldova şi România, prin frontiera de la Giurgiuleşi se întindea pe 50 de km, de cele mai multe ori, pe două rînduri. Sînt mii de autotrenuri care aşteaptă chiar şi două săptămîni să treacă frontiera ukraineană încărcate cu cereale, sau ulei alimentar. Ieşirea autotrenurilor se face prin punctul de trecere de la Giurgiuleşti, sau cu bacul pe la Isaccea. De asemenea, un alt şir uriaş de camioane aşteaptă să fie descărcat în vapoare în portul fluvial Reni, apoi, prin Canalul Bîstroe cerealele ukrainene să ajungă la destinaţii îndepărtate.

80% dintre autotrenurile văzute pe aceşti 50 de km sînt înmatriculate în Ukraina, restul aparţinînd transportatorilor turci.

Presiunea pe porturile fluviale Reni şi Ismail a scăzut în ultimele zile odată cu reluarea activităţii portului maritim Odessa. De altfel, Nava Razoni a devenit prima navă care a părăsit portul ukrainean de la Marea Neagră, transportînd 26.000 de tone de porumb în portul libanez Tripoli. În prezent, cu o viteză de 11,7 noduri (21,6 km/h), a trecut de strîmtoarea Bosfor. În celelate porturi ale Odessei la Mare sînt în prezent, încărcate, 15 nave cu cereale și alte produse alimentare care aşteaptă să plece în cursă.

Aproximativ 22 de milioane de tone de cereale au fost blocate în Ukraina din cauza provocărilor de infrastructură și a blocadei navale. Zona de agricultură de risc din Ukraina se ridică la 202.600 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă aproximativ 34% din suprafața totală a terenului Ukrainei.

În paralel cu această operaţiune logistică uriaşă, Occidentul continuă să livreze arme, să se implice în transportul lor și să asiste cu informații, strategii și fonduri Ukraina, în conflictul declanşat pe 24 februarie de Federaţia Rusă. Efortul militar pare să dea roade. În Est, asalturile în valuri ale militarilor ruşi sînt respinse de apărarea ukraineană, iar în sud, armata ukraineană cu comandamentul la Odessa, recuperează teritorii, în special în regiunea Herson.

Purtătorul de cuvînt al Comandamentului operațional „Sud”, Vladislav Nazarov, care a prezentat ieri situația operativă din regiunile de sud ale Ukrainei, pînă la ora prînzului, declara că numărul așezărilor eliberate de sub ocupația rusă în regiunea Herson din sudul țării a crescut cu încă 7, ajungînd la 53.„Situația în zona de responsabilitate a noastră este stabil tensionată, dar controlată. Inamicul continuă să desfășoare operațiuni de luptă pe linia fortificată de apărare. Nu au fost detectate modificări semnificative în compoziția și poziția inamicului”, a spus Nazarov. Armata ukraineană SUD lovește intenes pozițiile rusești în regiunea Herson, sugerînd astfel pregătirea unei contraofensive, anunţată, de altfel, chiar de preşedintele Zelenski.

În jurul orei 4 dimineaţa, forțele ruse au efectuat două lovituri aeriene asupra a două zone din Mykolaiv, cu sisteme de rachete S-300 și Uragan. Ca urmare, căminul uneia dintre universități a fost avariat. Un agent de securitate care a fost rănit, a fost salvat de sub dărîmături. Nu există alte victime. De asemenea, clădirile de locuințe din vecinătate sînt avariate. Din cauza impactului și a resturilor exploziei, într-un magazin alimentar a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid. Informațiile despre victime sînt în curs de clarificare.

Deşi armata rusă a ocupat poziţii defensive în regiunea Herson, continuă să atace , cu o frecvenţă sporită, Nikolaevul şi regiunea acestuia, fără a-şi manifesta intenţia de a declanşa şi o operaţiune terestră. Oraşul Nikolaev, care se află în aria de responsabilitate a Regimentelor Ukrainene din Sud, este considerat o poartă către Herson şi Odessa şi a fost bombardat în mod repetat de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

O explicaţie pentru bombardamentul masiv asupra Nikolaevului ar fi că oraşul a devenit de fapt sediul mișcării de rezistență pe frontul de sud. La intrarea în oraş, trecînd pe lîngă punctele de control, se văd panouri publicitare stradale care înfățișează o figură neagră acoperită cu o glugă, cu fața ascunsă și textul: „Kherson, ai sprijinul Rukh (Mișcarea de Rezistență): partizanii văd totul”. Rukh Oporu nu este doar un grup… Este o chestie uriașă, este rezistența totală împotriva inamicului!

De altfel, mişcarea de rezistenţă a fost pregătită de Ukraina cu puțin timp înainte de declanşarea războiului, cînd și-a întărit forțele speciale, parțial pentru a crea și a gestiona o mișcare de rezistență. Autoritățile au publicat chiar și instrucțiuni pentru potențialii partizani, în format PDF: cum să taie cauciucurile mașinilor invadatorilor, cum să toarne zahăr în rezervoarele lor sau cum să nu se supună ordinelor la locul de muncă.

Tot grupul de rezistenţă este cel care trimite drone peste linia frontului, la Herson, pentru a urmări ținte pentru armată. Toți participanții sînt voluntari şi civili, nu soldați. Ei colectează bani pentru echipamentele lor scumpe prin intermediul rețelelor sociale. Gherilele luptă pentru a împiedica ocuparea Hersonului de către trupele ruse pe o perioadă nedeterminată şi pentru a zădărnici un referendum pe care Moscova pare să se pregătească să-l organizeze acolo.

Regiunea Herson pentru Rusia este o regiune strategică, o sursă de apă pentru Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. În plus, coridorul terestru care leagă Rusia de peninsulă trece prin regiunea Herson.

Reconstrucția Ukrainei este deja planificată

BMTF, 25 iul – Cum spuneam în urmă cu două luni, reconstrucţia Ukrianiei după război este deja planificată. Statul român trăieşte, din nou, cu iluzii, firmele româneşti NU vor participa la reconstrucţie. Poate, cel mult la nivel de sub-contractare şi ceva mă face să cred că pe banii noştri, ca parte a “ajutorului frăţesc”, a contribuţiei pentru reconstrucţie…

Reconstrucția facilităților de producție, cum ar fi depozitele de petrol sau instalațiile agricole, pentru a pune din nou economia pe picioare, este o prioritate de top, deoarece acest lucru ar permite Ukrainei să își reia exporturile și să aibă unele intrări financiare, a declarat ministrul adjunct al justiției din Ukraina, Iryna Mudra, într-un interviu pentru EURACTIV https://www.euractiv.com/section/europe-s-east/news/necessary-to-revive-the-economy-for-ukraine-reconstruction-says-deputy-minister-of-justice/.

Chiar dacă războiul este încă în desfășurare, reconstrucția Ukrainei este deja planificată. Care sînt prioritățile pentru această reconstrucție?

Trebuie să fie facilitățile de producție care au fost distruse – depozitele de petrol, tot ceea ce ține de agricultură și de producția de produse agricole. În primul rînd, este necesar să se revigoreze economia, astfel încît economia să funcționeze. Adică, pentru ca producția să funcționeze, putem exporta în continuare, ceea ce ne permite, de asemenea, să cîștigăm bani. În al doilea rînd, este vorba de locuințe pentru cetățenii care au rămas fără case. Avem o mulțime de persoane strămutate în interiorul țării care au nevoie de locuințe și trebuie să facem acest lucru cît mai curînd posibil.

Continuarea aderării la UE și ajutorul financiar acordat Ukrainei sînt strîns legate de reformele din Ukraina. Una dintre cerințele esențiale pentru menținerea statutului de candidat la UE pentru Ukraina este reforma judiciară, care introduce un set de măsuri pentru îmbunătățirea sistemului judiciar ukrainean. Care sînt prioritățile actuale ale reformelor din Ukraina și care este posibilul calendar?

Timpul nostru este împărțit după cum urmează: 50% luptăm în război, 50% lucrăm cu reformele. Președintele a stabilit sarcini foarte ambițioase pentru guvern – să realizeze reformele cît mai curînd posibil. Nu am avut nici dorința, nici capacitatea de a o lungi ani de zile, așa că am început să ne mișcăm. Pentru Ministerul Justiției, reforma judiciară și reforma justiției sînt esențiale. În ceea ce privește reforma judiciară, unul dintre principalele obiective este de a restabili activitatea Consiliului Suprem de Justiție [n.red. – autoritatea judiciară din Ukraina, ale cărei atribuții includ prezentări către președinte cu privire la numirea judecătorilor, eliberarea judecătorilor, examinarea cazurilor de infracțiuni] pentru a forma un personal judiciar profesionist și transparent. De asemenea, pînă la sfîrșitul anului 2022, trebuie să adoptăm o lege pentru selectarea judecătorilor pentru Curtea Constituțională a Ucrainei (CCU). Înțelegem că și CCU, în calitate de cel mai înalt organism judiciar, trebuie să fie formată [și repornită] cît mai curînd posibil. Trebuie să continuăm reformele sistemului de aplicare a legii, a Procuraturii Generale. Trebuie – și am început deja – să punem în aplicare o reformă care va reduce influența așa-numiților oligarhi – oameni cu bani și alte puteri – de a influența economia și securitatea țării. Pentru aceasta, am creat un registru al oligarhilor. Trebuie să adoptăm o lege care va reduce influența oligarhilor și va oferi posibilitatea de a introduce o procedură completă de verificare a acestor persoane, astfel încît [mass-media] să nu fie monopolizată de anumiți oligarhi.

Reforma judiciară în Ukraina și numirea șefilor Parchetului specializat anticorupție (SAPO) și a Biroului Național Anticorupție din Ukraina (NABU) – aceste aspecte au fost o preocupare pe termen lung atît în Ukraina, cît și pentru partenerii occidentali. Ce a schimbat războiul în aceste procese?

Am mers în direcția numirii atît a șefului SAPO, cît și a șefului NABU. Războiul a schimbat oarecum planurile, nu numai în ceea ce privește desemnările. Înțelegem preocupările colegilor europeni și ale colegilor de pe alte continente, iar președintele a făcut, de asemenea, din acest aspect o prioritate. Acestea sînt organisme alese prin concurs; concursul a fost lansat. Este o chestiune de zile, poate, de săptămîni, pentru ca acesta să se încheie. Războiul a ajustat calendarul în această privință, dar procesul se încheie.

ÎNCEPE CONTRAOFENSIVA ÎN HERSON

BMTF, 12 iul – Armata ukraineană a anunţat luni seara începerea unei contraofensive împotriva trupelor ruse care ocupă zone din regiunea Herson (sudul Ukrainei), relatează DPA, preluată de Agerpres.

Un depozit rusesc de arme a fost lovit în localitatea Nova Kahovka, a indicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ukrainene într-un buletin informativ privind situaţia de pe front pe pagina sa de Facebook. În urma acestui atac, un obuzier şi echipamente militare au fost distruse, iar trupele ruse au pierdut peste 50 de soldaţi, potrivit părţii ukrainene.

În acelaşi timp, agenţia de presă rusă RIA Novosti a relatat marţi dimineaţă, citînd administraţia prorusă instalată de Moscova în Nova Kahovka, că şapte persoane au fost ucise, alte patru sînt date dispărute, în timp ce alte cîteva zeci au fost rănite.

Multe persoane au fost îngropate sub dărîmături, iar sute de case au fost avariate, potrivit RIA Novosti.

Sînt deja şapte morţi şi aproximativ 60 de răniţi în urma atacului ukrainean din cursul nopţii de luni spre marţi la Nova Kahovka, a declarat pe Telegram şeful administraţiei militaro-civile instalate în această localitate de forţele ruse, Vladimir Leontiev, citat de AFP.

Şefa adjunctă a administraţiei de ocupaţie din Herson, Ekaterina Gubareva, a acuzat forţele ukrainene că au efectuat această lovitură cu lansatoare de rachete multiple americane HIMARS.

Leontiev susţine că au fost lovite obiective civile şi că în zonă nu există ţinte militare. Au fost lovite depozite, magazine, o farmacie, o benzinărie şi chiar o biserică, mai susţine el, denunţînd un act de terorism.

Nu este pe moment posibilă verificarea în mod independent a declaraţiilor niciuneia dintre părţi, notează DPA şi AFP.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, iar Kievul se apără de patru luni şi jumătate, încercînd să-şi consolideze forţele pentru a declanşa o contraofensivă.

Autorităţile ukrainene au cerut recent civililor să plece din sudul Ukrainei, anunţîndu-şi planul de a recuceri zonele ocupate de trupele ruse, în special cu armele primite din Occident.

Învecinată cu peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, regiunea Herson a fost în mare măsură ocupată de trupele ruse.

Armata ukraineană desfăşoară de mai multe săptămîni contraofensive pe frontul din Herson, în timp ce grosul trupelor ruseşti este desfăşurat în Donbas, în estul Ukrainei.

Kievul a reuşit să cîştige teren şi se apropie de Herson, oraş cu 290.000 de locuitori, dar pînă în prezent nu a reuşit să străpungă în profunzime apărarea rusă, notează AFP.

Potrivit Comitetului de Statistică al forţelor armate ukrainene, toţi comandanţii adjuncţi ai Diviziei 106 aeropurtate a Federaţiei Ruse au fost ucişi, cu excepţia unuia singur, notează Unian.

HIDROPOLITICA ŞI RĂZBOIUL APEI

BMTF, 6 iul – O scriu de cel puţin 10 ani, cînd am propus înfiinţarea în România a unui minister pentru situaţii de urgenţă: situaţiile excepţionale vor fi, în următorii ani, tot mai prezente. Prin simplă definiţie, apa este cea mai strategică resursă naturală la nivel global! Sigur, eu nu contez, iar interesele politico-economice primează. Chiar şi atunci cînd prostia şi auto-suficienţa sînt mascate în cicluri politice electorale. Astăzi, ministrul român al mediului, Tanczos Barna, recunoştea că 70% din teritoriul ţării este în secetă!România este (încă) una dintre acele ţări norocoase care au o reţea hidrografică consistentă şi se bucură de un regim satisfăcător al precipitaţiilor. Dar cercetătorii prevestesc că la orizont ne aşteaptă conflicte mult mai grave decît războiul din Ukraina din cauza schimbărilor climatice, dar mai ales din cauza crizei de apă potabilă. Conform datelor UN Water Development Report din anul 2003 indica cu date şi studii pertinente că peste 20 de ani, cantitatea de apă dulce exploatabilă din întreaga lume va scădea cu aproximativ 30%. Acesta în condiţiile în care la ora actuală circa 40% din populaţia globală nu are apă pentru o minimă igienă corporală… Raţionalizarea apei potabile este o măsură care se va impune de la sine în majoritatea ţărilor lumii.

India Today avertiza încă din 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”. Un război mondial ar putea începe pînă în 2050, din cauza crizei resurselor şi a suprapopulării.

O secetă cumplită generează în serie nelinişti, rebeliuni armate, stări anarhice, conflicte locale şi regionale. Experţii de calibru ai geopoliticilor actuale avertizează deja în termeni duri cu privire la iminenţa unor adevărate „războaie pentru apă” care vor viza controlul bazinelor şi izvoarelor rîurilor şi fluviilor, răscoale populare generate de foamete şi alimentate de creşterea astronomică a preţului alimentelor, nomadism şi migraţie în masă, de mari proporţii ale unor popoare şi naţiuni întregi care vor fugi (ghiciţi unde?- Europa şi America de Nord vor fi cele mai căutate destinaţii ale acestor disperaţi ai sorţii) din calea secetei, foametei şi războaielor.

Opinia publică din Occident crede că războiul din Ukraina ar putea fi ultimul conflict de amploare din istorie sau că ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial. Climatologii au altă părere. Ei cred că riscul declanşării unui război planetar de anvergura celor două războaie mondiale din secolul trecut va fi mai crescut spre mijlocul secolului 21. Estimările demografice arată că în anul 2050, populaţia planetei va ajunge la 10 miliarde, ceea ce ar provoca o criză de resurse. ZMEScience spune că nici măcar un război mondial convenţional nu va putea stopa suprapopularea umană a planetei! …

Educaţia ar fi singura metodă pentru a preveni suprapopularea, şi automat, criza resurselor. În România, nu se pune problema! România educată se dovedeşte de o eficienţă extraordinară: culegătorii de sparanghel cu diplomă românească! Educarea fetelor şi a tinerelor femei din ţările în curs de dezvoltare poate duce la scăderea ratei natalităţii şi, prin urmare, la o soluţie la problema suprapopulării globale.

Suprapopularea este o preocupare serioasă care nu are încă o soluţie practicabilă şi umană. Teoreticienii genocidului asistat spun că suprapopularea contribuie la încălzirea globală şi agravează problemele de distribuţie şi aprovizionare cu alimente. Precum vacile olandeze. Ne băşim şi murim! N-am găsit altă rimă… Creşterea rapidă a populaţiei poate duce la sărăcirea în masă a societăţilor mai puţin dezvoltate de pe glob, transmite magellantv. Metaculus, un site american de predicţii online, susţine că există probabilitate mare să izbucnească un conflict militar care va implică ţări cu cel puţin 30% din PIB-ul mondial sau 50% din populaţia lumii în intervalul 2020-2050. Acesta mai estimează că cel puţin 10 milioane de oameni (civili sau militari) vor muri în acest conflict din cauza armelor de distrugere în masă ce vor fi utilizate la scară largă.

BBC susţine că războaiele viitorului vor izbucni din cauza crizei de apă potabilă, iar tot mai multe ţări riverane vor construi baraje, lăsînd însetate populaţiile din ţările învecinate. Lipsa de apă potabilă afectează aproximativ 40% din populaţia lumii şi, conform previziunilor Naţiunilor Unite şi ale Băncii Mondiale, seceta ar putea expune pînă la 700 de milioane de oameni în pericol de strămutare pînă în 2030. Experţii spun că politicienii vor încerca să pună mîna pe rezervele de apă şi s-ar putea să înceapă să se lupte pentru ea.

Pe parcursul secolului al XX-lea, consumul global de apă a crescut de două ori în raport cu rata de creştere a populaţiei la nivel global. Crizele de apă potabilă au fost clasate în primele cinci din lista riscurilor globale în funcţie de impact a Forumului Economic Mondial. În 2017, secetele severe au contribuit la cea mai gravă criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, afectînd 20 de milioane de oameni în Africa şi Orientul Mijlociu. Au fost forţaţi să-şi părăsească casele din cauza penuriei de alimente şi a conflictelor care au izbucnit.

Peter Gleick, şeful Institutului Pacific din Oakland, a petrecut ultimele trei decenii studiind legătura dintre deficitul de apă, conflict şi migraţie şi consideră că conflictul pentru apă este în creştere.

Gleick şi echipa sa se află în spatele Cronologiei Conflictelor cauzate de criza apei potabile: 925 de conflicte care se întind pînă în zilele regelui babilonian Hammurabi. Războiul Civil Syrian şi Războiul Civil Lybian, în mare parte cauzate de seceta din anii 2006-2011, ar putea marca începutul unei serii de războaie declanşate din cauze climatice, pe toată planeta, pe parcursul acestui secol.

India Today avertiza în anul 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”.

Un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că există o şansă de 75-90% ca războaiele să fie purtate pentru apă în acest secol. Raportul a fost estimat pe baza folosirii unor algoritmi avansaţi de învăţare automată care au identificat cinci puncte fierbinţi pe planetă pentru potenţiale conflicte. Punctele fierbinţi ce au fost identificate sînt următoarele:

  • regiunea Gange-Brahmaputra, unde apa curge prin Bangladesh şi India;
  • rîul Colorado, care străbate Statele Unite şi Mexic;
  • fluviul Indus care separă India de Pakistan;
  • fluviile Tigrul şi Eufratul, care curg prin Turcia, Syria, Iraq, Iran şi Kuweit;
  • Nilul care străbate 11 ţări africane

Pe lîngă războaie, vor fi şi valuri de imigranţi şi refugiaţi care vor veni în Europa şi în America de Nord în căutare de apă potabilă. Sudul Statelor Unite ar putea fi devastat de fluxul crescut de imigranţi mexicani. Mediafax prognozează că Nordul Africii este cel mai expus riscului de a deveni teatru de război în viitorul apropiat. Etiopia intenţionează să construiască un baraj pe Nil, dar Egiptul se opune!

Hidropolitica va fi la mare căutare. Şi un test important dacă vrei să ajungi secretar general al NATO!

Din nefericire, importanţa apei depăşeşte puterea de conştientizare a oamenilor. Şi în plus, schimbările extreme ale climei coroborate cu dispariţia treptată a rezervelor de apă dulce, constituie un cocktail perfect pentru noi şi noi războaie.

Celulă de criză în Germania, astăzi.

BMTF, 4 iul – Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţînd o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA, preluată de Agerpres.

„Trebuie să ne dăm mîinile şi să fim uniţi”, a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor, informează Agerpres. „Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru”, a atras atenţia Scholz.

Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii ’60 şi ’70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită Acţiune concertată, începe luni (astăzi) la cancelarie.

Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care cîştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care cîştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. „Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici”, a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sînt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el.

În urmă cu o săptămînă, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia.

Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat Acţiunea concertată: „Cînd nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru”. Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

ŞI CU “UE” ÎN POD ŞI CU SUFETUL ÎN CSI

BMTF, 17 iun – O spune Lavrov, la trei săptămîni după ce ne-am exprimat NOI mirarea vis-a-vis de declaraţia preşedintei Maia de la Chişinău! Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ”a doua Ukraină”, iar acest lucru este evident din abordarea „consumeristă” a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS, preluată de Agerpres.

„Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ukraină”, a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. „O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci cînd ei spun: ”Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămînem în Comunitatea Statelor Independente”, precum şi alte declaraţii”, a explicat şeful diplomaţiei ruse, numind această abordare „cerşit”. El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie, notează TASS.

„Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amîne plăţile”, a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. „O astfel de cerşetorie, în general, extorcare”, a mai estimat Lavrov.

Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc. „Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet”.

Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lîngă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ukraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. În special, vorbim despre provocările Ukrainei la graniţă, a adăugat el.

Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul „Luaţi mîinile de pe Transnistria!”, desfăşurată împotriva „politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria”, potrivit site-ului ridus.ru, scrie Agerpres.

OMS recunoaşte că focarul actual de variola maimuţei este extrem de neobişnuit

BMTF, 24 mai – „Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată cînd le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, explică OMS.

Actualul focar de variolă a maimuţei, cu cel puţin 92 de cazuri în 12 ţări non-endemice, este primul care apare în mai multe locuri în acelaşi timp şi în care cei infectaţi nu sînt legaţi de călătorii în Africa, au recunoscut experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată când le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, a spus expertul OMS în variolă, Rosamund Lewis, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri despre această boală, difuzat pe reţelele de socializare. „Colaborăm îndeaproape cu diferite ţări pentru a analiza de ce acest virus călătoreşte acum mai des”, a spus Lewis, care a considerat, de asemenea, numărul mare de cazuri înregistrate în zonele urbane anormal pentru o boală care apare de obicei în mediul rural.

Expertul Andy Seale, de la departamentul de boli cu transmitere sexuală a OMS, a adăugat că această variolă a maimuţei nu este una dintre ele „şi nici nu este o boală legată de comunitatea gay, aşa cum au susţinut unii pe reţelele de socializare, pentru că oricine o poate lua prin contact”. „Este o boală care se răspîndeşte prin contact apropiat, nu neapărat sexual”, a insistat expertul.

Şefa unităţii tehnice anti-Covid a OMS, Maria Van Kerkhove, a adăugat că este probabil ca, odată cu monitorizarea cazurilor, să asistăm la o creştere a numărului lor în zilele următoare, dar a dat asigurări că situaţia „poate fi controlată” şi a reamintit că majoritatea pacienţilor nu prezintă simptome severe.

Sesiunea de informare a amintit că aceste simptome pot include febră, ganglioni limfatici umflaţi, dureri de cap, oboseală musculară şi erupţii cutanate pe faţă, mîini, picioare, ochi sau organe genitale.
Avînd în vedere posibilitatea ca virusul să fie o variaţie a celui detectat de obicei în Africa, unde sînt cunoscute cazuri de cel puţin 40 de ani, Lewis a afirmat că este un virus mare care în general „este stabil şi nu tinde să aibă mutaţii”.

Experţii au amintit că vaccinul împotriva variolei convenţionale, o boală mai gravă care timp de secole a provocat o mare mortalitate pe planetă, s-a dovedit a fi eficient în proporţie de 85% împotriva variolei maimuţei.

Cu toate acestea, majoritatea generaţiilor tinere nu sînt vaccinate împotriva variolei, care a fost considerată eradicată la nivel global în urmă cu patru decenii, oprindu-se astfel campaniile de imunizare.