BMTF, 13 aug – Întîlnirea dintre preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin şi Donald Trump, va avea loc pe 15 august, la Anchorage, a anunţat în timpul unei conferinţe de presă secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt. „Vineri dimineaţă, preşedintele Trump se va deplasa prin ţară la Anchorage, Alaska, pentru întîlnirea bilaterală cu preşedintele rus, Vladimir Putin” – a declarat aceasta. Secretarul de presă al Casei Albe nu a exclus, de asemenea, posibilitatea unei viitoare vizite a preşedintelui SUA, Donald Trump, în Rusia. „Posibil, există planuri de a vizita Rusia în viitor” – a declarat acesta ca răspuns la o solicitare de a comenta afirmaţiile lui Trump despre vizita în Rusia. La întîlnirea bilaterală din Alaska nu au fost invitați nici liderul ukrainean, Volodimir Zelenski, nici liderii europeni. În definitiv, de aceea e o… bilaterală!

Volodimir Zelenski a declarat că Ukraina nu îşi poate retrage trupele din Donbas deoarece se teme de o „viitoare ofensivă” de acolo. „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta” – a declarat Zelenski, citat de UNIAN. În opinia sa, Donbasul este ca „un cap de pod pentru o viitoare nouă ofensivă”, a cărei ţintă ar putea include regiunea Dnipropetrovsk şi oraşul Harkiv. Comentînd şansele de soluţionare a conflictului în timpul negocierilor, el a sugerat că acest lucru ar necesita trei întîlniri la nivel de lideri: două bilaterale şi una trilaterală. Anterior, mass-media occidentală a anunţat că SUA cer Ukrainei concesii teritoriale pentru soluţionarea conflictului cu Rusia. „The Wall Street Journal”, citînd surse, a anunţat că propunerea SUA pentru o soluţionare prevede retragerea trupelor ukrainene din Doneţk, partea controlată de Forţele Armate Ukrainene, ca primă etapă în realizarea păcii. Iar pe 8 august, preşedintele american Donald Trump a declarat că SUA studiază problema teritoriilor „pentru care se poartă lupte de trei ani şi jumătate” şi contează pe „un schimb”. Pe 9 august, însă, Zelenski a subliniat în mesajul său că răspunsul la problemele teritoriale se află în Constituţia Ukrainei şi „nimeni nu va da înapoi de la aceasta”.

Preşedintele Nicuşor Dan a discutat la telefon cu omologul său, ukrainian şi a reafirmat sprijinul României pentru o pace justă şi durabilă. Convorbirea a avut loc cu trei zile înainte de întîlnirea din Alaska dintre preşedintele american, Donald Trump, şi cel rus, Vladimir Putin, considerată crucială pentru soarta războiului din Ukraina. Șeful statului va participa prin videoconferinţă la reuniunea Coaliţiei Bunăvoinţei, din care fac parte state membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, care susţin Ukraina. În convorbirea telefonică avută cu omologul său ukrainian, preşedintele Nicuşor Dan a reafirmat sprijinul României pentru o pace justă şi durabilă, care nu se poate construi fără Ukraina, fără respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării şi fără ca poporul ukrainean să-şi decidă liber viitorul. Şeful statului român l-a asigurat pe liderul de la Kiev că împreună cu partenerii europeni şi transatlantici, vor continua susţinerea Ukrainei pentru un viitor sigur, stabil şi democratic în regiune. Miercuri, preşedintele României va participa prin videoconferinţă la reuniunea Coaliţiei Bunăvoinţei, din care fac parte state membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, care susţin Ukraina. Şi, tot miercuri, ar urma să aibă loc o discuţie între liderii europeni şi preşedintele Ukrainei, Vladimir Zelenski, pe de-o parte şi Donald Trump de cealaltă parte. Preşedintele Nicuşor Dan a salutat eforturile liderului de la Casa Albă de a contribui la încheierea războiului şi de a găsi o soluţie de pace justă şi durabilă. Discuţiile sînt organizate cu două zile înainte de întîlnirea din Alaska dintre preşedintele american, Donald Trump, şi cel rus, Vladimir Putin. Liderul american declara că la întîlnirea de vinări se va discuta şi despre cedări territoriale.

Numai că, șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a afirmat că nici un acord de pace pentru Ukraina, care nu implică ţara, nu va fi implementat. În declaraţiile pentru BBC, ea a făcut din nou un apel pentru includerea liderului ukrainean în discuţiile bilaterale de vineri dintre preşedintele Trump şi preşedintele Putin, în Alaska. Donald Trump a afirmat că în timpul discuţiilor vor fi luate în considerare schimburile de teritorii, idee respinsă de Kiev. Aliaţii europeni ai Kievului nu aşteaptă o invitaţie de ultim moment în Alaska, dar insistă pentru implicarea Ukrainei. Un summit online plănuit pentru miercuri între aceştia şi Donald Trump pare să fie ultima şansă pentru ca ei să îşi expună punctul de vedere şi, într-un interviu cu BBC, Kaja Kallas, a afirmat că este esenţial ca Ukraina să aibă un cuvînt de spus în ce priveşte viitorul său. Este de aşteptat ca Vladimir Putin să îşi continue cerinţele cînd va veni vorba despre concesii teritoriale. Volodimir Zelenski doreşte să influenţeze răspunsul lui Donald Trump cu prima ocazie.

În teren, forţele armate ruse au atacat o întreprindere a complexului militar-industrial ukrainean – anunţă Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia, citat de Agenţia de presă TASS. Armata rusă a atacat puncte de desfăşurare temporară inamice în 142 de districte. Forţele ruse au lovit o întreprindere a complexului militar-industrial ukrainean, precum şi puncte de desfăşurare temporară ale formaţiunilor Forţelor Armate Ukrainene şi mercenarilor străini în 142 de districte, a relatat Ministerul Apărării din Rusia. ”Aviaţia operaţional-tactică, vehiculele aeriene fără pilot, trupele de rachete şi artileria grupărilor de trupe ale Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse au provocat pagube unei întreprinderi a complexului militar-industrial al Ucrainei, atelierelor pentru producţia de vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acţiune şi locurilor de depozitare a acestora, depozitelor de muniţii, unui centru de instruire pentru unităţile Forţelor Armate ale Ukrainei, precum şi punctelor de desfăşurare temporară ale formaţiunilor armate ukrainene şi mercenari străini în 142 de districte”, a mai anunţat ministerul.

Cel puțin 12 voluntari străini din armata ukraineană au fost uciși la sfîrșitul lunii iulie cînd o rachetă rusească a lovit un centru de antrenament chiar în timp ce mercenarii luau masa, în timpul prînzului dezvăluie The New York Times. Atacul a avut loc pe 21 iulie, în orașul Kropîvnîțkîi din centrul Ukrainei. Armata Ukraineană, care recunoaște rar loviturile rusești asupra obiectivelor militare, a confirmat că au fost ucişi și răniţi mai mulţi soldați, dar a refuzat să ofere detalii. Trei soldați, inclusiv unul care a fost martor la atac, au declarat pentru The New York Times că au fost vizaţi mercenari proaspăt veniți din Statele Unite, Columbia, Taiwan, Danemarca și alte țări. Conform publicației americane, atacul cu rachete a avut loc în timp ce voluntarii luau masa. Un mercenar american din Florida a povestit că a asistat la cea mai puternică explozie pe care a auzit-o vreodată. El a spus că a văzut cel puțin 15 soldați morți și peste 100 răniți. În plus, atacul a aprins și un depozit de muniții, provocînd explozii în lanț, în timp ce supraviețuitorii încercau să acorde primul ajutor răniților. Voluntarul american a povestit că a aplicat garouri unor soldați grav răniți și i-a transportat la ambulanțe, camioane și mașini private, cu care victimele au fost duse spre spitale. Soldații nu au fost alertați de vreo alarmă aeriană înainte de atac, a spus soldatul american, dezamăgit să descopere ulterior că trusele de prim ajutor lipseau din sala de mese. Un purtător de cuvînt al legiunii străine din cadrul agenției ukrainene de informații militare (GUR), unitatea care a fost lovită, a declarat că a fost deschisă o anchetă și că numărul victimelor nu poate fi făcut public pînă la finalizarea acesteia.

Mercenarii care luptă contra rușilor, alături de armata ukraineană, servesc în unități ale armatei ukrainene sau în două legiuni internaționale dedicate, una subordonată armatei și cealaltă GUR. Potrivit NYT, mulți veterani americani ai războaielor din Iraq și Afghanistan au venit să lupte alături de ukraineni încă de la începutul invaziei în 2022. În ultimii ani, au venit în special mercenari din America de Sud. Columbienii, de pildă, sînt atrași de salariile mult mai mari decît cele din țara lor, deși riscurile luptelor în tranșee sînt mari. Mercenarii cîștigă același salariu ca ukrainenii, între 1.000 și 1.750 de dolari lunar, plus bonusuri de luptă care pot depăși 3.000 de dolari pe lună. Rusia a atras și ea mercenari, inclusiv mii de soldați nord-coreeni.

De la începutul războiului, sute de străini au trecut prin tabăra GUR, cunoscută ca Camp Krop. Doi soldați străini care s-au antrenat acolo au povestit că mercenarii au fost nemulțumiți înainte de atac de condițiile slabe de securitate din tabără.  Adunarea soldaților la mesele comune reprezenta un pericol, au adăugat ei.

Nu este singurul astfel de caz. Adunările de soldaţi la academii militare, cazărmi și centre de pregătire, au devenit deseori ținte pentru atacurile rusești. În prima lună a războiului, rachetele rusești au lovit o bază de antrenament la Yavoriv, un oraș de lîngă granița cu Polonia, ucigînd și rănind zeci de oameni. Astfel de atacuri au loc frecvent și asupra bazelor de antrenament ale militarilor ukraineni. Anul trecut, un atac cu rachete a ucis peste 50 de cadeți și soldați și a rănit mulți alții în Poltava, în estul Ukrainei. Pe 29 iulie, trei recruți au fost uciși și 18 răniți într-un atac asupra unei academii de pregătire militară. Marți, armata ukraineană a anunțat că un soldat a murit și 11 au fost răniți într-un atac nocturn cu rachete asupra unei unități de antrenament, fără a preciza unde s-a produs atacul.

Ukrainenii au cerut în repetate rînduri anchete care să stabilească dacă soldații au fost expuși unor riscuri nejustificate. Generalul Oleksandr Sirski a declarat într-un comunicat că soldații de la centrele de antrenament „trebuie să reacționeze imediat la alertele de raid aerian și la dronele inamice”. El a propus că armata să mute antrenamentele în locații subterane protejate. Potrivit NYT, soldatul din Florida se afla la baza respectivă de mai puțin de o săptămînă și încă nu primise o armă cînd Rusia a lovit. El a acceptat riscurile de a se înrola în armata ukraineană, motivat de dorința de a ajuta o democrație aflată în dificultate, dar nu se aștepta ca oamenii să moară în timpul antrenamentului.