BMTF, 6 iul – O scriu de cel puţin 10 ani, cînd am propus înfiinţarea în România a unui minister pentru situaţii de urgenţă: situaţiile excepţionale vor fi, în următorii ani, tot mai prezente. Prin simplă definiţie, apa este cea mai strategică resursă naturală la nivel global! Sigur, eu nu contez, iar interesele politico-economice primează. Chiar şi atunci cînd prostia şi auto-suficienţa sînt mascate în cicluri politice electorale. Astăzi, ministrul român al mediului, Tanczos Barna, recunoştea că 70% din teritoriul ţării este în secetă!România este (încă) una dintre acele ţări norocoase care au o reţea hidrografică consistentă şi se bucură de un regim satisfăcător al precipitaţiilor. Dar cercetătorii prevestesc că la orizont ne aşteaptă conflicte mult mai grave decît războiul din Ukraina din cauza schimbărilor climatice, dar mai ales din cauza crizei de apă potabilă. Conform datelor UN Water Development Report din anul 2003 indica cu date şi studii pertinente că peste 20 de ani, cantitatea de apă dulce exploatabilă din întreaga lume va scădea cu aproximativ 30%. Acesta în condiţiile în care la ora actuală circa 40% din populaţia globală nu are apă pentru o minimă igienă corporală… Raţionalizarea apei potabile este o măsură care se va impune de la sine în majoritatea ţărilor lumii.

India Today avertiza încă din 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”. Un război mondial ar putea începe pînă în 2050, din cauza crizei resurselor şi a suprapopulării.

O secetă cumplită generează în serie nelinişti, rebeliuni armate, stări anarhice, conflicte locale şi regionale. Experţii de calibru ai geopoliticilor actuale avertizează deja în termeni duri cu privire la iminenţa unor adevărate „războaie pentru apă” care vor viza controlul bazinelor şi izvoarelor rîurilor şi fluviilor, răscoale populare generate de foamete şi alimentate de creşterea astronomică a preţului alimentelor, nomadism şi migraţie în masă, de mari proporţii ale unor popoare şi naţiuni întregi care vor fugi (ghiciţi unde?- Europa şi America de Nord vor fi cele mai căutate destinaţii ale acestor disperaţi ai sorţii) din calea secetei, foametei şi războaielor.

Opinia publică din Occident crede că războiul din Ukraina ar putea fi ultimul conflict de amploare din istorie sau că ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial. Climatologii au altă părere. Ei cred că riscul declanşării unui război planetar de anvergura celor două războaie mondiale din secolul trecut va fi mai crescut spre mijlocul secolului 21. Estimările demografice arată că în anul 2050, populaţia planetei va ajunge la 10 miliarde, ceea ce ar provoca o criză de resurse. ZMEScience spune că nici măcar un război mondial convenţional nu va putea stopa suprapopularea umană a planetei! …

Educaţia ar fi singura metodă pentru a preveni suprapopularea, şi automat, criza resurselor. În România, nu se pune problema! România educată se dovedeşte de o eficienţă extraordinară: culegătorii de sparanghel cu diplomă românească! Educarea fetelor şi a tinerelor femei din ţările în curs de dezvoltare poate duce la scăderea ratei natalităţii şi, prin urmare, la o soluţie la problema suprapopulării globale.

Suprapopularea este o preocupare serioasă care nu are încă o soluţie practicabilă şi umană. Teoreticienii genocidului asistat spun că suprapopularea contribuie la încălzirea globală şi agravează problemele de distribuţie şi aprovizionare cu alimente. Precum vacile olandeze. Ne băşim şi murim! N-am găsit altă rimă… Creşterea rapidă a populaţiei poate duce la sărăcirea în masă a societăţilor mai puţin dezvoltate de pe glob, transmite magellantv. Metaculus, un site american de predicţii online, susţine că există probabilitate mare să izbucnească un conflict militar care va implică ţări cu cel puţin 30% din PIB-ul mondial sau 50% din populaţia lumii în intervalul 2020-2050. Acesta mai estimează că cel puţin 10 milioane de oameni (civili sau militari) vor muri în acest conflict din cauza armelor de distrugere în masă ce vor fi utilizate la scară largă.

BBC susţine că războaiele viitorului vor izbucni din cauza crizei de apă potabilă, iar tot mai multe ţări riverane vor construi baraje, lăsînd însetate populaţiile din ţările învecinate. Lipsa de apă potabilă afectează aproximativ 40% din populaţia lumii şi, conform previziunilor Naţiunilor Unite şi ale Băncii Mondiale, seceta ar putea expune pînă la 700 de milioane de oameni în pericol de strămutare pînă în 2030. Experţii spun că politicienii vor încerca să pună mîna pe rezervele de apă şi s-ar putea să înceapă să se lupte pentru ea.

Pe parcursul secolului al XX-lea, consumul global de apă a crescut de două ori în raport cu rata de creştere a populaţiei la nivel global. Crizele de apă potabilă au fost clasate în primele cinci din lista riscurilor globale în funcţie de impact a Forumului Economic Mondial. În 2017, secetele severe au contribuit la cea mai gravă criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, afectînd 20 de milioane de oameni în Africa şi Orientul Mijlociu. Au fost forţaţi să-şi părăsească casele din cauza penuriei de alimente şi a conflictelor care au izbucnit.

Peter Gleick, şeful Institutului Pacific din Oakland, a petrecut ultimele trei decenii studiind legătura dintre deficitul de apă, conflict şi migraţie şi consideră că conflictul pentru apă este în creştere.

Gleick şi echipa sa se află în spatele Cronologiei Conflictelor cauzate de criza apei potabile: 925 de conflicte care se întind pînă în zilele regelui babilonian Hammurabi. Războiul Civil Syrian şi Războiul Civil Lybian, în mare parte cauzate de seceta din anii 2006-2011, ar putea marca începutul unei serii de războaie declanşate din cauze climatice, pe toată planeta, pe parcursul acestui secol.

India Today avertiza în anul 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”.

Un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că există o şansă de 75-90% ca războaiele să fie purtate pentru apă în acest secol. Raportul a fost estimat pe baza folosirii unor algoritmi avansaţi de învăţare automată care au identificat cinci puncte fierbinţi pe planetă pentru potenţiale conflicte. Punctele fierbinţi ce au fost identificate sînt următoarele:

• regiunea Gange-Brahmaputra, unde apa curge prin Bangladesh şi India;
• rîul Colorado, care străbate Statele Unite şi Mexic;
• fluviul Indus care separă India de Pakistan;
• fluviile Tigrul şi Eufratul, care curg prin Turcia, Syria, Iraq, Iran şi Kuweit;
• Nilul care străbate 11 ţări africane

Pe lîngă războaie, vor fi şi valuri de imigranţi şi refugiaţi care vor veni în Europa şi în America de Nord în căutare de apă potabilă. Sudul Statelor Unite ar putea fi devastat de fluxul crescut de imigranţi mexicani. Mediafax prognozează că Nordul Africii este cel mai expus riscului de a deveni teatru de război în viitorul apropiat. Etiopia intenţionează să construiască un baraj pe Nil, dar Egiptul se opune!

Hidropolitica va fi la mare căutare. Şi un test important dacă vrei să ajungi secretar general al NATO!

Din nefericire, importanţa apei depăşeşte puterea de conştientizare a oamenilor. Şi în plus, schimbările extreme ale climei coroborate cu dispariţia treptată a rezervelor de apă dulce, constituie un cocktail perfect pentru noi şi noi războaie.