Duminică, 1 martie, militarii din Forţele pentru operaţii speciale din Armata României sărbătoresc înfiinţarea primei structuri de acest gen de armă. Aceste forţe sînt „vîrful de lance” al capabilităţilor militare naţionale, structuri de elită, modulare, flexibile, în măsură să execute toate misiunile încredinţate. Punînd accentul pe calitate şi nu pe cantitate, România a reuşit să-şi construiască structuri FOS profesioniste, încadrate de militari de elită, cu aptitudini dezvoltate de luptători, dar şi operaţionale, tehnice şi lingvistice. Aceşti militari sînt, în acelaşi timp, paraşutişti, scafandri, alpinişti, capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite şi să îndeplinească o varietate mare de misiuni, cum ar fi: acţiune directă, recunoaştere specială, contra-terorism, căutare şi salvare în luptă, culegere de informaţii, infiltrare din aer, protecţie apropiată, etc.
Operațiile speciale pot fi executate pe întregul spectru al acțiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forțele convenționale, în scopul obținerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, sau pot fi executate atunci cînd există riscuri politice importante. Uneori, interesele politico-militare pot necesita executarea unor acțiuni sub acoperire, sau clandestine, cu acceptarea, însă, a unor riscuri neasociate operațiilor executate de către forțele militare convenționale.
Fără a fi un substitut, chiar forță complementară pentru forţele convenţionale, FOS reprezintă azi o componentă specializată de intervenţie discretă şi rapidă a armatei, destinată să execute cu mare precizie o gamă largă de misiuni cu caracter deosebit: cercetare specială, acţiuni directe şi asistenţă militară în teatre de operaţii, intervenţie antiteroristă şi contrateroristă împreună cu forţele speciale ale coaliţiilor şi alianţelor la care România este parte. Acest lucru presupune utilizarea unor operatori policalificaţi, puternici, curajoşi, inteligenţi, rezistenţi la eforturi extreme fizice şi psihice, tenace, agili, animaţi de spiritul perfecţiunii. FOS sînt un multiplicator de forţă care furnizează capabilităţi militare complementare forţelor terestre, forţelor navale şi forţelor aeriene, cu relevanţă pe întreaga gamă a operaţiilor militare. Abordarea este directă (cinetică) și presupune letalitate, intelligence, cooperarea între diferite agenţii, folosirea reţelelor digitale de date, controlul spaţiului de luptă şi care implică riscul extrem, precizia execuţiei, impactul imediat şi rezultate la nivel operativ, sau strategic.
Un pas important în consolidarea structurilor de forţe pentru operaţii speciale a fost constituirea, în anul 2011, a Brigăzii 6 Operaţii speciale „Mihai Viteazul” care, în acelaşi an, a primit şi Drapelul de luptă.
Alături de aceste schimbări structurale, un efort considerabil a fost depus în activitatea de management a resurselor umane, în selecţia, instruirea şi antrenarea unor militari de primă calitate, în achiziţionarea armamentului şi echipamentelor adecvate, în modernizarea bazelor de antrenament, precum şi în conceperea doctrinelor, manualelor şi instrucţiunilor specifice FOS.
La sfîrşitul lunii noiembrie 2019 a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care, printre altele, a fost analizat şi aprobat ”Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2020”. Ce rezultă din prevederile acestui document?
În anul 2020 Armata României va putea participa la misiuni şi operaţii, în afara teritoriului statului român, cu 2.669 militari (2.126 militari vor participa efectiv, iar 543 militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin), reprezentînd o creştere faţă de anul 2019 de 11,77% (deşi numărul celor dislocabile la ordin au scăzut cu 24,58%). În plus, Ministerul Afacerilor Interne va trimite la rîndul său militari şi poliţişti la astfel de misiuni în număr total de 791.
Referitor la teatrele de operaţii, documentul revelează faptul că efortul principal rămîne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afghanistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi EUFOR ALTHEA, din teatrul de operaţii din Balcanii de Vest.
Efortul principal rămîne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afghanistan – Resolute Support Mission (RSM) unde FOS române au dislocat un contingent important de militari care execută misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a în zone fierbinţi din estul ţării.
România are o contribuţie semnificativă fiind a şasea naţiune contributoare după numărul de militari dislocaţi în acest teatru de operaţii.