Etichetă: fos

EUROPA RECUNOAȘTE: TERORISMUL ESTE ALIMENTAT DE SĂRĂCIE ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

În toamna anului trecut, într-o rezoluție votată în forurile europene, decidenții politici din statele bătrînului continent recunosc, pentru prima dată, legătura direct între terrorism, sărăcie și exploatare. Schimbările climatice sînt, de asemenea, menționate între cauzele apariției și dezvoltării terorismului, atunci cînd se vorbește despre Sahel, acolo unde România va trimite, în perioada următoare, 50 de operatori FOS în lupta cu grupările insurgente, ca o acțiune direct asupra efectului și nu asupra cauzei!

Sahel constituie graniţa de sud a deșertului Sahara, în limba arabă cuvîntul însemnînd „ţărm”. Regiunea Sahel a fost teatrul a numeroase crize umanitare semnificative. Astfel, în ultimul deceniu, conflictele violente precum revolte, rebeliuni și terorism, au creat un haos în partea de vest, în special în bazinul lacului Ciad și subregiunea Liptako-Gourma. Aceste violenţe au epuizat eforturile și resursele guvernelor locale, deși partenerii internaţionali europeni au oferit ajutor pentru logistica militară și instruire. Agricultura este una dintre sursele principale de subzistenţă din Sahel, însă, randamentele din punct de vedere agricol și aprovizionarea cu apă a locuitorilor și a animalelor au fost ameninţate de schimbările climatice, crescînd incidenţa inundaţiilor, valurilor de căldură, a secetei și degradării terenurilor.

Experţii se referă la schimbările climatice ca la un „multiplicator de forţe”, care generează o creştere a frecvenţei şi intensităţii provocărilor cu care se confruntă astăzi ţările din zona Sahelului.

La începutul anului 2020, NASA a numit actuala secetă a estului Mediteranei cea mai grea din ultimii 900 de ani. Şi se anticipează că situaţia se va agrava. ONU a afirmat că, pînă în 2030, un sfert din populaţia lumii va trăi în zone care se confruntă fie cu secete, fie cu inundaţii sau cu o creştere semnificativă a nivelului Oceanului Planetar. Lipsa de apă şi creşterea deşertificării vor duce la deficienţe alimentare globale, migraţie în masă şi conflicte violente. Zeci de milioane de persoane strămutate vor fi în Sahel, regiune care se confruntă cu creşteri semnificative ale temperaturii, mai mari de 1,5 ori decît media globală. Schimbările climatice determină deşertificarea, iar aceasta degradează terenurile arabile, îngreunînd creşterea culturilor şi păşunarea animalelor.

Creşterea activităţii organizaţiilor teroriste în Sahel reprezintă un risc strategic major, în special pentru Europa, dar şi pentru SUA. Instabilitatea din Sahel generează o creştere semnificativă a numărului de migranţi care încearcă să traverseze Mediterana, ceea ce creează noi ameninţări asupra statelor europene. De asemenea, instabilitatea din Sahel oferă organizaţiilor teroriste mediul ideal pentru crearea de baze de antrenament, resurse umane şi materiale, dar şi trasee de transfer şi de atac, aşa cum s-a întîmplat în 2015, cînd 70 de membri ai organizaţiilor teroriste active în Sahel au reuşit să pătrundă în Europa alături de migranţi. Nu în ultimul rînd, instabilitatea din Sahel oferă grupurilor de crimă organizată oportunitatea de a-şi creşte profiturile şi de a prospera.

Rezoluția votată de europeni menționează aceste lucruri, la capitolul MOTIVE de a fi prezenți cu o forță militară multinațională:  întrucît dezvoltarea și pacea sustenabilă vor fi obținute numai prin abordarea cauzelor profunde ale sărăciei și ale foametei; întrucît securitatea este o condiție prealabilă pentru dezvoltare; întrucît securitatea umană este o condiție prealabilă pentru pace și stabilitate de lungă durată; întrucît o legătură solidă între securitate, dezvoltare și intervenția umanitară este esențială pentru dezvoltare durabilă în Sahel, în Africa de Vest și în Cornul Africii; întrucît, în lipsa dezvoltării și a eradicării sărăciei, nu va exista pace sustenabilă; întrucît securitatea în regiunile sahelo-sahariană și Cornul Africii s-a înrăutățit treptat, în timp ce acțiunea Uniunii Europene nu a fost în măsură să răspundă în mod adecvat acestei crize, în special ca urmare a limitării mandatului și a operabilității; întrucât, de la Oceanul Atlantic la vest și pînă la Marea Roșie și Oceanul Indian la est, multe țări africane se străduiesc să facă față provocărilor, cum ar fi destabilizarea economiei agropastorale tradiționale ca urmare a schimbărilor climatice, exploatarea resurselor naturale de către actori externi, insecuritate alimentară și nutrițională, lipsa accesului la servicii sociale de bază, modele agricole neadecvate, creșterea demografică și presiuni exercitate asupra resurselor naturale și de mediu, precum despăduririle; întrucît o altă provocare majoră o reprezintă apariția unor noi forme de economie mafiotă, inclusiv traficul de persoane, de migranți, de droguri, de bunuri culturale și traficul cu specii sălbatice de faună și floră și exporturile necontrolate ale rezervelor de aur și minerale, care, în combinație cu instituții slabe și lipsa de transparență, guvernanța ineficientă, inegalitățile tot mai mari, lipsa de încredere în guverne și corupția multor administrații, dau naștere unei hibridizări între grupările armate, traficanți și conflictele comunitare și regionale tradiționale, la care se adaugă fenomenul extremismului religios jihadist apărut ca o reacție falsă pentru societățile în cauză, precum și creșterea radicalizării…

Unele organizaţii teroriste profită de efectele schimbărilor climatice. Astfel, recrutarea poate deveni mai eficientă în special în ţările în care economiile sînt bazate pe agricultură. Fermierii sînt deosebit de vulnerabili la evenimentele meteorologice severe şi la schimbările climatice. În consecinţă, este posibil ca aceştia să intre în rîndurile organizaţiilor teroriste ca alternativă pentru susţinerea financiară şi materială a familiilor. De exemplu, micşorarea lacului Ciad, situat în Sahel, a contribuit la creşterea numărului de recruţi ai organizaţiei teroriste Boko Haram. Organizaţia teroristă ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL) a valorificat schimbările climatice, dar şi lipsa de acţiune a guvernului irakian pentru a atrage noi membri. Ca urmare a deficitului de apă, mii de fermieri irakieni erau în pragul sărăciei. SIIL a oferit acestora alimente şi 400 de dolari pe lună, aplicînd o veche formula aplicată de TOATE organizațiile islamice, considerate teroriste sau nu! Unele organizaţii teroriste au devenit principalul furnizor de servicii pentru cetăţenii din statele ”eşuate”. Prin natura sa, statul trebuie să ofere cetăţeanului serviciile necesare – educaţie, asistenţă medicală etc. Dacă adăugăm la lipsa acestora şi stresul generat de vremea imprevizibilă putem obţine un ”amestec incendiar” care alimentează violenţa politică, care subminează şi mai mult autoritatea guvernelor deja ”eşuate”. În aceste condiţii, serviciile furnizate de organizaţiile teroriste ameninţă să ducă la pierderea de către aceste state a propriei legitimităţi. În Somalia, de exemplu, Al-Shabaab oferă populaţiei alimente şi bani în timpul secetelor şi inundaţiilor din ce în ce mai frecvente. Al-Qaida din Peninsula Arabică a reparat reţelele de apă şi puţurile din Yemenul afectat de secetă. Acest lucru a crescut legitimitatea grupului terorist, făcîndu-l în acelaşi timp proprietar al bunurilor şi serviciilor publice. Nici în Sahel situaţia nu este diferită.

Activitățile teroriste sînt concentrate în mare parte în cinci zone principale, inclusiv în Somalia, în bazinul lacului Ciad și în Sahel, amenințări mai puține, dar persistente existînd și în Africa de Nord și pe coasta de vest a Oceanului Indian.

Pe de altă parte, Sahel este una dintre regiunile cele mai afectate de proliferarea armelor ilicite de mici dimensiuni și întrucît aceste arme neînregistrate și în majoritatea cazurilor deținute ilegal nu numai că amenință siguranța și securitatea comunităților, ci sînt, de asemenea, utilizate de rețele infracționale transnaționale periculoase care sînt implicate în diverse forme de trafic, inclusiv de arme, de ființe umane și de droguri ilegale. Potrivit noilor date ale Institutului internațional pentru cercetare în domeniul păcii de la Stockholm SIPRI: cheltuielile militare combinate ale statelor din Africa au crescut cu 1,5 %, ajungînd la aproximativ 41,2 miliarde USD în 2019, marcînd prima creștere a cheltuielilor din regiune în cinci ani; Africa a importat 49 % din echipamentele sale militare din Rusia, 14 % din Statele Unite și 13 % din China; în vreme ce China a exportat 20 % din totalul vânzărilor sale de arme către Africa.

Influența militară a Rusiei în Africa constă în vînzarea de arme, în detașarea mercenarilor și a consultanților politici, în acorduri de securitate și în programe de formare pentru țări instabile;

În fiecare an se scoate în mod ilegal aur în valoare de miliarde de dolari din țările africane vestice prin Emiratele Arabe Unite (EAU) în Orientul Mijlociu. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, gruparea extremistă somaleză Al Shabaab obține venituri în valoare de milioane de dolari din exporturile de cărbune către Iran și apoi către EAU, încălcînd sancțiunile ONU. În 2017, Partidul Comunist din China a adoptat în mod formal, în cadrul Congresului național al partidului, inițiativa „O centură, un drum”, cu o investiție anunțată care se ridică la opt mii de miliarde USD pentru o rețea vastă de infrastructură de transport, energetică și de telecomunicații, care face legătura între Europa, Africa și Asia. China este o parte interesată principală în economia Africii, avînd o influență considerabilă asupra multor aspecte ale afacerilor continentului. Armata marină de eliberare a poporului chinez (PLAN) și-a instalat prima bază militară de peste mări în Dijbouti, iar China deține peste 70 % din produsul intern brut din Dijbouti, sub formă de datorii. 

La rîndul său, Turcia a depus ani de zile eforturi pentru a dobândi capital de încredere în Cornul Africii, întrucît urmărește să își intensifice influența, îndeosebi în regiunea Mării Roșii. Companiile turcești continuă să gestioneze principalul port maritim și aeroportul din Mogadishu și chiar să furnizeze instruire militară pentru soldații guvernamentali somalezi.

Temperaturile în Sahel cresc de 1,5 ori mai repede decât în restul lumii și întrucât, potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 80 % dintre terenurile agricole din Sahel sunt degradate, în condițiile în care aproximativ 50 de milioane de persoane care își câștigă existența din creșterea animalelor își dispută teritoriul. Potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), această situație conduce la insecuritate alimentară în rîndul populațiilor, care se confruntă cu dificultăți și care sînt puse în fața unor alegeri dificile.

Populaţia cu care interacţionează grupurile teroriste şi care suferă de efectele instabilităţii economice, lipsei de perspectivă şi nesiguranţei, este „salvată” de „apărătorii islamului” promovat de respectivul grup. Din această perspectivă, atît JNIM (Jama’a Nusrat al Islam wa al Muslimeen), cât şi ISWAP/ ISGS (Statul Islamic din Vestul Africii) sînt implicate în comunităţile locale cu acţiuni concrete în domeniul educaţiei, sănătăţii, alimentaţiei, taxelor şi reducerii activităţilor de tip criminal”.

Combaterea terorismului în Sahel, inclusive de operatorii FOS români, depinde în special de capacitatea statelor vizate de a menține instituții solide și fiabile, servicii de bază bine stabilite, inclusiv capacități de securitate interne și un sistem de justiție, în special în materie penală, în care cetățenii să aibă încredere. O strategie de securitate pentru regiunile Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii trebuie să se bazeze, înainte de toate, pe abordarea cauzelor profunde ale conflictelor din regiune, dat fiind faptul că eradicarea sărăciei este esențială pentru o pace sustenabilă.

SAHELUL DE LA BARKANE LA WAGNER

România va trimite în luna octombrie 45 de militari în misiunea Takuba, care acționează în regiunea Sahel din Africa și al cărei scop este combaterea grupărilor teroriste prezente în zona Liptako, aflată la confluența statelor Mali, Niger și Burkina Faso.

Forțele Speciale ale Armatei Române vor pleca în Sahel, pentru operațiuni împotriva grupărilor teroriste ISIS și Al-Qaida.

Franţa a lansat operațiunea Barkhane încă din anul 2014. Proiectul a luat ființă pentru a lupta împotriva grupurilor islamiste din țările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franța și alte 12 țări au creat Gruparea de Forțe Takuba. Mai exact, la operațiile în zonă participă la ora actuală zeci de militari de elită din Franța, Italia, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Regatul Unit şi Grecia. Începînd cu luna octombrie, militarii români vor face și ei parte din echipă.

Conform unor surse militare citate de Adevărul.ro, operatorii FOS români vor face parte din forța de răspuns rapid. Aceștia se vor deplasa la intervenții cu ajutorul unor elicoptere Sikorsky UH-60 Black Hawk, aduse în zonă de țările partenere.

În aceste momente, numărul militarilor din unitatea multinațională nu este prezentat, însă ar fi vorba despre aproximativ 500 de operatori ai Forțelor Speciale. Acestora li se adaugă și echipajele de zbor și personalul auxiliar.

Zona de acțiune a militarilor este una extrem de periculoasă, deoarece acționează grupări teroriste care au provocat atacuri istorice. Este vorba de aripa din Sahara a ISIS (ISIS-GS) și filiala sahariană a Al-Qaida (JNIM),, cele două fiind chiar și colaboratoare.

Mai activează și grupări periculoase precum al-Murabitoun, Ansar al-Dine, Boko Haram sau Frontul Eliberării Macinei.   Aceste grupări efectuează atacuri foarte dese, iar luarea de ostatici este la ordinea zilei, deoarece pentru aceștia se cere și o răscumpărare.

Informația momentului vine din Rusia care, prin vocea ministrului de externe, Serghei Lavrov, confirm faptul că Guvernul din Mali a angajat contractorii Wagner pentru operațiuni militare în favoarea statului Malian.

Informaţii despre o posibilă desfăşurare în Mali a unor mercenari din grupul rus Wagner au provocat recent o mare îngrijorare în capitalele Europei Occidentale, din cauza prezenţei trupelor UE de menţinere a păcii în această ţară africană. Îngrijorare nu lipsită de doza de ipocrizie care nu s-ar fi manifestat în cazul companiilor militare private occidentale.

În urmă cu o săptămână, guvernul militar din Mali, care a ajuns la putere după o lovitură de stat, a negat că ar avea în vedere angajarea de mercenari Wagner pentru a-şi asigura securitatea într-un context intern volatil.

Prezent, printre altele, în Libia şi în Republica Centrafricană, unde este acuzat de abuzuri încă din primăvară, grupul Wagner este suspectat, în special de către Franţa, că acţionează în numele Kremlinului acolo unde Rusia nu doreşte să apară oficial.

Contractorii militari privați sînt companii private care oferă aceleași servicii ca un militar privat, dar în loc să fie angajați de un guvern sau de un stat, lucrează pentru organizații private. Organizația privată îi angajează pentru a-și proteja angajații și activele, oferind în același timp securitate în zonele cu risc ridicat. Ele pot fi angajate de oricine, de la o persoană private la o corporație, organizație neguvernamentală (ONG) sau companie multinațională.

Mercenarii au existat încă din cele mai vechi timpuri, cînd oamenii au angajat armate ad-hoc pentru a lupta în războaie în numele lor, fără a se implica ei înșiși. În ultimii ani, de la declanșarea, în 2003, a războiului din Iraq,  a existat o cerere tot mai mare pentru aceștia din cauza terorismului crescut și a conflictelor din regiunile instabile ale lumii, cum ar fi Syria și Iraqul, unde guvernele nu își mai pot permite armate de mari dimensiuni.

Ce este un antreprenor militar privat?

Un antreprenor militar privat este o companie privată care furnizează servicii în numele forțelor publice, cum ar fi securitatea și sprijinul pentru luptă.

Care sînt îndatoririle lor?

CMP fac aceeași muncă ca militarii din armatele naționale, dar includ și alte atribuții, cum ar fi protejarea conductelor de petrol în zonele de război, paza ambasadelor sau instruirea trupelor locale. În unele cazuri, aceștia au fost acuzați că au făcut mai mult rău decît bine, deoarece nu au reguli de angajare, ceea ce înseamnă că a existat o creștere a victimelor civile din urma angajării în luptă a companiilor private.

Acest lucru este împotriva legii internaționale a drepturilor omului, care interzice ca civili să fie vizați, cu excepția cazului în care civilul este membru al unei organizații paramilitare care luptă pentru propria țară, mai degrabă decît să urmeze ordinele unei corporații sau a unui oficial guvernamental – acest lucru se aplică de obicei mercenarilor angajați direct de guverne – nu militarilor privați contractori.

Companiile private beneficiază de apreciere și loialitate, deoarece sînt responsabile de bonusuri mari dacă angajații lor își îndeplinesc cu succes o misiune, ceea ce înseamnă că au fost dispuși să lupte cu riscul de a muri pentru a obține aceste beneficii lucrative. Acest lucru a creat un sistem de stimulare care încurajează soldații privați să fie mai eficienți decît mercenarii tradiționali care, de obicei, se uită numai la ei înșiși – nu neapărat interesele superioare ale guvernului sau corporației din țara lor care ar putea să îi finanțeze.

Antreprenorii militari privați oferă mai multe avantaje:

Ele pot ajuta țările să mențină armate mai mici la costuri mai mici, deoarece nu este nevoie să instruiască noi recruți cu privire la modul în care funcționează diferite arme, deoarece companiile private furnizează deja gardieni / soldați de elită foarte pregătiți, astfel încît banii economisiți la antrenament reduc costurile totale.

De asemenea, pot ajuta companiile să reducă costurile prin faptul că nu trebuie să angajeze armate private și, în schimb, doar să plătească un contractor militar privat pentru serviciile lor, ceea ce ajută companiile să evite costul suplimentar al instruirii noilor angajați cu privire la politicile / standardele companiei.

BĂTĂLIA PENTRU KANDAHAR

Lupte grele în Districtul Dand. Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan

BMTF, 13 iul – După ce zilele trecute districtul Panjwayi din Provincia Kandahar, coșul de pîine al Sudului!, a căzut în fața talibanilor (previzibil, după ce din 2006, de la Operațiunea Medusa a ISAF în cooperare cu USSOF, NATO nu a mai acționat pe rutile de infiltrare a talibanilor!), la această oră, orașul Kandahar se află sub asaltul forțelor talibane. Unitățile forțelor speciale din Kandahar, s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

Talibanii au intensificat atacurile asupra orașelor Kandahar și Ghazni, ambele capitale de provincie, în ultimele 10 zile, ridicînd îngrijorări în rîndul unor parlamentari și rezidenți care avertizează că centrele provinciale vor cădea în fața ofensivei talibanilor dacă guvernul nu își va concentra eforturile pentru o contraofensivă.

Mai multe surse au declarat luni că districtul Kahmard din Bamiyan și districtul Garmsir din Helmand au fost cucerite de talibani în ultimele 24 de ore. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a declarat că 271 de luptători talibani au fost uciși în operațiunile forțelor afghane în aceeași perioadă. Talibanii au respins aceste cifre.

Unitățile forțelor speciale au început o operațiune în districtul Dand, la sud de orașul Kandahar, și s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

„Autostrada, zonele și districtele care au fost capturate din motive de propagandă vor fi preluate în curînd”, a spus un membru al forțelor speciale.

Potrivit oficialilor și altor surse, ciocnirile sînt în curs în districtele 5, 6, 7, 13 și 15 din orașul Kandahar.

„Spitalul Mirwais din Kandahar este plin de martiri și răniți”, a spus Sediqullah, rezident din Kandahar.

„Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan. Favoritismul la numirile în Kandahar a dus la căderea districtelor și acum lupta a ajuns în oraș ”, a declarat Khalil Ahmad Mujahid, deputat din Kandahar.

Alături de Forțele Speciale Afghane, Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a recupera districtele capturate de talibani.

Informațiile din surse locale indică faptul că se desfășoară ciocniri între forțele guvernamentale și talibani în districtele 2, 3 și 5 din orașul Ghazni.

„Ciocnirile au ajuns în orașul Ghazni și am pierdut aproape 50% din oraș”, a spus șeful consiliului provincial al lui Ghazni, Nasir Ahmad Faqiri.

Cu toate acestea, guvernul a promis că atacurile talibanilor vor fi respinse.

„Dacă credeți că veți continua acest război pentru încă 20 de ani – dacă faceți acest lucru, o altă forță străină va veni în țară”, a spus consilierul prezidențial Ibrahim Alokozai.

ROMÂNIA S-A RETRAS TOTAL DIN AFGHANISTAN

BMTF, 28 iun – Participarea de 19 ani a Armatei Române în Afghanistan s-a încheiat în noaptea de sîmbătă spre duminică, în momentul în care a fost repatriat şi ultimul detaşament românesc format din 140 de militari. În urma lor rămîne o ţară ameninţată de ofensiva talibanilor și cu o istorie de peste 40 de ani de război continuu, așa cum ați putut citii, în ultimii 15 ani, pe acest site.  

Soldaţii români au revenit în ţară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul naţional al Armatei României în Afghanistan. România a repatriat circa 670 de militari, din momentul luării deciziei NATO de a pleca din Afghanistan. Cea mai mare parte dintre cei aproximativ 600 de militari care au executat ultima rotaţie din Afghanistan, în perioada februarie-iunie 2021, aparţin Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” comandat de locotenent-colonelul Vasile Mironescu, şi au executat, alături de militarii din cadrul ENS şi în cooperare cu forţele Coaliţiei internaţionale, cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afghane şi cu liderii locali, misiuni specifice de protecţia forţei şi de pregătire a activităţilor de redislocare în ţară a detaşamentelor de militari şi a echipamentelor specifice misiunii.

Alături de aceştia au mai fost retraşi din Afghanistan şi ofiţeri de Operaţii Speciale (FOS) sau de Informaţii Militare, care, datorită modului în care înţeleg să-şi ducă la îndeplinire misiunile, au fost foarte apreciaţi de colegii aliaţi. Forţele pentru Operaţii Speciale au avut misiunea de a lua cu asalt „cuiburile” de talibani în echipe mixte cu militari FOS americani, britanici sau germani.

În Afghanistan au mai acţionat și au fost retraşi, şi ofiţerii de Informaţii Militare, care, în toţi aceşti ani, au reuşit să se infiltreze adînc în grupurile talibane pentru a obţine informaţii extrem de importante pentru aliaţi. Buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului, unii dintre ei nu s-au ferit chiar să-şi întemeieze o familie cu cîte o femeie afghană pentru a fi consideraţi „persoane de încredere” în comunitate.

Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Pentru a asigura retragerea în siguranţă a trupelor aliate din Afghanistan, Pentagonul a adus în zonă un portavion şi două bombardiere Boeing B-52 Stratofortress pentru asigurarea sprijinului aerian în caz de atac taliban.

Potrivit MApN, din anul 2002 şi pînă în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţiuni din Afghanistan. 27 de ostaşi români şi-au pierdut viaţa în cei 20 de ani de război.

Ce rămîne în urma acestei retrageri dictate politic? Talibanii cîştigă localitate după localitate într-o ofensivă ce s-a intensificat odată cu începutul retragerii forţelor aliate, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie. SUA au irosit aproape 1.000 de miliarde de dolari într-un război „inutil“ de 20 de ani, scrie „The Sun“. Talibanii susţin că au preluat controlul în 69 de districte afghane, doar de la 1 mai, cînd a început retragerea forţelor americane. Drept urmare, talibanii controlează în prezent 142 de districte, adică mai mult de o treime din cele 407 de districte, şi luptă în acest moment pentru controlul altor 170 de districte, provocînd pierderi grele forţelor de securitate afghane, antrenate de americani.

„Va fi tragic dacă această ofensivă militară continuă“, a declarat, săptămîna trecută, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, subliniind că ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală. „Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet“, a spus responsabila ONU.

Combatanţi talibani au lansat miercuri o rachetă asupra unui spital din Afghanistan, care a provocat un incendiu major ce a condus la distrugerea dozelor de vaccin anti-COVID-19. Nu au fost raportate persoane decedate, au anunţat oficiali afghani, informează Reuters. Talibanii afirmă că sînt dispuşi să continue discuţiile de pace în Afghanistan, unde doresc adoptarea unui „sistem islamic adevărat“, în care drepturile femeilor să fie aliniate cu normele culturale şi religioase, scrie Reuters. Nu este clar dacă talibanii le vor permite femeilor să ocupe funcţii publice sau dacă locurile de muncă şi şcolile vor fi separate pe criterii de gen.

Doi FOS au fost ucişi şi cel puţin şase, răniţi

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Aceștia făceau parte din Grupul 7 Forțe Speciale, conform sofmag.com care-l citează pe colonelul american Sonny Leggett, purtător de cuvînt al respectivei unități militare.

Militarii americani se întâlneau cu lideri afghani din zonă (key leader engagement), iar atacatorul a fost o persoană care purta uniforma armatei afghane și a folosit o mitralieră grea de 12,7 mm. (DShK), fiind omorît.

Printre răniți sînt și militari afghani din forțele pentru operații speciale.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.

UN RAPORT

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat marţi de Pentagon, care nu a identificat nicio ‘problemă etică de ordin general’ care să explice incidentele recente ce au afectat reputaţia acestor unităţi de elită ale armatei SUA, potrivit France Presse.

‘Avem o cultură proactivă, orientată spre acţiune. Această cultură este cea care imprimă toată valoarea noastră’, a subliniat generalul Richard Clarke, şeful comandamentului Forţelor speciale (SOCOM) prezentând raportul. SOCOM cuprinde forţele de elită ale trupelor speciale americane, între care US Navy SEALs, Divizia de Marină Recon sau SEALs Team Six.

Dar de la atentatele din 11 septembrie 2001, ‘aproape 20 de ani de conflict permanent au dezechilibrat această cultură în favoarea utilizării forţei şi a succesului misiunii în detrimentul activităţilor de rutină destinate să întărească leadershipul, responsabilitatea şi disciplina’, a adăugat el.

Raportul, realizat deopotrivă de ofiţeri în serviciul activ şi în rezervă, precum şi de cadre civile din Ministerul Apărării american concluzionează că desfăşurările aproape constante ale forţelor speciale americane în Irak, Siria, Afganistan sau în Africa reduce la minimum perioadele de pauză care asigură coeziunea echipelor.

Generalul Clarke a cerut în vară acest raport asupra problemelor de ordin etic în cadrul forţelor speciale americane după o serie de incidente care au provocat scandal, atrăgând atenţia preşedintelui Donald Trump, acesta graţiindu-i pe militarii vizaţi.

Edward Gallagher, un subofiţer din cadrul ”Navy SEALs’, unitatea de elită a Marinei americane, a fost judecat vara trecută pentru crime de război într-un caz care a fost urmărit îndeaproape de opinia publică din SUA. El a fost exonerat în cazul morţii unui prizonier în Irak în 2017 şi achitat pentru două tentative de omor asupra unor civili irakieni.

Cu toate acestea, Gallagher a fost declarat vinovat pentru că s-a fotografiat lângă corpul neînsufleţit al unui tânăr ucis, în compania altor soldaţi, şi retrogradat, dar Donald Trump a anulat această decizie.

Un fost membru al Beretelor Verzi, unitatea de elită a armatei terestre americane, comandantul Matt Golsteynm a fost acuzat de uciderea cu premeditare în 2010 a unui taliban suspectat de fabricarea unor bombe. Acesta urma să fie judecat de un tribunal militar, dar Donald Trump l-a graţiat înainte de începerea procesului.

În lunile precedente, doi membri ai forţelor speciale din cadrul US Marine Corps au fost acuzaţi de uciderea unui militar al ‘Beretelor Verzi’ în Mali, iar militari din SEALs au fost acuzaţi de consum de cocaină şi de alte droguri.

În general, promovarea soldaţilor din forţele speciale la grade superioare se bazează mai mult pe experienţa lor de luptă decât pe calităţile de leadership, adaugă documentul, care recomandă o abordare axată mai mult pe valorile umane şi disciplină în rândul ofiţerilor.

POMPIERILOR!

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA, însă a fost legal oficializată începînd din 1953, fiind prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Astăzi, se împlinesc 170 de ani de la bătălia din Dealul Spirii. Nu am să înţeleg niciodată de ce Pompierii de azi sărbătoresc o faptă de arme, de INFANTERIE, a lui Zăgănescu, în loc să fie mîndri de stingerea unor incendii istorice. Mă rog…

Sînt mîndru că am prieteni pompieri. Sînt mîndru că jumătatea mea ESTE pompier! Credeţi-mă! Am văzut cum e să trăieşti tot timpul la limita dintre viaţă şi moarte. Am văzut cum e să mori. Am văzut cum e să ai pe conştiinţă moartea sau viaţa unor oameni. Am văzut şi că românii sînt probabil singurul popor care dispreţuieşte pe cei ce le salvează viaţa. Degeaba unii împart diplome de ziua Lor! Degeaba unii sînt mîrşavi şi pătează uniforma!

Pompierii şi armata se află în topul încrederii românilor! Fiecare dintre cei care au fost nevoiţi, măcar o dată, să sune la pompieri, cunoaşte acest sentiment, al încrederii care începe să renască dintr-o situaţie ce părea fără ieşire. Românii au încredere în pompier pentru că e singura categorie profesională care nu dezamăgeşte, atunci cînd oamenii se află în necaz, fie că e vorba de o pisică rămasă în vreun copac, sau de un copil ce trebuie scos din flăcări. Salvează bunuri şi vieţi şi chiar le riscă pe ale lor, pentru asta, fără să pună în balanţă cîştigul material!

Azi, e ziua lor! Nu sînt eu un fan al zilelor festive, dar îmi place să aduc aminte de ele celor ce mă citesc. La ISU „Semenic” e Ziua Porţilor Deschise, iar copiii pot admira, în voie, de apropape, tehnica de luptă. Altfel, în trafic, cînd vedeţi o maşină de pompieri sau de salvare, daţi-vă la o parte. Oamenii aceia se duc să salveze vieţi, e singura chestie pe care o fac cînd ies din curtea unităţilor lor. Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

Nu blocaţi salvări sau pompieri în trafic, că aţi văzut voi că sînt goale! Nu săriţi la bătaie că vi se pare vouă că au ajuns prea tîrziu. Nu-i credeţi pe idioţii care au rang de ministru, că ar fi prea mulţi, ar cîştiga prea mulţi bani, sau ar fi prea puţin militari. Salvatorii ISU merită un Minister pentru Situaţii de Urgenţă, separat de MAI!

Fiţi oameni! TOT RESPECTUL PENTRU POMPIERI şi LA MULŢI ANI DE ZIUA LOR !

LA MULŢI ANI, FOS!

BMTF, 01 MARTIE – Astăzi, în prima zi a primăverii anului 2019, le urăm „La mulţi ani!” luptătorilor din Forţele pentru Operaţii Speciale care împlinesc 16 ani de la înfiinţarea primei structuri de forţe flexibile, cu un grad mare de mobilitate şi cu o capacitate sporită de reacţie cunoscută, iniţial, sub denumirea de Batalionul Forţe Speciale „Vulturii”.

De 16 ani, luptătorii din Forțele pentru Operații Speciale ne reprezintă peste tot în lume, la cel mai înalt nivel. Forţele pentru Operaţii Speciale Române luptă, la propriu, de peste 13 ani în Afghanistan. Dar, au luptat şi în Kosovo sau Iraq! Mai puţin afişaţi publicului larg, operatorii români din Forţele pentru Operaţii Speciale şi cei din Brigada de Informaţii Militare sînt buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului. Aceşti militari au misiuni sub acoperire pentru a se infiltra cît mai adînc în grupurile talibane.

Prin definiţie, FOS sînt structuri care planifică şi execută operaţii speciale, folosind tactici, tehnici şi metode de angajare neconvenţionale, pe întregul spectru al acţiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forţele convenţionale, în scopul obţinerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, chiar şi atunci cînd există riscuri politice importante.

Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul” reprezintă componenta terestră a Forţelor pentru Operaţii Speciale. Militarii de aici participă la misiuni în Afghanistan începînd cu anul 2006. Activitatea acestora a fost apreciată, la nivel naţional şi internaţional, cu peste 1.100 de medalii, ordine, decoraţii şi certificate de apreciere. Cu sediul la Târgul-Mureş, Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul“ se compune din Batalionul 610 de Operaţii Speciale „Vulturi“, Batalionul 620 de Operaţii Speciale „Băneasa-Otopeni“, Batalionul 630 de paraşutişti „Smaranda Brăescu“ şi Batalionul 640 Logistic.

Formarea Forţelor de Operaţii Speciale moderne din MApN a început în anul 2003 cu selecţia strictă a militarilor. Specialişti din trei ţări aliate, – Statele Unite, Regatul Unit şi Turcia – dar şi din Israel au pus umărul la acest program de selecţie. Batalionul a devenit operaţional la sfîrşitul anului 2005, după ce membrii batalionului au beneficiat de cursuri în străinătate, cum ar fi cursul forţelor speciale ale armatei americane, cursul Force Recon (USMC). Forţele Speciale ale Armatei SUA, dar şi Forţele Speciale din Turcia au trimis, de asemenea, mai mulţi instructori care au lucrat în România în consilierea procesului de formare a militarilor români de elită.

La 25 octombrie 2011, s-a înfiinţat Brigada 6 operatii speciale „Mihai Viteazul”, prin transformarea Regimentului 1 operaţii speciale. Tot la acea dată, a fost înfiinţat Batalionul 640 sprijin logistic „Horea, Cloşca şi Crişan”, iar Batalionul 1 operaţii speciale „Vulturii” a fost redenumit, Batalionul 610 operaţii speciale „Vulturii”, Batalionul 60 paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fost transformat în Batalionul 620 operaţii speciale „Băneasa-Otopeni”, respectiv Batalionul 498 paraşutişti „Smaranda Brăescu”, a fost redenumit Batalionul 630 paraşutişti „Smaranda Brăescu”. Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale. Fără o abordare cuprinzătoare, interinstituţională, caracterizată de colaborarea FOS cu toate celelalte servicii, cu partenerii internaţionali, precum şi cu membri ai societăţii civile şi ai industriei, nu poate fi vorba de obţinerea vreunui avantaj competitiv în contextul ”războiului modern”.

Formal, Brigada de Informaţii Militare „Mareşal Alexandru Averescu” s-a înfiinţat la 1 septembrie 2010, prin transformarea batalioanelor HUMINT (Human intelligence), IMINT (Imagery intelligence) şi RE&SIGINT (Signals intelligence). FOS vin să îmbunătăţească capacitatea de proiecţie rapidă a forţei, ca multiplicator al acesteia, în mediile terestru, acvatic, aerian, dar şi printr-o abordare indirectă, în rol de aşa zişi ”diplomaţi războinici”.

Să nu uităm că întotdeauna viața sau sucesul multora dintre noi au depins de truda și contribuția, uneori neștiute, ale celor de lîngă noi. Cărora, nu întotdeuna, am știut sau am putut și să le mulțumim, așa cum poate ar fi meritat.

LA MULŢI ANI, FOS!

ZIUA PROTECŢIEI CIVILE – 86

Insepectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din întreaga ţară au sărbătorit astăzi 86 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile. Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, cu caracter umanitar, orientată spre salvarea de vieţi omeneşti, în principal dar şi spre înlăturarea operativă a urmărilor situațiilor de urgență şi conflictelor armate. Din anul 2001, Comandamentul Protecţiei Civile fuzionează cu Corpul Pompierilor Militari în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Astăzi, cu ocazia Zilei Protecţiei Civile, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din ţară au organizat ceremonii militare şi avansări în grad înainte de termen. ISU SEMENIC al Judeţului Caraş-Severin nu a făcut excepţie!

Conform teoriei capitalului uman în economie, populația unei țări este mai valoroasă decît toate terenurile, fabricile și alte bunuri pe care le posedă. Oamenii reconstruiesc o țară după distrugerea ei și, prin urmare, acesta este un lucru important pentru securitatea economică a unei țări.

Potrivit psihologiei, este important ca oamenii să se simtă ca și cum ar controla propriul lor destin, iar pregătirea pentru incertitudine prin apărarea civilă poate ajuta la realizarea acestui lucru. Salvarea de vieţi, dar şi de bunuri, reprezintă filosofia Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.

Din 2001, odată cu înfiinţarea IGSU şi a ISU-rilor, pompierii militari au devenit mai mult decît luptători cu focul. S-au transformat în Salvatori profesionişti, cu misiuni multiple şi complexe. Astăzi, pompierul militar este şi paramedic, şi pirotehnist, şi alpinist, şi scafandru, intervine de pe uscat, din aer şi de pe apă, în echipe mici, mobile, cu cea mai mare viteză şi forţă.

Pompierii militari sînt Forţele Speciale la timp de pace! Pentru că dispun de o pregătire complexă şi multidisciplinară, denumirea simplă de p o m p I e r este evitată preferîndu-se termenul de “lucrător al ISU”, sau “salvator profesionist”. Eu i-aş denumi OPERATORI, precum confraţii lor din FOS care acţionează la vreme de război. Pentru că, operatorii ISU sînt Forţele Speciale pe timp de pace!

LA MULŢI ANI!

ACCENTUL PE FOS

Generalul Austin S. Miller este noul comandant al misiunii NATO Resolute Support din Afghanistan, din 2 septembrie, anul acesta. Miller a fost printre primii militari americani trimişi în teatrul de operaţii (TO) Afghanistan. Între 2013 – 2014, Miller a comandat unităţi de operaţii speciale în Afghanistan, precum Componenta Comandamentului NATO de Operaţii Speciale din Afghanistan (NATO Special Operations Component Command-Afghanistan – NSOCC-A) şi Comandamentul American al Forţelor pentru Operaţii Speciale Întrunite din Afghanistan. Austin Miller este general al forțelor terestre americane, cu patru stele, și a fost comandantul Comandamentului Întrunit al Forțelor pentru Operații Speciale, ceea ce înseamnă că are o experiență vastă în misiuni contra terorismului. Misiunea NATO din Afghanistan, Resolute Support, a înlocuit, în anul 2015, misiunea ISAF. Adică, s-a trecut de la misiunea de luptă la cea de suport şi instruire a forţelor locale. RS este o misiune non-combat, condusă de NATO, la care participă aproximativ de 16.000 de militari şi contractori civili din 41 de ţări membre NATO, inclusiv România, dar şi partenere, planificată, condusă şi executată cu scopul de a ajuta instituţiile şi forţele afghane de securitate şi apărare în dezvoltarea, de o manieră sustenabilă, a capacităţilor de apărare şi securitate a cetăţenilor proprii. Misiunea constă în instruirea, consilierea şi asistenţa, forţelor afghane de securitate şi apărare.

Cu toate eforturile Alianței, regiuni întregi, peste o treime din teritoriul afghan, se află sub controlul insurgenților, iar pe termen scurt nu se văd progrese semnificative. Pe siteul acesta găsiţi zilnic informaţii despre operaţiunile în forţă ale insurgenţilor şi începînd cu luna august 2018, situaţia de securitate s-a deteriorat semnificativ, iar conflictele cu luptătorii talibani, dar şi cu membrii Statului Islamic din Korasan s-au intensificat.

Însă, odată cu venirea la comandă a generalului Miller, lucrurile s-ar putea schimba, accentul căzînd pe misiunile Forţelor pentru Operaţii Speciale, iar anul 2022, la 20 de ani de prezenţă în Afghanistan, balanţa să încline în favoarea Aliaţilor.

Forţele pentru Operaţii Speciale Române luptă, la propriu, de peste 15 ani în Afghanistan. Mai puţin afişaţi publicului larg, operatorii români din Forţele pentru Operaţii Speciale şi cei din Brigada de Informaţii Militare sînt buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului. Aceşti militari au misiuni sub acoperire pentru a se infiltra cît mai adînc în grupurile talibane.

Prin definiţie, FOS sînt structuri care planifică şi execută operaţii speciale, folosind tactici, tehnici şi metode de angajare neconvenţionale, pe întregul spectru al acţiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forţele convenţionale, în scopul obţinerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, chiar şi atunci cînd există riscuri politice importante.

Forţele pentru Operaţii Speciale sînt forţe special instruite şi dotate pentru executarea misiunilor specifice de cercetare specială, acţiuni directe şi asistenţă militară în ţară şi în teatrele de operaţii militare, avînd componente din toate categoriile de forţe ale armatei. Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul” reprezintă componenta terestră a Forţelor pentru Operaţii Speciale. Militarii de aici participă la misiuni în Afghanistan începînd cu anul 2006. Activitatea acestora a fost apreciată, la nivel naţional şi internaţional, cu peste 1.100 de medalii, ordine, decoraţii şi certificate de apreciere. Din păcate au fost şi pierderi. Pe timpul misiunilor din Afghanistan au căzut la datorie cinci militari de elită din forţele pentru operaţii speciale, alţi 19 fiind răniţi.

Cu sediul la Târgul-Mureş, Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul“ se compune din Batalionul 610 de Operaţii Speciale „Vulturi“, Batalionul 620 de Operaţii Speciale „Băneasa-Otopeni“, Batalionul 630 de paraşutişti „Smaranda Brăescu“ şi Batalionul 640 Logistic.

În ceea ce priveşte contribuţia României cu structuri de FOS în teatrele de operaţii, Afghanistanul a reprezentat şi reprezintă proba de foc pentru FOS române. Astfel, în aprilie 2006, primul contingent românesc de FOS şi-a început misiunea în Afghanistan, în cadrul operaţiei „ENDURING FREEDOM”, al forţelor de coaliţie conduse de SUA. Începînd cu aprilie 2008, FOS române din Afghanistan desfăşoară operaţii militare în cadrul ISAF, executînd misiuni de luptă în zone considerate din cele mai periculoase. În anii de misiuni în Afghanistan, FOS şi-au demonstrat aptitudinile şi posibilităţile, curajul, coeziunea, spiritul de sacrificiu şi de camaraderie. FOS trebuie să ţină pasul cu evoluţia rapidă a omenirii, iar militarii din aceste trupe care sînt dislocaţi în afara teritoriului naţional au misiunea de a furniza înţelegerea şi cunoaşterea timpurie a ameninţărilor, dar şi a zonelor de oportunitate. Aceasta presupune ca operatorii să înţeleagă complexitatăţile geografice şi culturale ale mediilor austere în care aceştia operează, precum şi provocările unice cu care se confruntă aliaţii şi partenerii noştri.

Formarea Forţelor de Operaţii Speciale moderne din MApN a început în anul 2003 cu selecţia strictă a militarilor. Specialişti din trei ţări aliate, – Statele Unite, Regatul Unit şi Turcia – dar şi din Israel au pus umărul la acest program de selecţie. Batalionul a devenit operaţional la sfîrşitul anului 2005, după ce membrii batalionului au beneficiat de cursuri în străinătate, cum ar fi cursul forţelor speciale ale armatei americane, cursul Force Recon (USMC). Forţele Speciale ale Armatei SUA, dar şi Forţele Speciale din Turcia au trimis, de asemenea, mai mulţi instructori care au lucrat în România în consilierea procesului de formare a militarilor români de elită.

La 25 octombrie 2011, s-a înfiinţat Brigada 6 operatii speciale „Mihai Viteazul”, prin transformarea Regimentului 1 operaţii speciale. Tot la acea dată, a fost înfiinţat Batalionul 640 sprijin logistic „Horea, Cloşca şi Crişan”, iar Batalionul 1 operaţii speciale „Vulturii” a fost redenumit, Batalionul 610 operaţii speciale „Vulturii”, Batalionul 60 paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fost transformat în Batalionul 620 operaţii speciale „Băneasa-Otopeni”, respectiv Batalionul 498 paraşutişti „Smaranda Brăescu”, a fost redenumit Batalionul 630 paraşutişti „Smaranda Brăescu”. Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale. Fără o abordare cuprinzătoare, interinstituţională, caracterizată de colaborarea FOS cu toate celelalte servicii, cu partenerii internaţionali, precum şi cu membri ai societăţii civile şi ai industriei, nu poate fi vorba de obţinerea vreunui avantaj competitiv în contextul ”războiului modern”.

Formal, Brigada de Informaţii Militare „Mareşal Alexandru Averescu” s-a înfiinţat la 1 septembrie 2010, prin transformarea batalioanelor HUMINT (Human intelligence), IMINT (Imagery intelligence) şi RE&SIGINT (Signals intelligence). FOS vin să îmbunătăţească capacitatea de proiecţie rapidă a forţei, ca multiplicator al acesteia, în mediile terestru, acvatic, aerian, dar şi printr-o abordare indirectă, în rol de aşa zişi ”diplomaţi războinici”

Actualmente, în Afghanistan, sînt peste 16.000 de militari din țări membre NATO și partenere, cei mai mulți din SUA, aproximativ 8.500. România are desfășurați aproximativ 700 de militari, cei mai mulţi infanterişti, ocupînd locul cinci printre țările contributoare, cu mai mulți militari decît țări mult mai puternice, cum ar fi Marea Britanie sau Turcia.

Nu ar fi exclusă, în viitorul apropiat, o redesanare a strategiei NATO în Afghanistan, iar accentul să cadă pe… FOS!

FOS ROMÂNEŞTI ŞI NATO

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Dușa, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au avut o întîlnire joi, 26 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, transmite Biroul de Presă al MapN, într-un comunicat primit la redacţie.

În cadrul întîlnirii, cele două delegaţii au abordat tematici referitoare la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, cu accent pe iniţiativele derulate la nivel aliat ca parte a măsurilor de întărire a posturii de apărare și descurajare, precum şi discuţii referitoare la înfiinţarea unei Componente Terestre de Comandă de nivel corp de armată pe teritoriul României, subiecte care s-au aflat pe agenda Summit-ului NATO de la Bruxelles.

Mircea Duşa a apreciat în mod deosebit atît contribuţia Statelor Unite ale Americii, prin Parteneriatul Strategic, cît și a Comandamentului NATO pentru operaţii speciale, la dezvoltarea Forţelor pentru operaţii speciale române, concretizate prin operaţionalizarea Comandamentului Forţelor pentru operaţii speciale, respectiv inaugurarea, la data de 1 iunie 2018, a Şcolii de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale în România.

Ambele părţi au apreciat importanța Forţelor pentru operaţii speciale în actualul context de securitate şi contribuția acestora la efortul aliat pentru asigurarea securității și stabilității, precum şi excelentele relaţii de cooperare existente între Forţele pentru operaţii speciale române şi structurile similare din SUA, respectiv Comandamentul NATO pentru operaţii speciale, în special în zonele de conflict.

Întîlnirea a avut loc în marja vizitei Comandantului Comandamentului NATO pentru operații speciale în România, prilejuite de absolvirea primei promoții a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au participat miercuri, 25 iulie 2018, la ceremonia de absolvire a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” de către prima promoție a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş.

Ceremonia s-a desfășurat în interiorul Cetății Medievale din municipiul Târgu Mureș, pe platoul din proximitatea Bastionului Dogarilor.

Prima promoție numără 55 de absolvenți – dintr-un număr de 180 cursanți-aspiranți la statutul de operator forțe pentru operații speciale – iar durata instruirii a fost de 10 luni.

Implementarea proiectului „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a demarat în toamna anului 2017 din necesitatea de a oferi posibilitatea forțelor speciale române de a școlariza militari proprii, în conformitate cu cerințele NATO. Astfel, forțele pentru operații speciale vor putea adapta permanent procesul de educație și de instruire la amenințările naționale, regionale și globale. Efectiv, „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a fost înfiinţată la 1 iunie 2018, ca parte componentă a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale.

OPERAŢIUNE FOS ÎN KUNAR

BMTF, 15 iun – Armata americană a informat că FOS a desfăşurat o operaţiune antiteroristă miercuri, 13 iunie, avînd ca ţintă un şef jihadist în provincia Kunar din Afghanistan, unde s-ar ascunde liderul taliban pakistanez Maulana Fazlullah, relatează AFP.

Forţele americane continuă „să adere la armistiţiul” pe care Kabulul l-a încheiat cu talibanii afghani, părînd deci să excludă această grupare, în timp ce media americane au anunţat că atacul l-a vizat pe Maulana Fazlullah.

În martie, Departamentul de Stat american a anunţat o recompensă de cinci milioane de dolari pentru a ajuta la localizarea acestui comandant taliban implicat în mai multe atentate sîngeroase din Pakistan şi tentativa de atentat cu o maşină capcană din Times Square, în 2010, la New York. Individul s-ar fi refugiat în Afghanistan, potrivit unor responsabili pakistanezi.

Potrivit Departamentului de Stat, grupul lui, cunoscut sub numele Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP), a „dovedit o strînsă legătură cu Al-Qaida” şi i-a oferit o pregătire în explozivi lui Faisal Shahzad care se pregătea să fie autorul atentatului din Times Square.

Grupul a revendicat masacrul a peste 150 de persoane, în 2014, într-o şcoală din Peshawar, în Pakistan.

TTP este, de asemenea, responsabil pentru atacul din 2012 împotriva tinerei Malala Yousafzai, devenită ulterior un simbol al luptei pentru accesul tinerelor fete la educaţie.

De-a lungul timpului, trupele speciale americane şi-au dobîndit o faimă şi o reputaţie greu de egalat în lume: „Navy Seals”, „Beretele verzi” şi „Delta Force”. Astăzi ele reprezintă vîrful de lance al armatei americane, fiind prezente în toate operaţiunile majore din Afghanistan. Acestea acţionează în afara Misiunii Resolute Support derulată de NATO, din 2015 în Afghanistan.

Spre deosebire de ISAF, misiunea Resolute Support este de natură non-combat (nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților). RSM dispune de un cartier general la Kabul și 4 comandamente regionale la Mazar-e Sharif, Herat, Kandahar și Laghman. Activitățile de instruire, consiliere și asistență vizează 8 domenii prioritare: planificarea bugetară multianuală; transparența, asumarea răspunderii și supervizarea; controlul civil asupra instituțiilor afghane din domeniul securității; procesul de generare a forței; sustenabilitatea forțelor; planificarea politico-strategică, resurse și executarea sarcinilor; informații; comunicarea strategică.

România a participat la RSM încă de la debutul său, iar în prezent dispune de un contingent de aproximativ 650 militari, îndeosebi în Kandahar şi la cartierul general de la Kabul. Implicarea României în Afghanistan se fundamentează pe o serie de rațiuni majore: angajamentul ţării noastre faţă de succesul celei mai ample operaţii a NATO; asigurarea unui mediu stabil în Afghanistan pentru ca poporul afghan să trăiască în pace şi să poată decide singur propriului viitor; securitatea euro-atlantică şi internaţională este legată de stabilitatea din Asia Centrală şi de Sud, Afghanistanul avînd un rol-cheie în acest sens.