Etichetă: TALIBANI

500 de morți în primul trimestru. Se pregătește eliberarea prizonierilor…

BMTF, 28 apr – Peste 500 de civili au fost ucişi şi 760 au fost răniţi în primele trei luni ale acestui an în timpul conflictelor armate care au loc în prezent în Afghanistan, potrivit unui raport al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) publicat luni, informează Agerpres.

Multe dintre violenţele care au dus la decese au avut loc în martie, într-o perioadă cînd existau speranţe că guvernul şi talibanii vor găsi căi pentru dezamorsarea conflictului, se spune în raport.

Femeile şi copiii constituie un procent semnificativ din victimele violenţelor în curs.

UNAMA a înregistrat 152 de morţi şi 265 de răniţi în rîndul copiilor, precum şi 60 de femei ucise şi 108 rănite, în perioada 1 ianuarie-31 martie.

Potrivit agenţiei, forţele proguvernamentale – armata naţională afghană şi forţele internaţionale – au cauzat mai multe morţi în rîndul copiilor decît grupurile armate antiguvernamentale.

În schimb, elementele antiguvernamentale – talibanii, jihadiştii din gruparea Statul Islamic şi alte grupuri neidentificate – au fost responsabile de 55% din totalul deceselor cauzate în această perioadă, potrivit ONU.

Pe de altă parte, peste 12.000 de prizonieri vor fi eliberaţi în curînd pentru a se evita răspîndirea noului coronavirus, a anunţat luni guvernul de la Kabul, în plus faţă de cei aproximativ 9.000 – 10.000 de prizonieri a căror punere în libertate a fost anunţată anterior, informează AFP.

La sfîrşitul lunii martie, autorităţile din Afghanistanul au anunţat eliberarea unui număr de aproximativ 10.000 de prizonieri în următoarele zece zile, din acelaşi motive. Nu toţi deţinuţii au fost însă puşi în libertate până în acest moment.

Aceste eliberări nu au legătură cu schimbul de prizonieri, subiect asupra căruia guvernul afghan şi talibanii nu reuşesc să se pună de acord de săptămîni întregi şi care ar trebui să conducă la convorbiri de pace. În acest cadru, mai multe sute de talibani au fost eliberaţi, faţă de cîteva zeci de prizonieri din partea insurgenţilor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este de 57 de morţi şi peste 1.700 de bolnavi.

TALIBANII SE PREGĂTESC SĂ REIA OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

BMTF, 8 apr – Talibanii au rechemat marţi noapte delegaţia trimisă la Kabul pentru a discuta problema eliberării prizonierilor, scrie miercuri Agerpres.

Suhail Shaheen, un purtător de cuvînt al biroului politic al talibanilor de la Doha, în Qatar, a scris pe Twitter că „prizonierii Emiratului Islamic ar fi trebuit eliberaţi cu mult timp înainte, conform acordului semnat ce deschide calea pentru negocierile intra-afghane”.

O delegaţie a talibanilor formată din trei membri s-a aflat la Kabul timp de aproximativ o săptămînă pentru a negocia cu oficialii guvernamentali eliberarea prizonierilor. Gruparea militantă a anunţat încă de luni că nu va continua discuţiile „inutile” cu guvernul afghan.

Anterior, Consiliul Naţional de Securitate al Afghanistanului a reacţionat la decizia talibanilor, spunînd că discuţiile privind schimbul de prizonieri au intrat într-o fază importantă. „Retragerea de la discuţii într-un asemenea moment arată o lipsă de seriozitate în privinţa păcii”, a scris Consiliul pe Twitter.

În ziua precedentă, Abdul Matin Beig, un oficial guvernamental de rang înalt avînd strînse legături cu preşedintele Ashraf Ghani, a declarat că talibanii au insistat asupra eliberării a 15 comandanţi talibani care au fost implicaţi în „grave crime umanitare în Afghanistan” şi pe care guvernul nu îi poate elibera.

Acordul semnat între Statele Unite şi talibani la sfîrşitul lunii februarie – care este o sfidare la adresa poporului afghan, greu încercat – prevede eliberarea a pînă la 5.000 de prizonieri talibani şi pînă la 1.000 de deţinuţi guvernamentali înainte de începerea negocierilor de pace intra-afghane.

De asemenea, el deschidea calea pentru retragerea treptată a forţelor internaţionale din Afghanistan în schimbul garanţiilor de securitate din partea talibanilor, după 18 ani de război cu gruparea criminală a studenților teologi.

SUA TAIE FINANȚAREA GUVERNULUI DE LA KABUL

BMTF, 24 mar – Statele Unite şi-au redus semnificativ ajutorul acordat Afghanistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor lor după eşecul unei medieri a secretarului de stat Mike Pompeo pe lîngă lideri politici de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afghană, apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întîlnit pentru prima dată cu lideri ai talibanilor în speranţa de a da un nou impuls unui proces de pace deja ameninţat.

La trei săptămîni însă după semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită inopinată nu a permis depăşirea „impasului politic”, după cum s-a exprimat Mike Pompeo, care a subliniat că s-au înregistrat, totuşi, unele „progrese”.

În capitala afghană, secretarul de stat s-a întîlnit printre alţii cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul premier Abdullah Abdullah care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, umbrite de numeroase fraude.

El a spus că le-a transmis un „mesaj urgent” pentru a ajunge la un „compromis” prin formarea unui guvern de uniune naţională capabil să negocieze cu insurgenţii – următoarea etapă a procesului de pace care întîrzie să se concretizeze.

Cei doi i-au mărturisit „incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluziv”, a declarat Mike Pompeo.

Din cauza acestui „eşec”, pe care Statele Unite îl „regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american destinat Afghanistanului va fi redus „imediat” cu un miliard de dolari şi un miliard suplimentar în 2021 dacă impasul persistă.

Şeful diplomaţiei americane a promis că ajutorul ar putea fi restabilit dacă Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţelegere.

Criza politică de la Kabul riscă să saboteze procesul declanşat odată cu semnarea acordului de la Doha, la 29 februarie. Negocierile interafghane sînt în întîrziere, precum şi schimburile de prizonieri dintre Kabul şi talibani prevăzute de acord, în timp ce violenţele continuă în Afghanistan.

După 18 ani,de război, cel mai lung din istoria SUA, acest text prevede o retragere totală a forţelor americane şi străine din Afghanistan în termen de 14 luni, cu condiţia respectării de către talibani a angajamentelor de securitate şi a deschiderii de negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

TRUMP A PLANTAT SĂMÎNȚA PĂCII ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 mar – Cel puţin 27 de oameni au murit, printre care femei şi copii, şi 29 au fost răniţi în atacul care a avut loc vineri în timpul unei ceremonii politice la Kabul, a informat Ministerul afghan al Sănătăţii, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„27 de trupuri neînsufleţite şi 29 de răniţi transportaţi de ambulanţe… pînă acum”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Wahidullah Mayar, adăugînd că numărul victimelor ar putea creşte.

Atacul a început cu o explozie, aparent o rachetă care a aterizat în zonă apoi, un bărbat înarmat a atacat participanţii la reuniunea politică ce avea loc la Kabul, la care erau prezenţi importanţi oameni politici afghani, printre care Abdullah Abdullah, care a scăpat fără a fi rănit din atac.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac comis împotriva unei ceremonii de comemorare a lui Abdul Ali Mazari, politician din minoritatea hazara, ai cărei membri sînt majoritatea şiiţi, într-un Afghanistan preponderent sunnit.

Acest incident survine la mai puţin de o săptămînă de la semnarea unui acord, sîmbăta trecută, la Doha, între SUA şi talibani, care deschidea calea pentru o retragere completă a trupelor străine din Afghanistan în 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor.

UPDATE – ASTA E PACEA CU TALIBANII!

BMTF, 4 mar – Forţele americane au desfăşurat miercuri o lovitură aeriană împotriva combatanţilor talibani din provincia Helmand, situată în sudul Afghanistanului, aceasta fiind prima acţiune militară a SUA după acordul cu talibanii convenit sîmbătă, la Doha, transmite Reuters.

Luptătorii talibani ”atacau un punct de control al Forţelor de securitate naţionale afghane. Aceasta a fost o lovitură defensivă pentru a zădărnici atacul”, a declarat colonelul Sonny Leggett, purtător de cuvînt al Forţelor americane din Afghanistan, într-un mesaj pe Twitter.

După cum remarcam ieri, talibanii au executat 33 de atacuri în ultimele 24 de ore în 16 din cele 34 de provincii afghane, soldate cu 14 morţi şi peste 20 de răniţi, fiind astfel reluate operaţiunile militare după nouă zile de reducere a violenţelor şi semnarea acordului cu SUA, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Potrivit unui purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, printre persoanele ucise în aceste atacuri se numără şi 6 civili, alţi 14 fiind răniţi. La rîndul lor, forţele de securitate afghane au ucis 8 combatanţi talibani, alţi 15 fiind răniţi şi luaţi prizonieri.

Aşa cum a promis guvernul de la Kabul, forţele de securitate se află în poziţie defensivă şi nu conduc atacuri împotriva talibanilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia atacă primii.

Talibanii au confirmat însă, în declaraţia lor zilnică publicată pe website-ul lor, încheierea perioadei de reducere a violenţelor convenită cu SUA la sfîrşitul săptămînii trecute înaintea semnării acordului de la Doha.

Acest acord prevede retragerea etapizată a trupelor americane din Afghanistan şi un angajament prin care talibanii promit că nu vor permite folosirea teritoriului afghan împotriva altor ţări. Înţelegerea semnată la Doha deschidea calea unor tratative între guvernul afghan şi talibani pentru a pune capăt războiului.

Talibanii consideră că pentru recentele atacuri responsabilitatea revine guvernului afghan şi preşedintelui Ashraf Ghani, care a spus duminică, la o zi după semnarea acordului de la Doha, că executivul de la Kabul nu a promis eliberarea a 5.000 de prizonieri talibani, eliberare care, conform insurgenţilor, a fost convenită cu SUA în cadrul acestui acord. Potrivit guvernului afghan, eliberarea prizonierilor talibani poate fi discutată la negocierile care ar urma să înceapă cu insurgenţii.

ARMISTIȚIU ÎN ORAȘE ȘI PE DRUMURILE PRINCIPALE! MASACRE ÎN MEDIUL RURAL? CUM SE RETRAGE AMERICA DIN CIMITIRUL IMPERIILOR DUPĂ 18 ANI.

BMTF, 24 feb – Un armistiţiu parţial de o săptămînă a intrat în vigoare sîmbătă în Afghanistan, marcînd un posibil punct de cotitură istorică în conflictul de 18 ani între armata americană şi talibani, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Acest armistiţiu gradual trebuia să intre în vigoare la miezul nopţii (vineri 19:30 GMT), înainte de eventuala semnare a unui acord istoric la 29 februarie, cu condiţia ca o scădere a atacurilor să fie constatată pe întreg teritoriul afghan.

În pofida unor incidente izolate de la începutul armistiţiului, cum ar fi cele din provincia Balkh (nord), unde insurgenţii au ucis doi soldaţi afghani, potrivit unui responsabil local, generalul Scott Miller, comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, s-a declarat încrezător într-o conferinţă de presă la Kabul sîmbătă dimineaţă.

Qais Haqjo, un fierar de 23 de ani, este mai puţin optimist. „Cred că americanii sînt pe cale să fugă, deschizînd astfel calea pentru ca talibanii să se întoarcă şi să guverneze ţara ca la mijlocul anilor ’90”, a spus el în atelierul său din capitala afghană.

Acest armistiţiu sau „reducerea violenţelor” este destinat să demonstreze bunăvoinţa insurgenţilor islamişti înainte de preconizata semnare, la sfîrşitul lunii, a unui acord cu Washingtonul privind retragerea treptată a trupelor americane în schimbul unor garanţii de securitate pentru talibani.

Cele două tabere rămîn în contact prin „canalul de comunicare militară de la Doha” pentru a supraveghea situaţia pe teren şi a reacţiona la eventuale încălcări ale încetării focului, a precizat generalul american.

„Noi am suspendat operaţiunile noastre ofensive pe teren”, a adăugat generalul Miller, precizînd totodată că forţele americane rămîn pregătite pentru a riposta în caz de atac.

Ministrul afghan al apărării, Assadullah Khalid, a confirmat la rîndul său în aceeaşi conferinţă de presă că toate operaţiunile forţelor afghane au fost oprite, dar a avertizat împotriva unor provocări.

Chiar dacă talibanii au spus că insurgenţii se vor abţine să intre în zonele controlate de guvern pe durata armistiţiului, un responsabil afghan a asigurat că aceştia vor fi „bineveniţi” şi că forţele de securitate îi vor primi „cu braţele deschise”, la fel ca în timpul armistiţiului din 2018.

„Am primit ordin de la comandanţii noştri care ne cer să fim pregătiţi pentru reducerea violenţelor”, a decarat pentru AFP un taliban din districtul Maiwand, în provincia Kandahar (sud).

Un alt comandant taliban cu sediul la Kandahar, Hafiz Saeed Hedayat, a afirmat totodată că diminuarea luptelor se va aplica doar „oraşelor şi drumurilor principale”. „Aceasta poate să însemne că violenţa ar putea continua în districtele” rurale, a spus el.

„Următoarele etape ale procesului de pace vor depinde de evaluarea reducerii violenţei în săptămÎna care urmează”, a avertizat preşedintele afghan Ashraf Ghani, oficial reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor finale ale alegerilor date publicităţii săptămîna aceasta.

PACE CU TALIBANII?

BMTF, 18 feb – Talibanii au anunţat luni finalizarea unui acord cu SUA, după mai mult de un an de negocieri, ceea ce va permite semnarea documentului la Doha la sfîrşitul acestei luni, deschizînd astfel calea soluţionării unui îndelungat conflict armat, relatează agenţiile internaționale de presă.

Potrivit talibanilor, acest acord care va permite începerea negocierilor directe între afghani, ceea ce talibanii refuzaseră pînă în prezent, prevede nu doar retragerea eşalonată a trupelor americane, ci şi eliberarea a numeroşi talibani încarceraţi în prezent de autorităţile de la Kabul, circa 5000 din totalul de aproximativ 11.000, talibanii urmînd de asemenea să elibereze circa 1.000 de prizonieri din rîndul forţelor afghane.

Potrivit lui Abdul Salaam Hanafi, membru al biroului politic al talibanilor în Qatar, documentul ar urma să fie semnat la finele acestei luni în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Doha, iar printre invitaţi se vor mai număra statele vecine Afghanistanului, membri ai UE, ai Consiliului de Securitate al ONU şi Organizaţiei Cooperării Islamice.

Anterior şi Washingtonul a anunţat că, dacă talibanii îşi respectă promisiunea de a reduce violenţele, un acord ar putea fi semnat cu aceştia la sfîrşitul lui februarie, iar documentul ar include şi o retragere în etape a trupelor americane din Afghanistan.

După semnarea acordului, pe 10 martie vor începe la Oslo negocierile între talibani şi armata afghană, pentru pregătirea căreia US Army împreună cu țările NATO, inclusiv România, au contribuit cu instructori și miliarde de dolari.

Războiul din Afghanistan poate fi considerat și războiul contractorilor. 3800 de contractori și-au pierdut viața în cei 18 ani de lupte, în comparație cu 3400 de militari ai aliaților!

La 18 ani de la alungarea de la putere a regimului taliban, considerat criminal, președintele Trump a pregătit terenul pentru revenirea în prim-planul politicii a studenților care au ținut Afghanistanul în cel mai cumplit ev mediu.

Acum, cînd conflictul din Afghanistan se apropie de final, Monitorul Apărării și Securității a alcătuit un scurt bilanţ: proape 157.000 de morţi şi un trilion de dolari cheltuiţi în conflictul de peste 18 ani, cel mai lung din istoria SUA, conform unui studiu realizat de Universitatea americană Brawn, preluat de presa internaţională.

Cele mai multe pierderi au fost din rîndul forţelor de securitate afghane cu peste 64.000 de morţi. Pe locul doi se situează decesele în rîndul civililor, 43.000, după care cele din forţele insurgente cu 42.000.

Interesant este faptul că în Afghanistan au murit mai mulţi contractori – civili angajaţi la firme care au contract cu armata americană (3.800), decît militari aliaţi (peste 3.400, din care 2.300 americani). În acest moment, conform ultimului raport al Pentagonului, în Afghanistan sînt în jur de 22.000 de militari aliaţi şi parteneri şi peste 24.000 de contractori civili.

Un număr impresionant de victime s-a soldat în rîndul ONG-urilor, peste 400 de decese, dar au fost uciși şi 67 de jurnalişti.

Reprezentanţii talibanilor au anunţat luni finalizarea unui acord de încetare a focului cu SUA, care ar putea fi semnat la sfîrşitul acestei luni, la Doha. Şi oficiali americani de rang înalt au confirmat, vineri, că s-a ajuns la un acord cu reprezentanţii talibanilor pentru un armistiţiu în Afghanistan.

Acordul prevede reducerea violenţelor timp de şapte zile, după care ar urma 10 zile de negocieri intra-afghane pentru stabilirea viitorului acestei ţări.

Talibanii vor trebui să se delimiteze de celelalte grupuri teroriste, precum Al-Qaeda şi Statul Islamic.

Ar urma, într-un scenariu optimist, retragerea treptată a forţelor internaţionale, eliberarea prizonierilor talibani şi militari, stabilirea paşilor politici şi administrativi pentru reconciliere.

Într-un scenariu negativ s-ar întîmpla ca acum 30 de ani cînd, după retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, a izbucnit un război civil între diferiţi combatanţi.

Pe lîngă talibani, în Afghanistan mai sînt alte peste 20 de organizaţii teroriste, fiind ţara cu cea mai mare concentraţie de terorişti şi extremişti din lume.

În medie, forţele insurgente iniţiază peste 1.000 de atacuri pe lună împotriva forţelor de securitate afghane şi internaţionale.

Armata americană are aproximativ 13.000 de militari în Afghanistan, în cadrul misiunii FREEDOM’s SENTINEL, cu misiuni anti-teroriste şi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afghane.

Dintre aceştia, peste 8.000 din militari fac parte din misiunea NATO RESOLUTE SUPPORT, care are 17.000 de militari.  România este a şasea ţară contributoare, cu aproximativ 800 de militari, după SUA (8.500), Germania (1.300), UK (1.100), Italia (900) şi Georgia (870).

SUA este şi ţara cu cele mai multe victime, peste 2.300 de militari pierzîndu-şi viaţa în acest conflict, din cei peste 3.400 de militari străini căzuţi la datorie pe teren afghan.

România a fost prezentă neîntrerupt în Afghanistan din anul 2002, unde s-au rotit peste 30.000 de militari. Pierderile umane ale României în Afghanistan se ridică la 29 de persoane, 27 de militari activi şi doi în rezervă, ce lucrau la momentul decesului, unul pentru ONU şi altul pentru MAE.

Ţara noastră a cheltuit sume uriaşe pentru sprijinul misiunii, aproape 400 de milioane de euro doar pentru diurnele militarilor, la care se adaugă cele logistice (transport, muniţii, mentenanţă, cazare, masă etc).

Ce va însemna o pace cu talibanii? Senzația năzuințelor risipite în Cimitirul imperiilor. Răbdarea este proverbială pentru afghani. Ocupanții vin și pleacă, ei, afghanii rămîn!

ATACURI TALIBANE. 19 MORȚI

BMTF, 29 ian – Cel puţin 13 membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi şi alţi cîţiva au fost răniţi în luptele cu talibanii care au atacat mai multe puncte de control în provincia nordică Kunduz, transmit surse oficiale afghan, scrie Agerpres.

Opt soldaţi şi cel puţin patru poliţişti au fost răniţi în atacul din cursul nopţii, iar alţi trei au fost capturaţi de talibani, au declarat consilierii provinciali Safiullah Amiri şi Aminullah Aydin.

Insurgenţii au lansat atacul în jurul miezului nopţii, din mai multe direcţii, asupra unor puncte de securitate din districtul Dasht-e Archi.

Luptele au continuat pînă miercuri dimineaţă, a afirmat guvernatorul districtual Saduddin Sayyed. El a confirmat că talibanii au capturat arme, dar a precizat că punctele de control se află acum din nou sub controlul forţelor guvernamentale.

Nu mai devreme de marţi, cel puţin 12 poliţişti au fost ucişi şi şase au fost răniţi într-un atac al talibanilor împotriva unei secţii de poliţie din capitala provinciei Baghlan.

Kunduz este una dintre cele mai volatile provincii afghane, unde insurgenţii au o prezenţă foarte numeroasă şi întreprind cu regularitate atacuri împotriva forţelor guvernamentale.

Acest nou val de atacuri împotriva forţelor afghane intervine în timp ce emisarul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, se află la Bruxelles pentru a discuta cu responsabili NATO despre negocierile cu talibanii, relansate recent.

BOMBARDIER AMERICAN DOBORÎT DE TALIBANI

BMTF, 28 ian – Pentagonul a confirmat luni prăbuşirea unui avion militar în Afghanistan, asigurînd că nu dispune de nici un indiciu că acesta ar fi fost doborît de un tir inamic, relatează AFP, preluată de Agerpres. Bombardierul a fost operat de o companie privată.

„Un Bombardier E-11A american s-a prăbuşit astăzi în provincia Ghazni din Afghanistan”, a transmis pe Twitter un purtător de cuvînt al forţelor americane din Afghanistan, colonelul Sonny Leggett.

Bombardier E-11 sînt aparate de sprijin pentru dronele de recunoaştere şi sînt echipate cu materiale de comunicaţii de mare valoare.

Purtătorul de cuvînt a menţionat că a fost lansată o anchetă pentru a stabili cauzele prăbuşirii.

Demnitari din SUA au indicat mai devreme pentru Reuters sub acoperirea anonimatului că aeronava prăbuşită luni în Afghanistan era un avion militar american de mici dimensiuni şi că se crede că la bordul său se aflau cel mult zece persoane.

Talibanii au anunţat anterior că au doborît luni un avion militar american în provincia Ghazni, din centrul Afghanistanului, toate persoanele aflate la bord pierzîndu-şi viaţa. Zona unde a căzut avionul se află parţial sub controlul talibanilor.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale au declarat iniţial că un avion Boeing aparţinînd Ariana Afghan Airlines s-a prăbuşit în zona Sado Khel a districtului Deh Yak din provincia Ghazni, luni, în jurul orei locale 13:10. Unii oficiali au spus că s-ar putea să fi fost un avion militar sau un avion mic privat. Zona presupusului accident este controlată de talibani.

În imaginile postate pe social media de la locul prăbuşirii se poate vedea că epava ar aparţine unui avion Bombardier E-11A.

Prăbușirea bombardierului American survine la cîteva zile după ce un elicopter militar înregistrat pe numele unei companii din Republica Moldova a fost atacat în Afghanistan. Doi membri ai echipajului, de origine ukraineană, au fost răniți.

Eelicopterul tip MI-8, operat de compania aeriana “Aim Air” SRL, a fost atacat în localitatea Kajaki, provincia Helmand, în timp ce efectua o misiune umanitară, transportînd poduse alimentare. Potrivit informațiilor elicopterul a fost atacat cu un aruncător de grenade RPG în timp ce se afla la sol.

La bordul elicopterului se aflau trei membri ai echipajului, între care comandantul și inginerul mecanic originari din Ukraina care au fost ușor răniți, iar copilotul originar din Republica Moldova nu a avut de suferit.

Toți membrii echipajului au fost preluați de un alt elicopter, la bordul căruia se aflau cetățeni moldoveni. Aceștia au transportat la spital persoanele ușor rănite pentru îngrijiri medicale, iar ulterior au fost externați, starea lor de sănătate fiind în afara oricărui pericol.

Pe de altă parte, cel puţin 162 de centre de sănătate dintr-un total de 3.500 au fost distruse sau închise în 2019 în Afghanistan din cauza conflictului armat din ţară, a anunţat un oficial al Ministerului Sănătăţii afghan.

Purtătorul de cuvînt al ministerului, Nezamuddin Jalil, a spus că distrugerea şi închiderea de spitale – în toate zonele ţării – a afectat, potrivit estimărilor, mai mult de un milion de oameni.

În condiţiile în care serviciile de sănătate din Afghanistan se află la cel mai scăzut nivel, mii de afghani cheltuiesc milioane de dolari pe an pentru a se trata în ţările vecine Pakistan, India şi Iran.

Cel puţin 30 de centre medicale au fost nevoite să se închidă în cinci districte din estul provinciei Nangarhar din cauza lipsei de resurse şi medicamente, potrivit lui Suhrab Qaderi, consilierul în această provincie. Qaderi acuză guvernul că nu ia nici o măsură pentru a remedia situaţia.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în total 3.135 de facilităţi în domeniul sănătăţii erau funcţionale în 2018 în Afghanistan.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

Mullah Nangyalay a fost ucis în Provincia Herat

BMTF, 10 ian – Peste 60 de civili au fost uciși sau răniți miercuri, într-un atac cu dronă americană care îl viza pe liderul talibanilor din Provincia Vestică Herat, au declarat oficialii locali, joi.

Comandantul taliban, Mullah Nangyalay, a fost ucis în districtul Shindand, aproape de granița cu Iranul, a declarat joi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Herat, Jailani Farhad.

„Potrivit martorilor, peste 60 de civili au fost uciși și răniți în operațiune”, a declarat pentru TOLO News, Toryalai Tahiri, șeful adjunct al Consiliului provincial Herat.

Mullah Nangyalay s-a despărțit de ramura principală a talibanilor după moartea fondatorului Mullah Omar, în 2013, și s-a alăturat unei facțiuni mai mici, conduse de un comandant cunoscut sub numele de Mullah Rasool.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan, a declarat agenției de știri AFP că a lansat „un atac aerian defensiv în sprijinul forțelor afghane”, iar un purtător de cuvînt a confirmat participarea SUA la operațiune.

Principala facțiune talibană negociază cu Washingtonul de mai bine de un an pentru retragerea trupelor americane din Afghanistan, în schimbul garanțiilor de securitate din partea insurgenților.

TALIBANII ATACĂ ÎN SEZONUL DE IARNĂ

BMTF, 2 ian – Cel puţin 23 de membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimele 24 de ore în cursul a trei atacuri distincte ale talibanilor în provincii din nordul Afghanistanului, informează France Presse, preluată de Agerpres.

Această ofensivă, în plină iarnă – sezon marcat cîndva de o pauză în conflict – are loc în timp ce mişcarea talibană a dezminţit luni orice planuri de încetare a focului în cazul unui acord cu SUA privind retragerea forţelor americane.

În provincia Balkh (nord), insurgenţii au ucis şapte poliţişti în timpul unui atac asupra postului lor, potrivit şefului poliţiei din această provincie, Ajmal Fayez. Un membru al consiliului provinciei a oferit un bilanţ de nouă poliţişti şi patru daţi dispăruţi. Postul se află pe ruta care leagă Balkh de provincia vecină Jowzjan.

Mai la est, în provincia Kunduz (nord), talibanii au ucis nouă membri ai forţelor de securitate la un post de control la miezul nopţii, în districtul Dashte-Archi, potrivit purtătorului de cuvînt al administraţiei provinciei, Esmatullah Muradi.

Încă mai la est, insurgenţii au ucis alţi şapte membri ai forţelor de securitate la un punct de control în districtul Darqad, în apropiere de frontiera cu Tadjikistanul, conform unui purtător de cuvînt al provinciei Takhar (nord).

Talibanii şi-au intensificat recent atacurile împotriva forţelor guvernamentale în nordul ţării. Luni, ei au ucis 13 membri ai acestor forţe în provincia Jowyjan.

Negocierile între talibani şi SUA asupra retragerii forţelor americane sînt în impas. În cazul unui acord, ei prevăd între altele o „reducere a violenţei”.

ATAC TALIBAN LA SANGIN

BMTF, 30 dec – Zece soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă într-un atac al talibanilor asupra unei baze militare din provincia sudică Helmand, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacatorii au pătruns în bază printr-un tunel pe care l-au săpat pe dedesubt şi l-au aruncat în aer, a precizat un purtător de cuvînt militar.

Acesta a menţionat că la baza de la Sangin se aflau în acel moment 18 soldaţi care asigurau securitatea populaţiei din zonă, dintre care alţi patru au fost răniţi şi patru au reuşit să „respingă cu curaj atacul talibanilor”.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor din Afganistan, Zabibullah Mudjahid, a revendicat atacul în numele mişcării.

Atacul survine în contextul unui impas în discuţiile dintre SUA şi talibani privind un proiect de retragere a forţelor americane din Afghanistan care prevede o reducere a violenţelor.

Tratativele au fost suspendate după un atac al talibanilor asupra bazei militare american de la Bagram.

Marţi, şapte soldaţi afghani au fost ucişi într-o operaţiune a talibanilor în provincia nordică Balkh.

SITUAȚIE COMPLICATĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 23 dec – Un militar american a fost ucis luni în timp ce se afla ”în acţiune” în Afghanistan, au anunţat forţele armate ale SUA, fără a face alte precizări privind identitatea acestuia.

Acest deces intervine în timp ce Washingtonul şi talibanii încearcă să ajungă la un acord asupra retragerii forţelor americane din Afghanistan, scrie Agerpres.  Preşedintele american Donald Trump a întrerupt la începutul lui septembrie acest dialog, după un atentat revendicat de insurgenţi la Kabul, soldat cu 12 morţi, printre care un soldat american.

Talibanii au revendicat luni atacul în care a fost ucis un militar american, afirmînd că insurgenţii au rănit de asemenea mai mulţi militari americani şi afghani.

Într-un comunicat transmis AFP pe mesageria WhatsApp, purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a afirmat că talibanii „au aruncat în aer un vehicul american în districtul Char Dara din Kunduz”, în noaptea de duminică spre luni.

Potrivit Agerpres, de la începutul lui 2019, în Afghanistan au murit 20 de militari americani, în incidente armate.

În prezent, în această ţară sînt desfăşuraţi în jur de 12.000 de soldaţi americani.

Cu o săptămînă în urmă, zece membri ai unei familii au fost ucişi după ce maşina lor a sărit în aer în timp ce se îndreptau spre o înmormîntare în estul Afghanistanului, au declarat oficiali locali citaţi de AFP. „Victimele sînt cinci bărbaţi, două femei şi trei copii din aceeaşi familie”, a precizat Talib Mangal, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Khost, pentru AFP.

Purtătorul de cuvînt al poliţiei provinciei, Adil Haidar, a confirmat incidentul şi bilanţul, iar un reprezentant al Ministerului de Interne a arătat că bomba a fost plasată la marginea drumului de către talibani.

Situaţia din Afghanistan continuă să se deterioreze în timp ce Statele Unite şi talibanii discută despre o retragere a trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor.

Weekendul trecut, presa americană a relevat că Washingtonul îşi va anunţa săptămîna aceasta intenţia de a retrage 4.000 de militari americani din Afghanistan, dintr-un total de aproximativ 13.000 câţi se află în prezent în această ţară.

AFGHANISTAN – RĂZBOIUL CONTINUĂ

BMTF, 16 dec – La 40 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Afghanistan și la aproape 18 ani de invazia Coaliției Multinaționale condusă de SUA – soldată cu plecarea talibanilor de la putere – situația de Securitate din țară rămîne aproape neschimbată.

Cel puţin 23 de soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă de un grup de talibani infiltraţi într-o bază militară din districtul Qarabagh, în provincia sud-estică Ghazni, scrie Agerpres.

Un alt soldat a fost rănit, dar a supravieţuit pentru că s-a prefăcut că este mort. Talibanii au revendicat atacul, susţinînd că au ucis 32 de soldaţi, număr neconfirmat de autorităţi.

În provincia Ghazni au loc frecvent astfel de atacuri, de obicei executate de talibani. Zeci de membrii ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimii ani în atacuri de acest fel comise în diferite districte ale acestei provincii, unde personalul militar este insuficient, iar noii soldaţi recrutaţi adesea nu sînt verificaţi corespunzător.

Teritoriul cu relief predominant muntos – lanţul Hindukush -, ceva cîmpii aride şi podiş, locuit în văile verzi şi fertile de pe lîngă unele oraşe, nu a prea cunoscut pacea. Plasarea strategică a ţării a fost motiv de ocupaţie pentru Darius cel Mare, Alexandru Macedon, apoi pentru arabii care au adus Islamul; au urmat mongolii cei aprigi, Ginghis Han şi Timur Lenk, împărţirea teritoriului cu Iranul.

Statul afghan paştun – populaţia majoritară – este constituit în anul 1747, sub conducerea lui Ahmad Shah Durrani, iar secolul al XIX-lea este marcat în istoria afghanilor de războaiele cu Marea Britanie, dornică să-şi sporească portofoliul de supuşi; parţial i-a reuşit, dar în 1919, după cel de-al treilea război afghano-englez, Afghanistanului îi este recunoscută independenţa.

Pînă în 1929 se fac unele reforme, conducătorii se tot schimbă unii pe alţii şi astfel ajungem în 1973, cînd vărul regelui Mohammad Zahir Shah îi ia acestuia locul şi se proclamă preşedinte. Afghanistanul devine din monarhie republică.

Apoi, la 27 aprilie 1978, puterea se schimbă din nou, conducerea fiind preluată de Partidul Democrat al Poporului, cu doctrină comunistă. Şi de această dată apar neînţelegeri care au drept rezultat două facţiuni şi conflict intern care escaladează spre război civil, în ciuda reformelor sociale (alfabetizarea populaţiei, drepturi politice pentru femei, etc.) şi agrare.

Intrarea trupelor sovietice în Afghanistan, la 24 decembrie 1979, la cererea expresă a conducerii legitime afghane, are loc tocmai pe fondul acestui climat belicos, profund instabil, ca suport pentru restaurarea echilibrului politic intern. Conducerea este preluată de către şeful celeilalte tabere din Partidul Democrat, Babrak Karmal; problema este că şi opoziţia se organizează, ceea ce sugerează prelungirea conflictului deja în plină exprimare.

Prin urmare, se disting două tabere – Partidul Democrat Popular din Afghanistan, aflat la putere, şi mujahedinii, rebelii islamişti, cărora li se alătură Al-Qaida, organizaţie fondată în 1988, special pentru a întări rezistenţa anti-sovietică în Afghanistan, şi, mai tîrziu, talibanii, derivaţi din mujahedini, după 1993. Fireşte, toată opoziţia este finanţată şi înarmată copios de către SUA, Marea Britanie, Egipt, Pakistan, Arabia Saudită (Osama era saudit, plin de bani şi în relaţii excelente cu CIA). De exemplu, armele ajungeau la mujahedini de la CIA, via serviciile secrete pakistaneze.

La 4 mai 1986, Karmal este înlăturat şi la putere ajunge Mohammad Najibullah, ultimul conducător comunist. El va demisiona în anul 1992, nu înainte de a asista la retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, după Acordul de la Geneva, la 15 mai 1988 şi la 15 februarie 1989.

Războiul civil din această ţară, început în 1978, continuă şi în ziua de astăzi, după ce talibanii au cîştigat puterea în 1996, instituind un regim dur, bazat pe Sharia (legea islamică). Este drept că unii combatanţi s-au schimbat; talibanii au fost susţinuţi de SUA cît timp au acţionat antisovietic. Ulterior, Afghanistanul a devenit o veritabilă pepinieră pentru teroriştii fundamentalişti, iar americanii s-au trezit cu “bomba teroristă” în braţe!

Că luptătorii Armatei a 40-a Sovietice (cei aproximativ 642.000 de soldaţi detaşaţi) nu au avut viaţă uşoară în acest conflict este deja bine ştiut. Ce se ştie foarte puţin (oare de ce?) este ajutorul concret dat populaţiei şi statului afghan de către Uniunea Sovietică atît înainte, cît şi în timpul conflictului cu opoziţia afghană – drumurile, podurile, spitalele şi şcolile construite, permanenta asistenţă pe toate planurile! Prezenţa militarilor sovietici în Afghanistan a costat URSS aproximativ 50 de miliarde de dolari USA (adică 15 milioane de dolari pe zi).

Cei 9 ani de confruntare sovieto-mujahedină au însemnat morţi în ambele tabere (14.000 de militari sovietici şi circa 1 milion de combatanţi afghani), precum și peste cinci milioane de civili afghani refugiaţi în Iran şi Pakistan, pierderi materiale importante. Ceea ce iniţial părea a fi o intervenţie rapidă (la cerere), de restabilire a ordinii într-o ţară vecină şi prietenă, s-a transformat într-un război de gherilă.

Mujahedinii, sprijiniţi de SUA, Marea Britanie, Egipt şi Arabia Saudită cu arme, bani, consilieri militari şi instrucţie în tabere speciale de antrenament, au întreţinut conflictul armat, organizîndu-se în grupuri care au hărţuit fără încetare unităţile armate sovietice.

Cînd implicarea URSS nu a mai fost considerată oportună de către conducătorii săi, armata sovietică a fost retrasă (15 februarie 1989). Ulterior, după demisia lui Najibullah în 1992, Afghanistanul a intrat pe mâna “aliaţilor” săi. Războiul continuă!

VICTIME CIVILE ÎN KUNDUZ

BMTF, 28 nov – O mină care a explodat la trecerea unui vehicul în localitatea Imam-Sahib, în nordul Afghanistanului, a ucis miercuri 15 civili afghani, între care şase femei şi opt copii, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului afghan de Interne, citat de AFP, scrie Agerpres.

„În jurul orei locale 17:00, o mină instalată de teroriştii talibani a explodat la trecerea unui vehicul civil în piaţa Imamuddin din Imam-Sahib, provincia Kunduz, ucigînd 15 civili”, a declarat Nasrat Rahimi.

Victimele sînt şase femei, opt copii şi un bărbat, a precizat el.

Imam-sahib este o localitate foarte apropiată de frontiera tadjikă. Provincia Kunduz este scena unor confruntări regulate între talibani şi forţele guvernamentale, sprijinite de americani.

Capitala cu acelaşi nume al provinciei a fost obiectul unui asalt al insurgenţilor, care a eşuat la începutul lunii septembrie. Talibanii au cucerit pentru scurt timp oraşul în septembrie 2015.

Provincia adăposteşte de asemenea elemente ale grupării jihadiste Statul Islamic. După un atentat în 6 noiembrie în Tadjikistan, şeful Serviciului de Securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, semnalase o activitate crescută a unităţilor Statului Islamic în Afghanistan.

Elicopter la pămînt în Afghanistan

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 20 nov – Cel puţin doi soldaţi americani din trupele staţionate în Afghanistan au murit miercuri în urma prăbuşirii elicopterului în care se aflau, fără a se cunoaşte încă oficial cauza incidentului, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Biroul de presă al armatei americane a relevat într-un comunicat că se investighează cauzele prăbuşirii aparatului, însă datele preliminare „nu indică tir inamic”. Sursa citată nu a divulgat identitatea militarilor decedaţi, deoarece procedura prevede acest lucru timp de pînă la 24 de ore după ce au fost notificate în prealabil familiile celor morţi.

Cu toate acestea, talibanii au revendicat doborîrea elicopterului, care se presupune că a avut loc în provincia estică Logar în timpul unei operaţiuni comune a forţelor afghane şi americane contra bazelor insurgente din regiune.

„Elicopterul a fost doborît şi au murit 54 de invadatori şi soldaţi afghani. După prăbuşire, aparatul a luat foc şi a fost complet distrus”, a precizat într-un comunicat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid. El a adăugat că, după căderea elicopterului, la faţa locului au ajuns mai multe avioane americane pentru a asigura zona şi a prelua toate victimele.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului din Logar a confirmat pentru EFE că în cursul nopţii au existat în provincie operaţiuni militare ale forţelor afghane susţinute de aviaţia străină, dar lipsesc informaţii privind posibile victime în cadrul acţiunii.

Revendicarea talibanilor survine la doar o zi după ce aceștia au eliberat doi ostatici – americanul Kevin King şi australianul Timothy Weeks – eliberaţi marţi, în districtul Now Bahar din provincia Zabul, în sud-estul Afghanistanului şi au fost predaţi forţelor americane. Cei doi s-au aflat timp de patru ani în captivitatea talibanilor, potrivit unor surse ale poliţiei şi comandanţilor insurgenţilor talibani, informează AFP.

Trei comandanţi talibani au confirmat această informaţie, dintre care doi au spus că aşteaptă la schimb eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt.

La rîndul său, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat la 12 octombrie eliberarea acestor deţinuţi, între care Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o ramură importantă a rebeliunii talibane, cu scopul de a permite celor doi occidentali, răpiţi în 2016 la Kabul să scape din captivitatea talibanilor. Un purtător de cuvînt al preşedinţiei afghane a informat însă cu privire la o întîrziere intervenită în acest schimb.

Preşedintele Ghani a mai subliniat că eliberarea lor este o decizie extrem de dificilă, dar şi principala condiţie pentru demararea negocierilor oficiale pentru a pune capăt conflictului care durează de 18 ani în ţară.

Între timp, forţele de securitate afghane i-au eliminat pe militanţii grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Afghanistan, a declarat marţi Ashraf Ghani, la cîteva ore după ce un schimb de deţinuţi cu insurgenţi talibani a crescut speranţa pentru reducerea violenţelor în această ţară, relatează Reuters.

Peste 600 de luptători ai SI, grupare cunoscută la nivel local sub acronimul Daesh, s-au predat împreună cu familiile lor guvernului afghan în ultimele săptămîni. Oficiali susţin că atacuri aeriene ale forţelor afghane şi ale coaliţiei, lipsa fondurilor şi moralul scăzut au determinat gruparea jihadistă să renunţe.

”Acum, că militanţii Daesh s-au predat, cer autorităţilor să le trateze familiile în mod uman”, a adăugat preşedintele Ghani.

Guvernul afghan susţine că printre luptătorii aflaţi în custodia sa se află cetăţeni străini din Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Iran, Azerbaidjan, Kazahstan şi Maldive.

Cu toate acestea, talibanii afghani, care luptă împotriva SI şi a guvernului pentru controlul ţării, au contestat aceasta. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor, a calificat anunţul făcut de preşedintele afgan Ghani drept ”absurd”.

UPDATE: GARDA WORLD vizată de un nou atentat sinucigaș

BMTF, 13 nov –

Numărul morţilor după explozia unui automobil-capcană miercuri, la Kabul, a crescut la 12, printre care şi trei copii de vîrstă şcolară, a anunţat joi o purtătoare de cuvînt a ministerului afghan de Interne, citat de Reuters. Deflagraţia a rănit peste 20 de oameni, inclusiv patru cetăţeni străini angajaţi ai unei firme de securitate.

Potrivit surselor noastre, în automobilul afectat de explozia VBIED se aflau cel puțin un contractor roman și unul Georgian. Cei patru contractori răniți grav la membrele inferioare au fost transferați la spitalul din Bagram. Contractorii erau angajați ai companiei GardaWorld.

Deocamdată, atentatul nu a fost revendicat, iar autorităţile nu au indicat ca autor nici un grup angajat în conflicte cu forţele de securitate.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte zece, printre care patru străini, au fost rănite în urma exploziei unei maşini-capcană la Kabul, miercuri dimineaţa, a anunţat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi, informează AFP, preluată de Agerpres.

Explozia a avut loc la orele locale 07:25 (02:55 GMT) în sectorul PD15 (nord), nu departe de sediul Ministerului de Interne, a spus acesta. El a precizat că atacul, comis cu ajutorul unui „microbuz încărcat cu explozivi a vizat firma de securitate GardaWorld”, despre care site-ul nostru a scris recent, fiind implicată în scandalul contractorilor români.

„Şapte dintre concetăţenii noştri au fost ucişi şi zece persoane, dintre care patru străini ai firmei de securitate, au fost răniţi”, a spus el, fără a precizat naţionalitatea membrilor GardaWorld.

Unul dintre cei ucişi era „un elev de 13 ani care se ducea la şcoală”, a subliniat ministrul de interne în exerciţiu, Massoud Andarabi, în timpul unei conferinţe de presă.

O altă sursă de la acelaşi minister a afirmat iniţial că maşina a vizat un convoi de vehicule guvernamentale pe o arteră principală.

Atentatul, survenit la oră de vârf, nu a fost revendicat deocamdată.

Acest atentat a survenit în condiţiile în care preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat marţi eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt într-un aparent schimb cu doi profesori străini reţinuţi ostatici de insurgenţi din 2016, gest care ar putea avea importante urmări pentru procesul de pace.

Printre cei trei prizonieri talibani figurează Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o importantă ramură a rebeliunii talibane şi autorul a numeroase atacuri împotriva autorităţilor de la Kabul şi a aliaţilor săi din NATO.

REPOZIȚIONARE INTERESANTĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 1 nov – Forţele afghane susţinute de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA au comis crime de război şi alte atrocităţi în timpul operaţiunilor, potrivit unui raport al Human Rights Watch difuzat joi, scrie Agerpres.

Raportul de 50 de pagini, care a studiat 14 cazuri datînd de la sfîrşitul lui 2017 pînă la jumătatea lui 2019, subliniază că forţele paramilitare au ucis civili în timpul operaţiunilor pe timp de noapte, au făcut să dispară deţinuţi şi au atacat unităţi medicale care se credea că tratau insurgenţi.

Începînd din 2001, CIA a menţinut o operaţiune contrateroristă în Afghanistan în paralel, dar în mod distinct, de operaţiunea militară a SUA, se spune în raport. Agenţia a continuat să recruteze, antreneze şi desfăşoare forţe paramilitare afghane pentru a contracara forţele Al-Qaida şi ale talibanilor, iar din 2014 şi ale militanţilor din Stat Islamic.

În timpul unei operaţiuni, o unitate paramilitară a ucis opt oameni care îşi vizitau familiile în timpul sărbătorii musulmane Eid, în august, în provincia Paktia din sudul Afghanistanului. În timpul altei operaţiuni, forţele paramilitare au întreprins un raid asupra unei clinici din provincia Wardak, ucigînd doi infirmieri, un gardian şi un angajat al laboratorului din clinică, în iulie, care ar fi tratat militanţi talibani.

În primele nouă luni ale lui 2019, Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) a documentat mai mult de 2.500 de morţi în rîndul civililor şi peste 5.600 de persoane rănite. Potrivit raportului, forţele pro-guvernamentale au fost responsabile de moartea a 1.149 de persoane şi de rănirea a circa 1.200.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afghani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională. În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afghane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat „forţelor întunericului”, fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Pentru a face pace cu talibanii, fie ei şi moderaţi, e nevoie ca forţele de securitate afghane să oprească „vînătoarea” acestora. Oprind vînătoarea, ANA intră în conflict direct cu forţele internaţionale dislocate pe tot teritoriul ţării.

Forţele speciale destinate să-i vîneze pe liderii talibani au fost dezarmate şi au intrat în închisoare. Liderul comandoului, Atal Afghanzai este acuzat de uciderea unui înalt responsabil corupt din poliţie, în plină zi. Alţi 40 de membri ai FOS afghan sînt arestaţi departe de privirile indiscrete, se pare nu numai cu încuviinţarea tacită a autorităţilor centrale.

Se ştiu foarte puţine lucruri despre Forţa de Operaţiuni Speciale „Kandahar Strike Force”, un grup controversat, finanţat de CIA, care opera după modelul „vigilante”, adică, fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, KSF acţiona în provnciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan. Grupul era format din membri de elită ai armatei regulate afghane, selectaţi de ofiţeri CIA şi instruiţi de Forţele Speciale americane la Kandahar, în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda, construită de către forţele lui Osama Bin Ladden în 1996. Grupul opera în afara „parametrilor instituţionali ai guvernului afghan” şi se subordona direct CIA.

Operaţiunile de tip „blackops” erau derulate în întreaga ţară, însă, comandourile fiind transportate de către forţele americane cu ajutorul elicopterelor Blackhawk. Afghanzai susţinea, pentru presa americană, că acţiunile grupului său au fost atît de eficiente, încît a primit numeroase scrisori de apreciere, chiar din partea fostului preşedinte Hamid Kharzai!

Grupul a fost desfiinţat, iar cei 41 de membri ai săi au fost arestaţi sub diferite acuzaţii, de la execuţii extrajudiciare, la tortură, furt şi viol. Este clar că gruparea stătea în calea „reconcilierii” cu talibanii, subiect fierbinte şi extrem de discutat în Loya Jirga.

Grupul pentru drepturile omului le cere guvernelor afghan şi american să pună capăt activităţilor forţelor paramilitare. Cererea survine în contextual în care negocierile de pace pentru Afghanistan au fost preluate de China, într-un format sexagonal, din care mai fac parte Pakistanul, Rusia, Statele Unite, Guvernul de la Kabul și reprezentanții talibanilor!

Zalmay Mamozy Khalilzad, trimisul special al SUA în Afghanistan, s-a întîlnit săptămîna trecută la Moscova cu delegaţiile chineză, rusă şi pakistaneză, anunţînd viitoarea întîlnire de la Beijing unde să vină „o largă varietate de lideri politici, inclusiv reprezentanţi ai Republicii Islamice Afghanistan, altor lideri afghani şi ai talibanilor”. Elementul nou îl reprezintă recunoaşterea rolului Chinei ca element cheie în rezolvarea problemelor din Afghanistan, ţară cu care are o frontieră comună de doar 76 km, dar pe unde trece deja, din 2016, unul dintre traseele principale ale Noului Drum al Mătăsii, cu calea ferată aferentă.

ATACURILE TALIBANE S-AU INTENSIFICAT

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 31 oct – Numărul atacurilor lansate de talibani împotriva forţelor afghane şi a celor aliate a crescut în ultiimele luni.  Astfel, în perioada iunie-septembrie 2019 numărul acestor atacuri a sporit cu 5% faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Potrivit SIGAR, 17 militari americani au fost ucişi şi 124 răniţi în lupte în perioada ianuarie-septembrie 2019 în Afghanistan, cel mai mare număr din ultimii cinci ani.

De asemenea, a crescut numărul muniţiilor lansate asupra teritoriului afghan în primele nouă luni din 2019, cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, septembrie depăşind din acest punct de vedere orice altă lună începînd din 2010, indică un raport publicat joi de o agenţie guvernamentală a SUA, scrie Agerpres.

În total, 5.431 de bombe, proiectile şi alte muniţii au fost lansate în timpul misiunilor aeriene ale forţelor SUA şi ale coaliţiei internaţionale perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, potrivit raportului elaborat de Inspectorul general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR).

Conform datelor puse la dispoziţie de forţele aeriene americane, numărul bombardamentelor din Afghanistan a înregistrat o ascensiune importantă, de la 4.361 de bombe lansate în 2017 la 7.361 în 2018.