Etichetă: TALIBANI

CAMION CAPCANĂ ÎN LAGHMAN

BMTF, 16 oct – Trei oameni au murit, printre care doi poliţişti, şi circa 27 de personae, între care 20 de copii ai unei şcoli religioase au fost răniţi într-un atentat cu camion-capcană comis în estul Afghanistanului, au anunţat miercuri responsabili locali, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacul, care a avut loc în provincia Laghman, a vizat cartierul general al poliţiei din districtul Alishing, potrivit purtătorului de cuvînt al guvernului din provincie, Asadullah Daulatzai.

Explozia a fost atît de puternică, încît a distrus parţial o medresă (şcoală religioasă) din apropiere. În jur de 20 de elevi din clase mici au fost „răniţi cu cioburi de sticlă”, a precizat Daulatzai. Şase poliţişti au fost de asemenea răniţi, potrivit acestuia.

Talibanii au revendicat acest atac, care, potrivit lor, a ucis zeci de membri ai forţelor de securitate.

Provinciile din estul Afganistanului, printre care se numără şi Laghman, sînt scena unor atacuri frecvente din partea talibanilor împotriva forţelor de ordine. Aceste atacuri fac în mod regulat victime printre civili.

Copiii afgani suferă cel mai mult din cauza situaţiei de securitate din ţara lor. Nu mai puţin de 192 de şcoli au fost ţinta unor atacuri şi peste 1.000 au fost închise în Afghanistan anul trecut, din motive de securitate, potrivit Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF). În jur de 500.000 de copii şi-au văzut astfel „refuzat dreptul lor la educaţie”, deplînge agenţia ONU.

Atentatul din Laghman a survenit la o zi după prăbuşirea unui elicopter al armatei afghane, accident în care au murit şapte soldaţi, potrivit Ministerului Apărării afghan.

SCRUTIN ÎNSÎNGERAT

BMTF, 15 oct – Peste 450 de civili au fost victime ale unor atacuri, dintre care 85 au murit, în campania electorală şi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Afghanistan, în principal din cauza talibanilor, a anunţat ONU marţi, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Afghanistan (UNAMA) a înregistrat 277 de victime ale unor atacuri, dintre care 28 de morţi, doar în ziua scrutinului care a avut loc la 28 septembrie. UNAMA s-a declarat „preocupată în special de faptul că peste o treime dintre victimele din ziua votului au fost copii”.

Ameninţările şi atacurile împotriva organizării alegerilor au jucat un rol important în slaba participare, evaluată la circa 27%, conform ultimelor cifre disponibile.

UNAMA, al cărei raport acoperă perioada dintre începutul înregistrării candidaturilor, la 8 iunie, şi sfîrşitul lunii septembrie, a precizat că pierderile civile în atacuri legate de alegeri sînt „semnificativ mai mici” decît cele survenite la alegerile din octombrie 2018, cu 56 de morţi în ziua votului.

Conform UNAMA, principala vină pentru atacuri o au talibanii, care nu au ascuns că vor face totul pentru a împiedica organizarea scrutinului, pe care îl consideră ilegitim. UNAMA a transmis că „circa 95% dintre victimele civile în violenţele legate de alegeri în ziua scrutinului au fost atribuite talibanilor”.

Majoritatea atacurilor au fost comise cu rachete, grenade şi mortiere, precum şi cu dispozitive explozive improvizate „plasate în interiorul sau în apropierea unor birouri de vot, inclusiv în şcoli”.

Cele mai sîngeroase atacuri au fost comise la Kabul la 28 iulie asupra unei reuniuni electorale (21 de morţi) şi la nord de capitală, la 17 septembrie, unde un atentat sinucigaş în timpul unei întruniri electorale a făcut 30 de morţi.

ALEGERI EXPLOZIVE ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 sep – Mai multe explozii au avut loc sîmbătă în oraşele Kabul, Ghazni, Jalalabad şi Kandahar, la o oră după deschiderea secţiilor de votare în Afghanistan, unde alegătorii trebuie să-şi aleagă viitorul preşedinte, informează Reuters, preluată de Agerpres.

La Kandahar, în sudul ţării, trei persoane au fost rănite în explozia din interiorul unei secţii de votare, a declarat un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei. Explozia s-a produs în interiorul unei moschei, unde fusese deschis un centru de votare, printre răniţi s-ar număra şi un poliţist.

Un medic de la spitalul Mirwais a declarat, potrivit AFP, că „15 persoane, toţi bărbaţi, au fost rănite şi duse la spital”.

Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa şi alte trei au fost rănite atunci cînd un dispozitiv exploziv a fost detonat în interiorul unei şcoli unde fusese deschis un birou de vot în districtul Sorkh Rod, în provincia Nangarhar din estul ţării.

De asemenea, cel puţin un observator a fost ucis într-un atac în provincia Kunduz.

Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atacurile din Ghazni, Kabul şi alte cîteva regiuni unde exploziile nu au fost confirmate imediat de autorităţi.

Comisia electorală a anunţat la mijlocul zilei că nu va avea contact cu 901 din cele 4.942 de secţii de votare deschise în ţară.

Peste 100.000 de soldaţi şi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a proteja birourile de vot în cadrul alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, pe care talibanii au ameninţată să le perturbe cu atentate sinucigaşe şi atacuri rachetă.

JURNALIST UCIS LA KANDAHAR

BMTF, 26 sep – Patru oameni, între care un jurnalist şi un copil, au fost ucişi în explozia unei bombe plasate la intrarea într-un birou de campanie al preşedintelui Ashraf Ghani din Kandahar, în sudul Afghanistanului, au anunţat  AFP şi Reuters.

Abdul Hamid Hotaki, care prezenta ştirile la postul local de radio Hewad, se întorcea acasă marţi seara cînd a fost grav rănit de explozie, alături de alţi şapte civili, a precizat un purtător de cuvînt al guvernatorului din Kandahar.

Hotaki şi alţi civili răniţi au fost transportaţi imediat la spital, dar din păcate el a murit cîteva ore mai târziu, a menţionat acesta.

Între ceilalţi trei morţi în explozie se numără şi un copil, a indicat Ministerul de Interne afghan, care a atribuit atentatul talibanilor.

Talibanii au ameninţat că vor face tot posibilul pentru a împiedica desfăşurarea alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, 28 septembrie, considerîndu-le nelegitime.

Agerpres amintește că săptămîna trecută, un atentat sinucigaş la o reuniune electorală la nord de Kabul, revendicat de talibani, s-a soldat cu 26 de morţi.

Tot miercuri, o altă explozie a vizat un birou de campanie al preşedintelui Ghani la Lashkar Gal, în provincia sudică Helmand. Trei persoane au fost rănite în acest incident.

Afghanistanul este considerată cea mai periculoasă ţară pentru ziarişti, care se expun la imense riscuri lucrînd în această zonă de conflict şi uneori sînt vizaţi direct de atacuri.

Cel puţin 15 ziarişti şi angajaţi din presă au fost ucişi în Afghanistan în 2018, considerat cel mai sumbru an de pînă acum pentru această profesie în această ţară, potrivit organizaţiei Reporteri fără frontiere.

În aprilie 2018, fotograful-şef al AFP din Afghanistan, Shah Marai, şi-a pierdut viaţa alături de alte 24 de persoane, între care opt jurnalişti, într-un atac sinucigaş la Kabul.

20 de morți în Zabul. Ambulanțe din Kandahar

BMTF, 19 sep – Un atentat cu maşină-capcană revendicat de talibani şi care viza un imobil al serviciilor de informaţii din Qalat, în sudul Afghanistanului, s-a soldat cu 20 morţi şi 95 de răniţi, potrivit agențiilor internaționale de presă.

„În această dimineaţă, o maşină-capcană a vizat NDS (serviciile de informaţii afghane). Spitalul regional care este situat în acelaşi loc a fost distrus în atac. Zece persoane au murit şi 85 au fost rănite”, a declarat Rahmatullah Yarmal.

Atacul a fost revendicat de un purtător de cuvînt al talibanilor, Qari Yousuf Ahmadi: „Am întreprins un atac-martir împotriva NDS”, a declarat el într-un mesaj, afirmînd că clădirea vizată a fost complet distrusă.

Potrivit unei purtătoare de cuvînt a Ministerului de Interne afghan, Marwa Amini, atacul a avut loc „în jurul orelor 05:50, cu un camion-capcană, lîngă spitalul din Zabul”.

Afghanistanul este, în ultimele zile, scena unei serii de atacuri sîngeroase revendicate majoritatea de talibani. Ele intervin în condiţiile în care alegeri prezidenţiale sînt programate să aibă loc în 28 septembrie.

Marţi, cel puţin 48 de persoane au fost ucise în două atacuri-sinucigaşe, unul împotriva unui miting electoral al preşedintelui Ashraf Ghani în centrul ţării, altul la Kabul, vizînd un centru de recrutare al armatei.

Miercuri, patru civili au fost ucişi într-un atentat-sinucigaş şi într-un asalt împotriva unei clădiri oficiale la Jalalabad (est).

Atentatul de astăzi are loc în timp ce emisarul Statelor Unite pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, însărcinat cu negocierile cu talibanii, va fi audiat cu uşile închise în Congres, la zece zile după ce preşedintele american, Donald Trump, a pus capăt discuţiilor, relatează AFP.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Eliot Engel, l-a convocat pe Zalmay Khalilzad săptămîna trecută pentru ca aceasta să vină să detalieze „planul său de pace” în prezent „îngropat” şi „pentru a înţelege cum acest proces” a „deraiat”, a făcut cunoscut congresmanul într-un comunicat.

MARȚEA NEAGRĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 18 sep – Cel puţin 48 de persoane au fost ucise marţi în Afghanistan în două atentate-kamikaze, unul asupra unui miting electoral al preşedintelui Ashraf Ghani şi altul la Kabul, ambele fiind revendicate de talibani, care consideră scrutinul prezidenţial prevăzut pentru 28 septembrie ca fiind ilegitim, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Primul atac, comis de un kamikaze pe motocicletă, s-a produs în cursul dimineţii la Charikar, o localitate din provincia Parwan, la o oră de mers cu maşina la nord de capitală, a transmis Nasrat Rahimi, purtător de cuvînt al Ministerului de Interne.

Explozia, care s-a produs în apropiere de primul punct de control prin care se făcea acces la mitingul electoral, a făcut „26 de morţi şi 42 de răniţi”, a spus el. Printre victime se numără „femei şi copii”, a declarat pentru AFP directorul spitalului din Parwan, Abdul Qasim Sangin. Preşedintele Ghani nu a fost rănit.

Un alt atentat-sinucigaş s-a produs la o oră mai tîrziu în centrul Kabulului. Conform unor fotografii ale unor servicii de securitate private, atacul s-a produs în apropiere de un centru de recrutare al armatei.

22 de persoane, dintre care şase membri ai forţelor de securitate, au murit şi 38 au fost rănite în acest atentat terorist, comis de un kamikaze, a transmis Ministerul de Interne într-un comunicat. De asemenea, printre victime se numără „femei şi copii”, conform autorităţilor.

Talibanii au revendicat cele două atacuri, reamintind că au cerut populaţiei să nu participe la reuniuni electorale în vederea alegerilor prezidenţiale de la 28 septembrie.

Atentatul de la Parwan este cel mai sîngeros dintre atacurile care au vizat campania electorală de la lansarea acesteia la 28 iulie. Un alt atac soldat cu 20 de morţi a vizat în acea zi birourile Afghanistan Green Trend (AGT), o mişcare politică fondată de Amrullah Saleh, prezent pe lista lui Ashraf Ghani în poziţia de prim-vicepreşedinte.

Talibanii au anunţat la începutul campaniei electorale că vor face totul pentru a perturba scrutinul. Ei nu recunosc nici o legitimitate autorităţilor afghane, cu care au refuzat întotdeauna dialogul.

Numeroşi observatori se aşteptau la o revenire a violenţelor din partea lor după ce preşedintele american Donald Trump a suspendat recent negocierile cu mişcarea talibană asupra unei retrageri progresive a forţelor americane din Afghanistan.

Decizia Washingtonului a venit la scurt timp după un atentat la 5 septembrie la Kabul, revendicat de asemenea de talibani, care a făcut 12 morţi, între care un soldat american şi un soldat român.

11 SEPTEMBRIE, RACHETE LA KABUL

BMTF, 11 sep – O rachetă a lovit miercuri un zid al ministerului afghan al Apărării, în apropierea ambasadei americane, în primele ore ale zilei în care se împlinesc a 18 ani de la atentatele antiamericane la la 11 septembrie 2001, scrie Agerpres.

„O rachetă a lovit un zid al complexului Ministerului Apărării, fără să facă victime”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nosrat Rahimi, într-un comunicat.

Atacul a avut loc imediat după miezul nopţii.

A fost primul din capitala afghană după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat sîmbătă că pune capăt negocierilor purtate cu talibanii privind retragerea trupelor americane.

Aceştia au avertizat marţi că, dacă SUA abandonează tratativele, „vor regreta în curînd”. Aveam două căi de a pune capăt ocupaţiei în Afghanistan, cea a jihadului şi luptelor, şi cea a discuţiilor şi negocierilor. Dacă Trump vrea să stopeze discuţiile, o vom lua pe prima cale şi ei o vor regreta în curînd, a declarat un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

Preşedintele american a declarat luni că, în ce-l priveşte, negocierile cu talibanii sînt moarte, după ce sîmbătă seara anunţase anularea unei întîlniri secrete prevăzute la Camp David cu talibanii pentru finalizarea unui acord negociat de peste un an.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York, Washington şi din Pennsylvania au determinat intervenţia americană în Afghanistan împotriva organizaţiei Al-Qaida, prezentă în ţară, şi a talibanilor aflaţi atunci la putere la Kabul.

Capitala afghană a fost săptămîna trecută ţinta a două atentate, revendicate de talibani, care au făcut numeroase victime, printre care români.

ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. OPT CONTRACTORI ROMÂNI AU DEMISIONAT ŞI SE ÎNTORC ÎN ŢARĂ, DUPĂ ATACUL DE LUNI, DE LA KABUL

BMTF, 8 sep – Talibanii au răpit şase jurnalişti afghani care lucrează pentru organizaţii media private şi de stat în provincia Paktia, au anunţat oficiali din guvern, potrivit Reuters. Reporterii, care lucrează pentru radiouri şi televiziuni care transmit ştiri în limbile paştună şi dari, au fost răpiţi în timp ce se deplasau împreună din provincia Paktika spre Paktia, pentru a participa vineri la un workshop media.

“Încercăm să negociem eliberarea lor”, a declarat Abdullah Hasrat, purtător de cuvînt al guvernatorului din Paktia.

Un reprezentant al talibanilor a confirmat răpirea celor şase jurnalişti, însă a precizat că reporterii vor fi eliberaţi în curînd. “Da, luptătorii noştri i-au răpit din greşeală. În acest moment nu ne funcţionează comunicarea prin telefoane, însă jurnaliştii vor fi eliberaţi după ce vom reuşi să luăm legătura cu comandantul local”, a spus Zabihullah Mujahid, purtător de cuvînt altalibanilor.

În 2018, Afghanistan a fost cea mai periculoasă ţară pentru jurnalişti, fiind înregistrate 13 decese.

În iunie, talibanii au lansat un avertisment către mass-media afghană, spunînd că jurnaliştii vor fi ţinta unor atacuri dacă vor continua să transmită propaganda guvernului împotriva insurgenţilor.

Talibanii au lansat un atac, vineri, şi asupra capitalei provinciei afghane Farah, gruparea intensificînd atacurile în toată ţara, transmite AFP preluată de Agerpres.

În acest atac, zeci de luptători talibani au cucerit un centru local de recrutare al Armatei Naţionale afghane, a indicat pentru AFP purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei. De partea cealaltă, un purtător de cuvînt al talibanilor s-a referit la o „vastă operaţiune în curs în provincia Farah”.

Farah, capitala provinciei cu acelaşi nume situată în vestul ţării în apropiere de frontiera cu Iranul, a fost şi în trecut atacată. Talibanii au cucerit-o pentru scurt timp în mai 2018, fiind apoi izgoniţi de armata afghană cu sprijinul forţelor NATO.

Rezultatul luptelor de vineri rămîne incert.

Purtătorul de cuvînt al ministerului de Interne, Nasrat Rahimi, a afirmat într-un mesaj că „inamicul a suferit lovituri puternice în mai multe zone şi toţi atacatorii vor fi curînd eliminaţi”.

Talibanii încearcă totodată, de sîmbăta trecută, să cucerească în nordul ţării capitala provinciei Kunduz şi au lansat duminică operaţiuni împotriva localităţii Pul-e Khumri.

Capitala afghană Kabul a fost şi ea scena a două atacuri sîngeroase, luni şi joi, revendicate de către talibani. În atacul de luni asupra cartierului fortificat Green Village şi-a pierdut viaţa şi ofiţerul SIE Vasile Rădună, din cadrul misiunii diplomatice române de la Kabul, aflată în acel cartier. Personalul diplomatic a fost evacuat de către FOS afghane, în timpul nopţii, afghanii fiind singurii autorizaţi să acţioneze în timpul nopţii, pe teritoriul Afghanistanului. Un alt oficial român a fost rănit. 20 de foşti militari români (şi NU militari români! Foşti! n.a.), actualmente contractori privaţi pentru o companie canadiană al cărei contract este chiar paza GV, au fost implicaţi în schimbul de focuri cu insurgenţii. În urma unor neînţelegeri contractuale ulterioare atacului, opt din cei 20 de contractori români au demisionat şi se află în drum spre casă.

Atacul de luni asupra GV a debutat cu detonarea unei cisterne plină de combustibil. În urma deflagraţiei extrem de puternice, zeci de maşini şi constructii din Green Village, dar şi din afara perimetrului întărit, au fost pur şi simplu distruse, ceea ce a iscat o revoltă violentă a populaţiei civile în zilele de marţi şi miercuri. Misiunea diplomatică a României la Kabul a avut ghinionul să se afle în apropierea breşei, dar nu a fost vizată direct de atacul taliban!

Prin breşa făcută de explozia camionului-capcană au pătruns cinci terorişti înarmaţi cu zeci de grenade şi pistoale mitralieră care s-au împrăştiat în directii diferite ale complexului Green Village. Fiecare dintre ei a lansat atacuri, încercînd să ucidă cît mai mulţi occidentali. Potrivit relatărilor la cald ale unor contractori, românii nu deţineau arme de foc, compania motivînd că nu are suficiente! Mai mult, pe timpul nopţii, armele ar trebui păstrate în armurărie, sau în fişete speciale. Exista un pistol mitralieră la cinci români, potrivit relatărilor. Compania canadiană nu şi-a respectat angajamentele faţă de contractorii români, iar opt dintre ei au preferat să renunţe la contract.

INTELLIGENCE-UL ROMÂNESC VIZAT DIRECT LA KABUL. ROMÂNII SÎNT „ÎN CURU GOL”!

BMTF, 5 sep – Bilanţul atentatului sinucigaş de joi de la Kabul a crescut la cel puţin 10 morţi, între care şi un militar român, şi 42 de răniţi. Militanţii talibani au revendicat responsabilitatea pentru atentatul sinucigaş care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO şi care s-a soldat cu cel puţin 5 morţi şi 35 de răniţi.

MApN precizează într-un comunicat de presă că decesul militarului român a survenit în jurul orei 11.40, ora României, în urma unei explozii generate de o maşină-capcană. Acesta este caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi, din cadrul FOS, care îndeplinea funcția de șofer în cadrul structurilor de comandament NATO din Kabul.

Caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi avea 38 de ani, era căsătorit și avea doi copii. Era angajat în M.Ap.N. din anul 2004 și se afla la a treia misiune în Afghanistan.

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a lui Ciprian-Ștefan Polschi și a înaintat Președintelui României propunerea de a-i conferi Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale îşi exprimă profundul regret pentru producerea acestui tragic eveniment și transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Vineri, 6 septembrie, în unitățile militare din țară și din teatrele de operații vor fi organizate ceremonii de comemorare a militarului căzut la datorie.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că sediul agenţiei de spionaj afghane a fost ţinta atacului şi că explozia s-a produs cînd un convoi de forţe străine trecea prin zonă.

Deflagraţia a fost provocată de un minibus încărcat cu explozibili care a sărit în aer în jurul orei locale 10:10 (05:40 GMT), a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

Un purtător de cuvînt al agenţiei de spionaj afghane a declarat că ţinta a fost un punct de control. Deflagraţia a putut fi auzită de la o depărtare de 3,5 kilometri.

Imagini ale camerelor de supraveghere, postate online de 1TV, un canal de televiziune local, arată cum o furgonetă trece printr-o barieră de beton şi se apropie de ceea ce par a fi două vehicule 4×4 blindate de culoare albă, după care explodează. Rahimi a anunţat că 12 maşini aparţinînd unor civili au fost distruse în explozie. Sute de oameni se aflau în zonă în momentul exploziei, potrivit Reuters.

Atacul – care a distrus maşini şi magazine din zonă – se produce în plin proces de negocieri între SUA şi talibani.

Acest atentat are loc la doar trei zile de la atentatul de luni noaptea, soldat cu 16 morţi şi peste 100 de răniţi, şi în care şi-a pierdut viaţa şi un diplomat român, iar un altul a fost grav rănit.

Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, lucrător al SIE, a murit, iar altul a fost grav rănit în urma atacului terorist care a avut loc în noaptea de luni spre marţi, la Kabul. „În cursul nopţii de 2 spre 3 septembrie, în cadrul campusului în care îşi desfăşoară activitatea Ambasada României la Kabul a avut loc un atac îndreptat împotriva cetăţenilor străini. În urma atacului, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit”, transmite MAE într-un comunicat.

Potrivit Ministerului nostru de Externe, românul ucis în atentat avea 43 de ani şi era membru al echipei de securitate a ambasadei. „Este un moment foarte tragic pentru România, în principal nu doar pentru misiunea noastră diplomatică acolo, nu doar pentru Ministerul Afacerilor Externe, pentru România, pentru că un om şi-a pierdut viaţa, practic, un om tînăr şi-a dat viaţa pentru a-i salva pe ceilalţi, într-un efort de a combate acest atac terorist”, a spus ministrul de externe, Ramona Mănescu, cînd a aflat de atac.

Atacul s-a petrecut luni seara, la ora locală 21.45. Talibanii au vizat complexul rezidenţial Green Village (Cartierul Verde) aflat undeva în zona de N-E a Kabulului. Green Village este un complex rezidenţial securizat, destinat doar străinilor, unde accesul este foarte dificil, chiar imposibil pentru localnici. Complexul, care este înconjurat de un gard imens de beton, adăposteşte sedii de firme şi organizaţii neguvernamentale, dar şi spaţii de cazare, terenuri de sport şi restaurante. Camionul încărcat cu explozibil a intrat într-un gard, pe latura vestică şi a distrus o bună parte din el. S-a produs astfel o breşă prin care atacatorii au intrat în complex şi au început să tragă la întîmplare. Potrivit martorilor, schimbul de focuri a durat cîteva ore. Explozia a fost devastatoare. A creat un crater uriaş în şosea şi a distrus zeci de clădiri pe o rază de cîteva sute de metri.

Atentatul s-a soldat cu 16 morţi şi 119 răniţi. Atacul a avut loc în timp ce principalul post de televiziune afghan Tolo News difuza un interviu cu reprezentantul american Zalmay Khalilzad, care discuta despre un potenţial acord cu talibanii care-şi doresc retragerea forţelor americane din cinci baze aflate pe teritoriul Afghanistanului.

Marţi dimineaţă, sute de locuitori furioşi au ieşit pe străzi, cerîndu-le străinilor să părăsească districtul. Unii dintre ei s-au urcat pe un zid care înconjoară Green Village, incendiind un turn de pază şi maşini de teren blindate aflate în parcarea din zonă. Această tabără a fost bombardată frecvent şi atacurile ne-au distrus casele şi au rănit oamenii care locuiesc în această zonă. Oamenii şi-au pierdut vieţile şi mulţi alţii au fost răniţi din această cauză. Această tabără este amplasată într-o zonă rezidenţială şi ar trebui evacuată din acest district. Dacă tabăra nu este evacuată, oamenii vor continua să protesteze”, a spus Mohammad Kamal Afghan. Green Village a fost deseori ţinta atacurilor.

Mulţi străini locuiesc în complex, care este păzit de forţele afghane şi de agenţi ai unor firme private de securitate, între care şi mulţi români. GardaWorld, cea mai mare firmă privată de securitate din lume, asigură, alături de forţele afghane, protecţia complexului Green Village din capitala Afghanistanului. Înfiinţată în 1995, compania canadiană de securitate a luat avînt şi de pe urma războielor de la începutul anilor 2000 din Iraq. Pînă în anul 2007, firma avea 5.000 de angajaţi în regiune. Compania generează acum peste 3 miliarde de dolari venituri anuale şi este unul dintre cei mai mari angajatori din industria de securitate, cu 65.000 de angajaţi în toată lumea.

Mai mult de 20 de foşti militari români cu mai multe misiuni la activ, în Iraq şi Afghanistan, se află, în prezent, sub contract cu compania canadiană, cu contracte de adviser în vederea monitorizării accesului în check-point-urile din Green Village. Pînă IERI, miercuri, 4 septembrie, aceştia NU erau înarmaţi! Exista un pistol mitralieră la cinci oameni, pe motiv că GardaWorld „nu are arme”! Securitatea campului era asigurată cu agenţi nepalezi care au fugit în buncăre în momentul atacului cu maşină capcană. „Sîntem în curu gol”, mi-a relatat un prieten, chiar în timpul atacului.

Atacatorii au fost respinşi şi ucişi de contractorii români, care, din motive economice sînt menţinuţi în prima linie! Începînd de astăzi, 5 septembrie, grupul de 20 de români, contractori privaţi la GardaWorld, asigură şi sarcinile de check-point, şi paza Green Village şi QRF! Fără a beneficia de salarii mărite! Cine este nemlţumit poate reveni în ţară!

Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afghanistan au avertizat marţi, într-o scrisoare deschisă, asupra pericolelor de securitate ce le implică o retragere grăbită a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace, relatează AFP.

Pe tot parcursul anului 2019 militarii români au fost vizaţi de atacurile insurgenţilor. Pe 13 aprilie – Patru militari români, aflaţi în misiune, au fost răniţi în provincia Kandahar, Afghanistan. Militarii răniţi au fost evacuaţi pe cale terestră către spitalul militar al Bazei Aeriene Kandahar. În urma evaluării medicale, aceştia au fost internaţi, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis şi cel de al patrulea cu fractură toracală.

24 mai – Cinci militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în zona de responsabilitate, a anunţat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Pe timpul executării misiunii, în jurul orei 12.30, ora României, maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat.

6 mai – Doi militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare interioară în Baza Aeriană Kandahar, după ce maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii s-a răsturnat. Celor doi militari – caporalul clasa a III-a Laurenţiu Bogatu şi fruntaşul Ionuţ Burlacu – li s-a acordat primul ajutor, au fost transportaţi la Spitalul Militar ROL III din Baza Aeriană Kandahar, în starea stabilă, caporalul Bogatu fiind externat.

Atacurile de luni şi de astăzi de la Kabul au vizat operatori de intelligence care pregătesc serviciile secrete afghane. România este un actor cheie pe această piaţă, iar talibanii ştiu asta!

NOU ATENTAT PRE-ELECTORAL, LA KABUL

BMTF, 7 aug – Cel puţin 95 de oameni au fost răniţi miercuri în explozia unei maşini capcană în vestul capitalei afghane Kabul, scrie Agerpres, citînd agenții internaționale de presă. Atacul a fost revendicat imediat de militanţi talibani.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de interne Nasrat Rahimi a explicat că un vehicul încărcat cu explozibili a fost detonat la intrarea într-un comisariat de poliţie, la ora locală 09.00 (04.30 GMT), fără a da alte detalii.

Deflagraţia a ridicat un nor uriaş de fum. Într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale, după explozie pot fi auzite tiruri de armă.

Luna iulie a fost cea mai sîngeroasă din Afghanistan din ultimii doi ani, peste 1500 de oameni fiind ucişi sau răniţi, potrivit ONU.

Atentatul survine la doar o zi după ce talibanii din Afghanistan i-au îndemnat marţi pe alegătorii din această ţară să ”boicoteze” alegerile prezidenţiale prevăzute pentru sfîrşitul lui septembrie şi să evite întrunirile ”care ar putea deveni potenţiale ţinte”, relatează AFP, Reuters şi dpa.

Rebelii le „cer” combatanţilor să se opună cu toate capacităţile de care dispun „imposturii acestui proces teatral”. „Pentru a evita pierderile, compatrioţii noştri trebuie să evite adunările care ar putea deveni ţinte”, se avertizează în comunicatul difuzat marţi de un purtător de cuvînt al talibanilor.

Anunţul survine în contextul în care SUA şi reprezentanţi ai rebelilor participă la Doha la o a opta rundă de negocieri, iar luni seara emisarul american Zalmay Khalilzad a salutat „progrese excelente” între cele două părţi.

Similar, un reprezentant politic al talibanilor, Suhail Shaheen, a evocat „progrese excelente” în discuţiile de la Doha. „Sîntem pe cale să discutăm ultimele aspecte rămase şi acordul de pace va fi încheiat”, a declarat acesta.

Campania pentru alegerile prezidenţiale din Afghanistan a început oficial la 28 iulie. În aceeaşi zi, 20 de persoane au fost ucise şi 50 rănite într-un atac care a vizat sediul unui candidat de pe lista electorală a preşedintelui în exerciţiu Ashraf Ghani. Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii cunoscut pentru poziţia sa ostilă talibanilor, a supravieţuit atacului.

Ghani este favorit în cursa prezidenţială, în care sunt înscrişi 17 candidaţi. Alegerile urmau să aibă loc la sfîrşitul lui aprilie, dar au fost deja amînate de două ori, în momentul de faţă fiind programate pentru 28 septembrie. Menţinerea acestei date rămîne sub semnul întrebării avînd în vedere că, în cazul în care la Doha va fi semnat un acord între americani şi talibani, ar putea începe în Norvegia negocieri de pace între rebeli şi reprezentanţi ai guvernului de la Kabul.

Talibanii, care au întâmpinat cu atacuri sîngeroase alegerile legislative din octombrie 2018, consideră că procesul electoral „nu are nicio valoare”.

Victoria lui Ashraf Ghani la alegerile prezidenţiale precedente a fost marcată de suspiciuni de fraudă, iar în privat mulţi afghani spun că nu vor ieşi la vot din cauza riscului de atentate şi a bănuielilor de fraudă.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.

TREI ATENTATE LA KABUL ȘI O BAZĂ MILITARĂ DISTRUSĂ

BMTF, 25 IUL – Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi 30 rănite, joi dimineaţă, în trei explozii produse la Kabul, relatează agențiile internaționale de presă.

Deflagraţiile au avut loc în estul capitalei afghane.

Prima explozie, soldată cu cinci morţi şi zece răniţi, a fost cauzată de o bombă magnetică plasată pe un microbuz al Ministerului Minelor şi Petrolului, potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi.

Acesta a precizat că în a doua explozie, produsă în apropiere de locul primei explozii, au murit şapte persoane şi au fost rănite cel puţin 20, fiind implicat un atentator sinucigaş aflat pe o motocicletă.

A treia deflagraţie a avut loc la extremitatea estică a oraşului Kabul. Nici unul dintre cele trei atacuri nu a fost deocamdată revendicat.

Pe de altă parte, cel puţin 35 de poliţişti afghani au fost ucişi într-un atac comis de talibani în provincia Takhar, din nordul Afghanistanului. Sayed Mehrabuddin, guvernator al districtului Ishkamish, a declarat că militanţi talibani au atacat trei puncte de control şi o bază militară folosită de forţele de poliţie.

Potrivit unui alt oficial afghan, Mawlawi Keramatullah, membru al Consiliului provinciei Takhar, numărul poliţiştilor afghani ucişi se ridică la 43, alţi nouă fiind daţi dispăruţi. Keramatullah a adăugat că luptătorii talibani au distrus baza militară înainte de a părăsi zona.

CROAȚI DIN RS GRAV RĂNIȚI LA KABUL

BMTF, 24 iul – Trei soldaţi croaţi au fost răniţi miercuri la Kabul într-un atentat-sinucigaş cu maşină capcană revendicat de talibani, potrivit unor surse concordante, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Un soldat a fost grav rănit” cînd un kamikaze a luat ca ţintă miercuri dimineaţă vehiculul blindat în care se aflau el şi alţi doi militari croaţi, a declarat presei la Zagreb ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic.

„Viaţa sa este în pericol”, a precizat el, adăugând că rănile celorlalţi doi soldaţi croaţi sunt grave, dar că nu le pun vieţile în pericol.

Talibanii au revendicat atacul, afirmînd că unul dintre luptătorii lor a murit ca martir după ce a ucis şi rănit un mare număr de agenţi ai CIA aruncîndu-se în aer într-o maşină plină cu explozivi.

Nici un poliţist sau civil afghan nu a fost rănit în incident, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramarz, pentru AFP.

Atacul survine la o zi după ce premierul pakistanez, Imran Khan, a anunţat marţi la Washington că se va întîlni cu talibanii la întoarcerea în ţară, pentru a căuta o modalitate de a se pune capăt războiului din Afghanistan care durează de 18 ani.  

Într-un discurs ţinut la sediul centrului de studii United States Institute of Peace, Imran Khan a explicat că a fost contactat de talibanii afghani „în urmă cu cîteva luni”, după victoria sa electorală din iulie 2018, însă fără să îi întîlnească, deoarece Kabulul s-a opus.

În opinia sa, talibanii l-au contactat pentru că el „a susţinut întotdeauna că nu există o soluţie militară” la războiul din Afghanistan.

Aproximativ o sută de soldaţi croaţi sînt desfăşuraţi în Afghanistan în cadrul misiunii Resolute Support a NATO condusă de SUA. Soldaţii coaliţiei ajută la formarea şi la consilierea partenerilor lor afghani.

Violenţele s-au intensificat în ultimele săptămîni în Afghanistan, în contextul în care SUA desfăşoară negocieri cu talibanii în încercarea de a ajunge la un acord de pace după aproape 18 ani de război.

Forţele afghane şi talibanii pretind deseori că au produs pierderi puternice celeilalte părţi. Surse militare afghane afirmă, însă, că pierderile forțelor de Securitate afghan, survenite în confruntările cu insurgența, sînt de aproximativ 1 la 2.

VBIED – 140 de răniți. DNS vizat direct

BMTF, 8 iulie – Talibanii au detonat duminică un automobil-capcană în provincia Ghazni din centrul Afghanistanului, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Explozia a ucis cel puţin opt membri ai forţelor de securitate afghane şi şase civili au rănit peste 140 de persoane, conform unor oficiali guvernamentali.

Printre victime se află şi copii – unul ucis şi cel puţin 27 răniţi, potrivit autorităţilor medicale.

Talibanii au revendicat atentatul, care a avut loc în apropierea sediului Directoratului Naţional pentru Securitate (DNS) din oraşul Ghazni, la o oră de vîrf.

Atacul a avut loc cu numai cîteva ore înainte de începutul unei întîlniri în Qatar între delegaţi ai talibanilor şi ai guvernului de la Kabul, în cadrul eforturilor diplomatice de soluţionare a conflictului din Afghanistan.

Talibanii au refuzat de mai multe ori să discute cu reprezentanţi ai guvernului, dar au acceptat în cele din urmă un dialog direct, cu condiţia să se considere că oficialii participă în nume personal. La întîlnirea de la Doha, organizată de Germania şi Qatar, participă circa 60 de personalităţi afghane. Marţi urmează o nouă întrevedere între între reprezentanţi ai talibanilor şi ai Statelor Unite.

DOSTUM – 9 VIEŢI

BMTF, 31 mar – Vicepreşedintele afghan Abdul Rashid Dostum a scăpat nevătămat sîmbătă după un atac în care unul din bodyguarzii săi a fost ucis, iar alţi doi răniţi, transmite Reuters, preluată e Agerpres. Atacatorii au organizat o ambuscadă pe traseul convoiului lui Dostum, pe drumul de la Mazar-i-Sharif către provincia Jawzjan din nordul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al partidului vicepreşedintelui. Generalul Dostum aflase despre planurile de atac, dar a decis să se deplaseze şi în aceste condiţii, a adăugat aceeaşi sursă.

Atentatul, revendicat de talibani, a fost al doilea atentat la viaţa vicepreşedintelui, după ce a revenit în ţară anul trecut. Printr-un mesaj pe Twitter un purtător de cuvînt taliban susţine că au ucis patru gărzi de corp şi au rănit şase.

În urmă cu opt luni, vicepreşedintele a supravieţuit unui atac sinucigaş cu bombă pe aeroportul din Kabul, la întoarcerea în Afghanistan după un an de exil în Turcia, în urma acuzaţiilor că şi-a torturat un adversar politic şi a presiunilor donatorilor internaţionali, inclusiv ale Statelor Unite. Statul Islamic şi-a asumat atacul respectiv, despre care site-ul nostru a relatat la acel moment.

După revenirea în ţară, Dostum – al cărui partid, Junbish, este susţinut în special de conaţionalii săi uzbeci – s-a alăturat echipei lui Abdullah Abdullah, şef al executivului afghan şi candidat la alegerile prezidenţiale programate în 28 septembrie.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a aflat sîmbătă la Mazar-e-Sharif.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

TALIBANII REVENDICĂ ATENTATUL DE ZIUA RECOLTEI

BMTF, 25 mar – Atacul comis sîmbătă cu explozibili amplasaţi pe stadionul din oraşul afghan Lashkar Gah, din provincia Helmand, soldat cu patru morţi şi 31 de răniţi, a fost revendicat de talibani, informează Reuters, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabihullah Mujahid şi-a asumat responsabilitatea pentru explozii pe Twitter.

Zeci de membri ai forţelor de securitate au fost ucişi în atacuri ale talibanilor în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au precizat luni oficiali locali. Şeful consiliului provincial a spus că între 20 şi 30 de bărbaţi şi-au pierdut viaţa în atacuri comise în districtul Sangin în ultimele 48 de ore. Un alt consilier provincial a arătat că bilanţul victimelor în rîndul forţelor de securitate este cuprins între 40 şi 52 de persoane.

Circa o mie de persoane se aflau pe stadion pentru a sărbători Anul Nou Afghan şi Ziua Naţională a Fermierilor. Guvernatorul provinciei a fost lovit, dar are răni superficiale, potrivit unui purtător de cuvînt.

Un martor a afirmat că exploziile care s-au produs păreau să provină din corturi amenajate pentru agricultori pentru a-şi expune produsele.

Manifestările, care durează mai multe zile, au fost marcate de mai multe atacuri, începînd cu exploziile revendicate de Stat Islamic în capitala Kabulului, joi, şi soldate cu şase morţi şi 23 de răniţi.


Anul Nou Persan este larg sărbătorit în Afghanistan, dar unii islamişti ai liniei dure se opun festivităţilor, spunînd că sînt ne-islamice.

În urmă cu o săptămînă, militanţii talibani au lansat o serie de operaţiuni asupra forţelor de poliţie şi armată din district pentru a răzbuna capturarea recentă de către comandouri afghane a mai multor comandanţi de teren ai grupării şi distrugerea unor depozite de arme din provincie, a precizat un alt consilier provincial. Potrivit acestuia, cu excepţia clădirii guvernului districtual şi a sediului poliţiei locale, tot restul districtului se află sub controlul militanţilor.

Situaţia generală de securitate din provincia sudică afghană a fost caracterizată ca „periculoasă” de un consilier local.

Provincia Helmand, aflată în vecinătatea Kandaharului, este sursa celei mai mari cantităţi de opiu din Afghanistan şi una dintre provinciile în care insurgenţii deţin cel mai mare control şi influenţă.

7 ATENTATORI SINUCIGAŞI ASUPRA 215th MAIWAND CORPS

BMTF, 01 martie – Şapte atacatori sinucigaşi şi 27 de luptători talibani înarmaţi au luat cu asalt, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora locală), un vast complex militar situat în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au anunţat oficiali locali. Aceştia au pătruns în Campul Cartierului General al Corpului 215 Armată Maywand, din Shorabak şi, potrivit unui purtător de cuvînt al talibanilor, după 10 ore, atacul era în curs de desfăşurare.

Potrivit oficialilor Corpului 215, baza Shorabak, ce găzduieşte forţele de securitate responsabile pentru provinciile Helmand şi Nimru, a fost luată cu asalt de şapte atentatori sinucigaşi şi 27 de militanţi înarmaţi cu armament uşor de infanterie şi lansatoare de grenade. Cel puţin 12 atacatori au fost ucişi.

Alături de militarii afghani, soldaţi americani şi consilieri sînt staţionaţi în complex.

Guvernul provinciei Helmand a indicat într-un comunicat că atacul asupra bazei militare a fost respins. Trei atacatori sinucigaşi şi alţi 12 înarmaţi au fost ucişi, arată sursa citată.

În timp ce consilierii militari americani şi militarii US ARMY sau National Guard erau prinşi în atacul din provincia Helmand, presa de peste ocean publica ştirea că “trupele americane s-ar putea retrage în totalitate din Afghanistan în următorii 3-5 ani”, potrivit cotidianului The New York Times, iar negocierile de pace între SUA şi talibani continuă la Doha.

„Toate forţele americane s-ar putea retrage din Afghanistan în următorii 3-5 ani, în cadrul unui nou plan al Pentagonului propus în timpul negocierilor de pace, plan ce ar putea duce la o împărţire a puterii între guvernul de la Kabul şi talibani”, a notat cotidianul american în ediţia sa de joi.

Acest plan va permite reducerea la jumătate a efectivelor americane în timpul următoarelor luni şi redesfăşurarea acestora pentru operaţiuni de contraterorism, explică publicaţia.

Circa 14.000 de soldaţi americani formează şi sprijină în prezent armata afghană, prin oferirea de sprijin aerian, şi supervizează operaţiunile de contraterorism.

Alte cîteva mii de soldaţi din state membre ale NATO, între care şi România, şi ţări partenere participă de asemenea la această misiune de formare, sub egida Alianţei Nord-Atlantice, misiune ce a fost prelungită pînă în 2024.

Societatea civilă afghană, în special apărătorii drepturilor femeilor, atenţionează că o retrage rapidă a forţelor militare ale coaliţiei internaţionale sau un acord încheiat în grabă cu talibanii ar putea deschide calea spre o revenire la un regim represiv sau la un război civil şi mai sîngeros.

LUPTE ÎN KANDAHAR

BMTF, 17 feb – Kandaharul, “perla coroanei” pentru talibani, este mereu luat cu asalt de aceştia în încercarea de a slăbi şi pune în dificultate Forţele de Securitate Afghane, ANA, forţele de poliţie şi FOS. Acestea sînt instruite, consiliate şi îndrumate şi de specialişti români, în cadrul TAAC-S. La Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar, de exemplu, românii îi specializează pe militarii ANA care dobîndesc cunoştinţe aprofundate în infanterie, geniu, prim-ajutor, artilerie şi dezamorsare dispositive explosive. Majoritatea acestor cunoştinţe sînt transmise de către cei 10 instructori militari români din cadrul Echipei de Consiliere.

Evoluţia în bine se vede de la rotaţie la rotaţie!

În această dimineaţă, cel puțin 20 de militanți afiliați talibanilor și ISIS Khurasan au fost uciși, în timpul unor operațiuni separate, desfășurate în provinciile sudice Kandahar și Nangarhar.

Potrivit unor surse militare, forțele speciale afghane au efectuat un raid în zona Band-e Timor din Kandahar, ucigînd 15 luptători talibani și distrugînd o mică ascunzătoare de arme și materiale pentru fabricarea dispozitivelor explozive.

O lovitură aeriană din districtul Khogyani din provincia Nangarhar a ucis 5 luptători ISIS-K.

Forțele speciale afghane au efectuat, de asemenea, un raid în districtul Sherzad și au distrus cinci ascunzători de hașiș în valoare de peste 1000 de euro, au adăugat sursele.

Operaţiunile s-au desfăşurat în timp ce o explozie declanșată de un dispozitiv exploziv improvizat în sudul provinciei Kandahar a ucis cel puţin trei civili, între care un copil.

Șeful poliției provinciale, generalul Tadin Khan, a declarat într-un comunicat că incidentul a avut loc în vecinătatea districtului Daman.

30 DE ANI PIERDUŢI

BMTF, 12 feb – Pe 15 februarie se împlinesc 30 de ani de cînd s-a încheiat retragerea Armatei Roşii din Afghanistan, după ce la 15 mai 1988, Mihail Gorbaciov, conducătorul URSS, a oprit campania militară în sprijinul guvernului comunist de la Kabul. În aceeași zi, Uniunea Sovietică a început să-și retragă trupele din Afghanistan, după opt ani de intervenție militară, care a costat URSS între 10.000 și 15.000 de militari, scrie Vocea Americii.

Forțele sovietice au intrat în Afghanistan în decembrie 1979, după ce teroarea confruntărilor între Parcham şi Khalq, cele două facţiuni rivale ale Partidului Democratic Popular din Afghanistan, a făcut peste 50.000 de morţi. Punctul culminant al acestor ciocniri a fost asasinarea președintelui Nur Mohammed Taraki de către suporterii rivalului său mult mai radical – Hafizullah Amin. Trupele sovietice cu destinație speciala (Spetsnaz) l-au ucis pe Amin, punînd în locul său pe Babrak Karmal – reprezentantul intelectualilor Parcham, aflat în exil. În aprigul război de nouă ani, aproximativ un milion de civili au fost omorîţi, 90.000 de luptători Mujahedini, 18.000 de soldaţi afghani şi 14.500 de soldaţi sovietici.

Intervenția “limitată” sovietica în Afghanistan a avut loc în toiul „războiului rece“ și a dus la o înrăutățire a relațiilor cu Statele Unite ale Americii. Ca răspuns a invaziei sovietice, SUA au impus sancțiuni economice împotriva Uniunii Sovietice, a suspendat discuțiile privind controlul armelor și a interzis sportivilor americani sa participe la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980.

Împreună cu alte țări aliate – Pakistan, Arabia Saudită și China – SUA au furnizat arme Mujahedinilor. Astfel, Afghanistanul devine nu doar locul unde se intersectează interesele celor două puteri competitoare, Statele Unite și Uniunea Sovietică, ci se transformă în spațiul înfruntării curentelor de opinie politică și religioasă din Orientul Mijlociu și într-un laborator în care iau naștere principalele organizații teroriste ce bîntuie acum lumea. Gherilele afghane autonome formează în 1985 un comitet denumit „Peshawar 7” , sau “Alianţa celor 7” al cărui scop era să corodoneze lupta împotriva guvernului din Kabul sprijinit de Uniunea Sovietică. Denumirea sa a fost dată după numele orașului pakistanez în care s-a constituit și în a cărui regiune au început a fi antrenați mujahedinii, iar cifra sa reprezintă cele șapte facțiuni de gherilă pe care le reunea. Această organizație, care ar fi trebuit să lupte pentru eliberarea Afganistanului, a fost sprijinită de către Arabia Saudită, Statele Unite, Marea Britanie, Pakistan și chiar China. Principalul finanțator era Regatul Saudit, prin persoana miliardarului Osama bin Laden!

După retragerea trupelor sovietice din Afghanistan nu au încetat ostilitățile. Căderea guvernului comunist al lui Mohammad Najibullah în 1992 dezlănțuie o luptă sîngeroasă pentru putere care omoară aproape 100.000 de oameni în doi ani și distruge parțial capitala, Kabul.

În 1994, mișcarea talibanilor începe să apară în sud, la Kandahar. Pînă in 1996, militanții grupului islamic radical „Taliban“ au capturat capitala Afghanistanului – Kabul. Măsurile lor șochează lumea civilizată, însă găsesc o largă adeziune printre triburi datorită exacerbării sentimentului național și puterii de a pune capăt – prin forța armelor, e adevărat – războiului civil ce distrugea țara de un deceniu.

În mod ironic, aceleași forțe pe care SUA le-au înarmat pentru a elimina armata sovietica din Afghanistan se găsesc astăzi, la masa tratativelor atît cu americanii, dar şi cu ruşii.

TALIBANII NEGOCIAZĂ ÎN FORŢĂ

BMTF, 6 feb – Talibanii negociază în forţă cu comunitatea internaţională, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea trupelor americane, după 17 ani de război, din această ţară asiatică, denumită, la un moment dat, de un diplomat francez, “Elveţia Asiei”. Analiştii din întreaga lume care urmăresc subiectul numesc negocierile de pace drept “negocieri ale disperării” şi îşi pun întrebarea la ce bun cei 17 ani de eforturi militare şi pierderi de vieţi omeneşti, dacă ceasul istoriei revine la ora “0”.

Talibanii şi-au reiterat miercuri solicitarea ca toate trupele străine să fie retrase din Afghanistan, după ce Donald Trump a indicat în discursul său privind Starea Uniunii că SUA vor continua să se concentreze asupra combaterii terorismului, odată retrase forţele americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele SUA nu a evocat termene precise în acest sens, în discursul de marţi, din Congres, dar a explicat că progresul în negocierile cu talibanii va permite reducerea contingentului de 14.000 de soldaţi americani din Afghanistan şi „concentrarea asupra combaterii terorismului”.

„În primul rînd, vrem ca toate forţele străine să plece şi prezenţa militară străină în ţara noastră să ia sfîrşit”, a declarat pentru Reuters Sohail Shahin, purtător de cuvînt la un birou al talibanilor din Qatar şi membru al echipei de negociatori talibani care discută în prezent la Moscova cu politicieni afghani de opoziţie. „Dar după încheierea prezenţei lor militare, pot veni echipe nemilitare şi chiar avem nevoie de ele pentru a lua parte la procesul de reconstrucţie şi dezvoltare”, a adăugat purtătorul de cuvînt taliban.

Oficiali americani au luat parte la mai multe runde de negocieri cu talibanii în Qatar în ultimul an, discuţii considerate cel mai serios demers în vederea păcii, după cei 17 ani de conflict. Ambele părţi au evocat progrese după cea mai recentă rundă de discuţii desfăşurată în ianuarie şi o nouă serie de convorbiri este prevăzută pentru 25 februarie.

Potrivit unor diplomaţi, remarcile lui Trump despre Afghanistan din discursul privind Starea Uniunii au urmărit să calmeze temerile guvernului afghan legate de o retragere bruscă a forţei NATO conduse de SUA.

Talibanii, care au calificat guvernul de la Kabul drept „marionetă”, şi-au prezentat la reuniunea de la Moscova viziunea asupra Afghanistanului postbelic, negociatorul-şef Sher Mohammad Abbas Stanikzai dînd asigurări că mişcarea sa nu doreşte să guverneze singură, ci în cadrul unui „sistem de guvernare islamic intra-afghan, în consultare cu toţi afghanii”.

Donald Trump s-a referit marţi seară în discursul său în faţa Congresului la o serie de discuţii „constructive” cu talibanii în Afghanistan, de unde preşedintele american doreşte să retragă trupele după mai bine de 17 ani de conflict, relatează AFP şi EFE.

„Administraţia mea poartă discuţii constructive în Afghanistan cu un anumit număr de grupări afghane, printre care talibanii”, a spus Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii.

„Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

O reţea a femeilor afghane a cerut tot marţi înalţilor responsabili politici din ţara lor să aibă grijă ca libertăţilor lor cu greu obţinute să nu fie tratate cu dispreţ în cursul negocierilor de pace cu talibanii, relatează AFP.

Într-un comunicat difuzat înaintea unei reuniuni de marţi şi miercuri la Moscova între talibani şi membri ai opoziţiei faţă de preşedintele Ashraf Ghani, Afghan Women’s Network (Reţeaua Femeilor Afghane), care numără 3.500 de persoane şi 125 de organizaţii înscrise, a precizat că nu va accepta o pace în detrimentul libertăţii femeilor şi a cerut delegaţilor să apere drepturile femeilor, care reprezintă jumătate din cele 35 de milioane de locuitori ai Afghanistanului.

„Este dreptul nostru de a merge la şcoală şi de a lucra, iar toată lumea trebuie să respecte asta”, a declarat pentru AFP Mashal Roshan, o coordonatoare a Afghan Women’s Network.

Sub regimul talibanilor în Afghanistan (1996-2001), şcoala era interzisă pentru fete, iar femeile nu puteau avea un loc de muncă şi libertatea lor de mişcare era excesiv limitată.

Potrivit talibanilor, pe agenda reuniunii din capitala rusă se află „sfîrşitul ocupaţiei, o pace durabilă şi stabilirea unui sistem de guvernare islamică intra-afghană”.

Nici un reprezentant al guvernului afghan, pe care talibanii îl consideră o marionetă a SUA, nu a fost invitat la Moscova şi nici la recentele discuţii dintre americani şi talibani de la sfîrşitul lunii ianuarie de la Doha, spre nemulţumirea autorităţilor de la Kabul.

Femeile afghane, de asemenea în mare măsură excluse de la negocieri, se tem de o erodare a drepturilor lor dacă negociatorii vor încerca să încheie un armistiţiu rapid cu talibanii.

„Nu este necesar să se reinterpreteze viaţa femeilor afghane. În virtutea interpretării lor dure a Şaria, talibanii le-au ţinut pe femei închise în locuinţele lor şi nu le-au permis să iasă decît însoţite de un bărbat şi ascunse sub burqa”, se mai arată în comunicat.

Talibanii, prin intermediul purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid, au dat asigurări recent pentru AFP că „nu se vor opune” ca fetele să poată merge la şcoală, iar femeile să muncească.

„Vom încerca să oferim un mediu sigur pentru educaţia şi munca femeilor (…) Tot ce este permis în Şaria va fi permis”, a adăugat atunci Mujahid, subliniind totuşi că amestecul între bărbaţi şi femei „nu este permis de Şaria”.