În România există 14 regiuni miniere, în 16 judeţe, unde 155 de localităţi depindeau într-o proporţie de peste 50%, altele 100%, de veniturile asigurate din activitatea minieră. În Caraş-Severin, Anina şi Moldova Nouă sînt exemple edificatoare.

Mina Anina s-a închis în 2006, după un accident teribil în care au murit șapte oameni. Oricum, se ajunsese ca huila să fie scoasă de la 1400 de metri şi nu mai era rentabil. Dar fuseseră găsite alte rezerve care promiteau să dea de lucru încă mulţi ani! Mai ales că rezerva strategică a rămas neatinsă, iar huila de Anina este vestită în Europa. Doar minele din Anglia dădeau cărbune mai bun. Însă s-a închis totul. După închiderea minelor în anul 2006, au dispărut treptat – dar sistematic – urmele a peste două veacuri de minerit, de la momentul 1790, cînd Mathias Hammer descoperă huila din Valea Porcarului şi pînă în 14 martie 2006, cînd pe gura puţului I, puţul principal din Anina, au ieşit ultimii 64 de vagoneţi cu huilă, sau 2009, cînd perimetrele miniere închise suportă lucrări de intrare în “conservare”.

Povestea minei de la Moldova Nouă este… de poveste! În octombrie 2014, Comisia Europeană a reclamat România la CJUE pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația comunitară privind deșeurile din industria extractivă în ceea ce privește lacurile de decantare Tăușani și Boșneag-extindere aparținînd Moldomin SA. Moldomin a intrat în faliment în 2010, din cauza datoriilor acumulate. Potrivit evaluării lichidatorului judiciar, Moldomin deține rezerve de 200 de milioane de tone de cupru în zăcămîntul de la Moldova Nouă, reprezentînd circa 30% din rezervele totale de cupru ale României.

Nu demult, jurnalismul inova, astăzi îşi argumentează neputinţa! La 80 de ani de la înfiinţare, postul public de radio se racorda la evoluţiile mass-media prin îmbogăţirea mijloacelor de exprimare, într-un format multimedia complex, care să oferea ascultătorilor o perspectivă nouă asupra a ceea ce ascultă. Dacă idealul reporterilor de radio era acela de a crea „imagini sonore”, iată că, graţie mijloacelor tehnice accesibile tuturor, puneam la dispoziţia publicului imagini şi conţinut video, care oferea o perspectivă completă asupra unui subiect anume.

Proiectul „Reporter Special” a experimentat cu succes acest lucru, şi cei aproape 6000 de ascultători care au accesat blogul creat în acest scop au putut să vadă ceea ce au auzit la radio. Am considerat necesară îmbogăţirea comunicării cu ascultătorul pentru a ţine cont şi chiar a anticipa tendinţele actuale din mass-media, dar şi pentru a demonstra că, la 80 de ani, Radioul public poate fi modern şi inovativ. Conţinutul multimedia realizat în acest proiect includea, pe lîngă reportajul de radio, fotografii şi materiale video realizate într-o manieră profesionistă, care completa informaţia difuzată pe calea undelor, dar şi povestea din spatele reportajului, practic un „jurnal de bord” al echipei din teren. Deşi, cu ani în urmă, părea o aberaţie să vorbeşti de fotografii la radio, iată că acum, cînd tehnologia de permite acest lucru, am fost primii care au apelat şi la acest gen de resurse.

Au venit şi premiile internaţionale şi… proiectul şi site-ul au dispărut! “Mult succes corului din Marga!”

Locul cel mai fierbinte al istoriei recente, pentru militarii români, este Afghanistanul. Aici se află acum militarii bistriţeni din cadrul Batalionului 812 Şoimii Carpaţilor. Batalionul Centenarului! Dar şi FOS, DIM sau trupe logistice. E important să fim alături de ei?

Istoria Reşiţei s-a clădit pe furnale! La 3 iulie 1771, colonizatorii habsburgici au pornit cele două furnale ale Reşiţei. Arhivele păstrează inscripţiile de inaugurare – 1771: „La ordinul augustei Theresia, sub îngrijirea lui Müler şi Redange, s-a ridicat acest furnal”, pe plăci montante la nivelul celor două furnale iniţiale, Franciscus şi Josephus. Se păstrează, de asemenea, în arhive, placa aniversară la 100 de ani de funcţionare.

Furnalul din imagine este Furnalul 2. Furnalul nr. 2 a fost construit în 1963 și a fost declarat monument istoric după anul 2000, din cauza riscului de a fi demolat și trimis la topit, de actualul proprietar al combinatului.

Protestele perseverente, împotriva modului de a face politică în Europa, trag un semnal de alarmă vis-a-vis de deprecierea constantă şi generală a clasei politice. Astăzi, politica nu se mai face pentru oameni ci pentru beneficiile unor grupuri organizate care primesc acces nelimitat la resursele naţiunilor.

Iulian Cadulencu şi Dan Vereş sînt doi dintre camarazii de arme alături de care am constituit un “grup organizat” de promovare a imaginii militarului român aflat la peste 2000 de km de ţară, în condiţii dificile în care conducerile editoriale consideră că Afghanistanul, “nu mai aduce nimic nou”. În Anul Centenarului, interesul mass-media naţionale pentru cei 700 de militari români aflaţi în Afghanistan, dar şi pentru cei din Balcani, a scăzut. A scăzut, de fapt, şi interesul pentru România…

Visul poate fi atins prin educaţie! Iar educaţia ne poate deschide drumul spre stele. O ştie cel mai bine primul cosmonaut român Dorin Prunariu, un model în viaţă pentru multe generaţii de tineri români.

Alături de el, Alexandru Mironov, omul care ne face să visăm, şi astăzi, cu ochii deschişi la nemărginirea spaţiului cosmic, convins că educaţia şi “şcoala de lîngă şcoală” reprezintă cele mai importante investiţii în viitorul unei naţiuni!

Sentinţa pronunţată pe fond de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Iar legislaţia penală este în plină schimbare, şi nicidecum în defavoarea lui! Sentinţa vine la exact UN AN de la debarcarea lui Sorin Grindeanu!