JURNALISMUL SUB ASEDIU

Motto: Jurnaliștii sînt loiali NU statelor, ci cetățenilor lor!
Dragi colegi,
Jurnalismul, în toate formele sale, rămîne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stînd victimele care se înregistrează an de an. Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul diferitelor subiecte”, este pretextul legilor represive. Jurnalismul a devenit, la rîndul său, subiectul și victima informațiilor false. Jurnalismul, ca bun public, se află sub asediu! Anul acesta, nu sărbătorim doar libertatea presei, ci luptăm pentru a o păstra!
În fiecare zi, jurnaliștii și lucrătorii din mass-media își exercită cu curaj libertatea de exprimare, asumîndu-și adesea mari riscuri personale. Jurnalismul independent, bazat pe fapte, contribuie la protejarea democrației prin expunerea nedreptăților și prin tragerea la răspundere a liderilor, cetățenii avînd astfel posibilitatea să ia decizii în cunoștință de cauză.
În acest context, în zilele noastre, jurnalismul se dovedește a fi o meserie de mare risc, iar libertatea de exprimare este din ce în ce mai amenințată. Îmi place să cred că Jurnaliștii au rămas ochii și urechile cetățenilor, pe teren. Am convingerea că nu există democrație fără libertatea presei, iar dreptul jurnaliștilor de a-și face meseria trebuie să rămînă intangibil. Înseamnă dedicare pentru adevăr cu orice risc, înseamnă pasiune pe care să o ai pentru dreptate astăzi, cînd cuvîntul care zidește s-a transformat în cuvîntul care ucide, pentru foarte mulți dintre noi.
Jurnaliștii și lucrătorii din mass-media care relatează despre conflicte armate trebuie să fie protejați. În ultimele luni, mult prea mulți confrați care ne aduceau știri din Gaza și-au pierdut viața. Există jurnaliști care sînt în continuare expuși zilnic la riscuri, deoarece relatează dintr-un Orient Mijlociu ce pare ascuns privirilor de o practică incorectă prin care se refuză accesul mass-media independente în zonele de conflict, ca modalitate de a controla spațiul informațional și de a restricționa accesul publicului la informații factuale și obiective. Același fenomen, la o altă dimensiune, se petrece în Ukraina.
Fenomenul fake news, deși vechi de sute de ani, pune, astăzi, sub semnul întrebării importanța libertății şi independenţei de exprimare, promovînd batjocorirea jurnaliștilor și subminarea rolului lor în societate. O regulă pare să se fi schimbat și datorită faptului că un număr de politicieni proeminenți folosesc o retorică disprețuitoare faţă de jurnaliști, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Aceasta îi legitimizează pe alții să facă același lucru! În timp ce amenințările sînt în creștere, tot mai puține voci susțin rolul important al jurnaliștilor în societate. Aceasta este o evoluţie periculoasă, de care trebuie să ținem cont!
Controlul și difuzarea informațiilor a devenit un cîmp de luptă sîngeros, iar jurnaliștii, victime ale părților aflate în conflict. Că jurnaliștii sînt acum ținte, este deja un DAT, mass-media devenind o armă distinctă în noul război hibrid, la fel precum artileria, iar jurnaliştii sînt un fel de Operatori ai acestei arme. Doar cu mass-media cîştigi bătălia pentru minţile şi sufletele adversarilor tăi, dar şi a propriei populaţii! Jurnaliștii, indiferent de vîrstă, sînt combatanți pe cîmpurile de luptă, atît în zonele de conflict, under fire, dar și în zonele de pace.
România nu face excepție! Oameni puternici, politicieni corupți sau oameni de afaceri, autorități locale au văzut jurnalismul ca pe un act împotriva propriilor interese și AU CUMPĂRAT SAU AMENINȚAT jurnaliști. România este un mediu propice propagării zvonurilor. Presa din România este oglinda societăţii. Ori, într-o societate destructurată, presa este aşişderea! Mai mult ca oricând, trebuie să luăm măsuri decisive pentru a ne asigura că mass-media poate funcționa în condiții politice, economice și juridice excepționale.
Jurnaliștii NU MAI SÎNT VĂZUȚI CA OBSERVATORI IMPARȚIALI ȘI NEUTRI ci ca susținători ai unor interese economice sau politice, atît ei cît și radiodifuziunile pe care le reprezintă și care distorsionează mesajul sau îl ascund, în favoarea divertismentului sau faptului divers. Rolul jucat de jurnaliștii cetățeni contribuie, de asemenea, la scăderea respectului față de jurnaliștii profesioniști.
Strada îşi caută vocea, îşi încearcă forţele, caută să recupereze mesajul critic după decenii de somnolenţă. Piaţa informaţiei de interes public este în criză şi asistăm la o degradare a știrilor din spaţiul public sufocat de propagandă şi PR subvențional direct de la bugetul de stat. Jurnaliștii nu mai pun întrebări! Justiția îi amenință direct.
În Romania, jurnalistii trebuie sa recîștige respectul publicului… mai puțină propagandă, mai mult adevăr! Jurnalismul nu a fost niciodată mai periculos, iar jurnaliștii spun că nu au simțit niciodată mai nesigure locurile lor de muncă. Fie în mass-media publice, fie în cele private. Din România, sau de aiurea!
Indexul Global al Libertății Presei, redactat și în acest an de Organizația Reporteri Fără Frontiere, plasează România pe locul 55, în scădere, față de anul trecut cînd ocupa locul 49! Libertatea presei s-a deteriorat în România, ca de altfel în întreaga lume! Indicatorul economic levelat de Indexul mondial al libertății presei RSF se află acum la un nivel critic, fără precedent. Drept urmare, starea globală a libertății presei este acum clasificată drept „situație dificilă” pentru prima dată în istoria Indexului.
În timp ce atacurile fizice împotriva jurnaliștilor sînt cele mai vizibile încălcări ale libertății presei, RSF observă că presiunea economică – presiunea din partea agențiilor de publicitate sau a susținătorilor financiari și finanțarea publică restricționată – a devenit o problemă majoră. O criză globală de finanțare, cu reduceri planificate de peste 17 miliarde de dolari ale asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD), a slăbit deja sprijinul vital pentru jurnalismul independent. Aceste reduceri serioase de finanțare reprezintă o lovitură suplimentară pentru o economie media deja slăbită de dominația pe care o au giganții tehnologici precum Google, Apple, Facebook, Amazon și Microsoft asupra difuzării informațiilor. Aceste platforme, în mare parte nereglementate, absorb o cotă din ce în ce mai mare din veniturile din publicitate, care ar sprijini, de obicei, jurnalismul. Cheltuielile totale pentru publicitate prin intermediul rețelelor sociale au atins 247,3 miliarde USD în 2024, o creștere cu 14% față de 2023. Aceste platforme online îngreunează și mai mult spațiul informațional, contribuind la răspîndirea conținutului manipulat și înșelător, amplificînd dezinformarea.
În România, finanțarea unor mass-media cu fonduri guvernamentale sau generate de o lege a partidelor, toxică, decredibilizează întregul efectiv al jurnaliștilor și generează decalaje uriașe de finanțare. Interesele politice sau economice în care sînt implicați proprietarii anumitor mass-media subordonează informația publică. Deciziile editoriale sînt subordonate intereselor proprietarilor, transformînd mass-media într-un instrument de propagandă, remarcă RSF. Independența mass-media suferă de încercările de imixtiune politică, mai ales cînd vine vorba de numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale Consiliului Național al Audiovizualului. Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul finanțării mass-media opace. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști, mai relevă Indexul RSF pentru 2025.
Legislația care protejează libertatea presei și accesul la informații de încredere este insuficient aplicată, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional. Organizația franceză remarcă și ingerința procurorilor în activitatea jurnalistică ce echivalează cu hărțuire și ridică serioase îngrijorări. Sistemul de justiție încearcă din ce în ce mai mult să împingă mass-media să-și dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărîrile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei. Mecanismele de finanțare media sînt adesea opace, chiar corupte. Practica răspîndită de a deturna fonduri publice către mass-media, într-o manieră netransparentă, denaturează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media. Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența din partea narațiunilor înșelătoare și a știrilor false din partea unor instituții media și politicieni, în special în contextul războiului din Ukraina și a opacității totale în ceea ce privește implicarea financiară și de securitate a României în războiul din țara vecină. Pentru RSF, siguranța jurnaliștilor rămîne o problemă de îngrijorare, deoarece aceștia sînt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări. Supravegherea rămîne o problemă, serviciile de informații căutînd mai multă putere și influență pe fundalul războiului din Ukraina și al altor conflicte internaționale. Organizații internaționale cu interese obscure în România finanțează o întreagă rețea de raportori și verificatori, chiar site-uri, care sub pretextul verificării veridicității, blochează și denigrează jurnaliștii cu influență și vizibilitate în spațiul public, acționînd ca adevărate organe de cenzură și represiune a vocilor care nu respectă narațiunile oficial acceptate.
Cu toate acestea, retragerea și abandonarea misiunii publice nu este o opțiune. Pentru că, dincolo de concurența acerbă din industrie, care ne face să ne riscăm viețile, avem o misiune publică de îndeplinit, pe front sau în spatele său! Sîntem în prima linie! Asaltul asupra jurnalismului profesionist se întîmplă, acum, într-un ritm alarmant. Noi, toți, trebuie să fim atenți pentru fiecare dintre noi! Jurnalismul este ceea ce facem și sperăm să continuăm să facem. Dar, treaba noastră este de a spune povestea, nu de a fi povestea!
Astăzi, vă propun să prețuim și să onorăm curajul colegilor noștri care-și riscă propria siguranță transmițînd un mesaj clar: nu sîntem orbi la ceea ce se întîmplă în jurul nostru, și prin aceasta asigurăm opinia publică de continuarea luptei împotriva nedreptății și a cenzurii de orice fel.
La mulți ani, nouă!