BMTF, 26 ian – Violenţele împotriva politicienilor s-au înmulţit semnificativ în ultimii ani în Franţa, şi în special în aceste luni de dinaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie, comentează France Presse, preluată de Agerpres.

Un exemplu recent este cel al deputatului Pascal Bois, de la partidul La République en marche al preşedintelui Emmanuel Macron şi care a susţinut permisul de vaccinare împotriva COVID-19, care interzice accesul persoanelor nevaccinate la activităţi de petrecere a timpului liber, restaurante, baruri şi transportul interregional.

La sfîrşitul lunii decembrie, garajul politicianului a fost incendiat, iar pe un perete al casei sale au fost scrise mesaje prin care era îndemnat să voteze împotriva proiectului de lege privind permisul de vaccinare, care atunci era în discuţie şi care între timp a fost adoptat în Adunarea Naţională, al cărei membru este Pascal Bois, şi în Senat.

Însă politicianul primise încă din noiembrie ameninţări cu moartea, într-o scrisoare însoţită de un glonţ.

La 11 ianuarie, ministrul de interne Gérald Darmanin a atras atenţia că se constată o înmulţire extrem de puternică a ameninţărilor şi a violenţelor împotriva aleşilor. Printre aceste acţiuni se numără incendierea de bunuri, distrugeri, atacuri cu pietre, scrisori sau postări pe reţele sociale pentru intimidare şi insulte.

Sîmbătă, un alt deputat al majorităţii parlamentare, Romain Grau, a spus că a fost lovit cu pumnul în bărbie de cineva dintr-o mulţime adunată la biroul său din Perpignan, în sudul ţării. Într-o înregistrare video postată pe Twitter se văd bărbaţi care îi strigă moartea şi care îl întreabă dacă a votat pentru permisul de vaccinare.

Potrivit ministrului de interne, peste 300 de plîngeri pentru ameninţare cu moartea au fost depuse de aleşi începînd din iulie, dintre care 60 numai în primele zece zile din 2022.

Conform Ministerului de Interne, 1.186 de aleşi au fost luaţi ca ţintă în primele 11 luni din 2021, dintre care 162 de parlamentari şi 605 primari sau adjuncţi victime ale unor agresiuni fizice, ceea ce reprezintă o creştere de 47% comparativ cu 2020. Au fost de asemenea înregistrate şi 419 acte de ultraj (+30).

În noiembrie, 60% dintre persoanele intervievate într-un sondaj despre percepţia asupra Adunării Naţionale spuneau că înţeleg acţiunile violente faţă de deputaţi, iar 13% le aprobau.

Cetăţenii ajung uneori să adopte violenţa în încercarea de a se face auziţi. Am vorbit mult timp despre excluziune socială, dar acum cred că unii francezi trăiesc în excluziune politică. Acest sentiment pare să se fi intensificat semnificativ de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.

Vestele galbene, o mişcare de contestare a elitelor şi în special a preşedintelui, încarnează acest fenomen. Pornită din zonele rurale şi din oraşele mici, mişcarea a cuprins întreaga ţară de la sfîrşitul lui 2018 şi pînă la începutul lui 2020, cînd au fost introduse primele măsuri de lockdown legate de COVID-19.