Etichetă: ANALIZA

Be prepare…

La începutul acestui an, Campul de la Soceni a găzduit Atelierul ce a avut ca temă Pandemia. Un subiect dezbătut în aceste zile de mulți contractori cu notorietate şi companii private de implementare a legii: anxietatea irațională reprezintă, potrivit specialiștilor, unul dintre cele mai înalte niveluri de frică, și nu are nici o legătură cu măsura reală a amenințării în sine, dar este creată ad-hoc, pentru a împiedica societatea vizată să își desfășoare activitățile zilnice, menită să reducă principiile rezistenței sociale, paralizînd-o și făcînd-o să provoace daune economiei de stat și capacității de redresare și modului de viață, implicit a apărării naționale.

Aceasta este o strategie modernă, folosită astăzi de grupuri teroriste!

Anxietatea irațională, generată de Covid-19, obligă populația vizată să se comporte irațional, să suspende activitățile zilnice din cauza fricii extreme și contagiunea acesteia.

Conform definiției, Terorismul este o tactică de luptă neconvențională, asimetrică,  folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii, cîteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Seamănă? Sună cunoscut?

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Atelierul HEST include: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a deveni ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul atelierelor și boot-campurilor BMTF Risk AkDemy este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia! Am avut conferențiari din cadrul: BMTF, Academia Națională Bodyguard, UZPR, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații și a fost extrem de interesant!

Am promis că revenim cu o altă temă de actualitate ce se va întinde pe tot parcursul acestui an: Schimbarile climatice – factor de accelerare al violentelor si miscarilor sociale. Vorbim, analizăm, ne consultăm și ne instruim pentru inevitabilele schimbări de climă și efectele conexe ale acesteia: impactul asupra alimentației, migrației, forței de muncă, habitatului, transporturilor, energiei, sănătății. Important, pentru fiecare lucrător mass-media specializat este să proiecționeze aceste sectoare și să abordeze temele nu cu panică și breaking-news, ci systematic, cu calm și professionalism.

Pentru Vestul țării, întîlnirile și dezbaterile de acest gen sînt importante și pentru faptul că războiul din fosta Yugoslavie, din urmă cu 22 de ani, a generat o poluare masivă, agresivă și diversă, cu consecințe pe termen lung, în întreaga zonă a Balcanilor.

Mediul  natural  poate  fi  considerat  ca  obiectiv  militar  în  cazul  în  care:  prezintă  importanţă  economico-strategică,  de  exemplu  mediul  ce  conţine  instalaţii şi  industrii  de  interes  vital  pentru  ducerea războiului şi a căror distrugere, capturare sau neutralizare creeazăun avantaj military sau este folosit pentru comiterea unor acte de ostilitate, cum ar  fi  organizarea  apărării  tactice  de  către  unul  dintre  beligeranţi  într-o  rezervaţie naturală.

Loviturile aeriene aplicate împotriva Yugoslaviei au generat, alături  de  pierderile  materiale  şi  umane,  un  dezastru  ecologic  cu  grave  consecinţe  atît  pentru  sănătatea  umană,  cît  şi  pentru  calitatea  mediului,  inclusiv  pentru  unele  ţări  limitrofe.  Potrivit  constatărilor  Echipei  Speciale  pentru  Balcani  a  ONU,  patru  localităţi  au  fost  afectate  în  mod  special  de  poluare:  Pancevo  (la  20  km  de  Belgrad),  Novi  Sad  (capitala  Voivodinei),  Kragujevac (în sudul Serbiei) şi Bor (aproape de frontiera cu Bulgaria). Pe cele de la Pancevo, le-am documentat personal în 1999, la fața locului, în calitate de correspondent de război.

În România, în perioada bombardamentelor, în zonele de graniță (Moravița, Oravița, Naidăș) vegetația se uscase brusc în urma unor „ploi acide”. Autoritățile românești nu au dat însă publicității rezultatele studiilor privind poluarea României și afectarea populației în urma norilor radioactivi generați de bombardamentele cu uraniu sărăcit.

Majoritatea resurselor de apă ale Yugoslaviei au fost contaminate prin eliberarea în mod direct a substanțelor nocive precum clor lichid, clorura de vinil, acizi, sodă caustică, cianuri, fenoli, electroliti, benzen, toluen, săruri de potasiu, amoniac, uree și alți compuși chimici toxici în apa rîurilor. Apoi, distrugerea utilajelor industriei chimice, petroliere și farmaceutice din vecinătatea imediată a marilor orașe ca Belgrad, Novi Sad, Pristina, Pancevo, Subotica, Smedero, Cacak, Krusevac, a provocat eliberarea unor cantități uriașe de substanțe periculoase cum ar fi, compuși policarbonatici, dioxina, mercur, clor, amoniac, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, hidrocarbonati, floruri de hidrogen, cloruri de hidrogen și a particulelor conținînd metale grele. Incendiile și arderea reziduurilor chimice folosite în industria materialelor plastice și îngrășăminte au emanat mari cantități de amoniu, nori toxici de gaze adunîndu-se asupra acestor orașe.

Bombardarea complexului petrochimic Pancevo a determinat arderea a circa  800  tone  de  clorură  de  vinil  monomer,  produs  cancerigen.  În  urma  arderii  s-au  degajat  în  aer,  printre  alţi  compuşi  toxici,  acid  clorhidric,  dioxină,  fosgen.  Golirea  la  timp  a  rezervoarelor  de  amoniac  a  dus  la  evitarea   generării   unei   grave   poluări   în   oraş,   însă   a   provocat   prin   deversare,  distrugerea  faunei  Dunării  pînă  la  30  km  în  amonte.  De  asemenea,  peste  1.000  tone  de  hidroxid  de  sodiu  (sodă  caustică)  au  fost  aruncate în fluviu, consecinţa fiind poluarea gravă a acestuia.

Dupa bombardamentele de mai multe zile asupra complexului chimic de țiței din Pancevo (Rafinaria de țiței din Pancevo, HIP „Petrohemija”, HIP „Azotara”) nivelul de toxicitate în aer a atins cote incredibile, imediat după bombardament, de peste 18.000 ori peste norma admisă. Norul poluant care s-a format pe o întindere de zeci de km conținea materiile produse de arderea vinilhidromonomerilor, clorului, oxidantilor de clor, amoniacului, oxizilor de azot, produselor de la arderea țițeiului și a combustibililor si altor produse secundare și necontrolate. Evident, norul s-a miscat și spre România, afectînd locuitorii din orașele de la granița de vest.

La  Novi  Sad,  în  urma  bombardamentelor  succesive  asupra  rafinăriei, circa  73.000  tone  de  petrol  brut  şi  produse  derivate  au  ars  sau  au  fost  deversate  în  canalizare  infiltrîndu-se  în  apa  subterană.  La  Kragujevac,  bombardarea  uzinei  de  autovehicule  „Zastava“  a  provocat  o  poluare  de  mare amploare care a afectat solul, apele şi aerul. Bombardarea minelor de cupru,  a  centralei  electrice  şi  a  depozitului  de  hidrocarburi,  situate  în  apropierea frontierei bulgare, a generat o poluare transfrontalieră. Efectele războiului asupra mediului sînt imense, dar nu spectaculoase şi nici imediate. Acestea se vor vedea în timp!

Acesta este doar un exemplu. De aceea ne întîlnim, discutăm, analizăm, oferim consultanță și training. Pentru a fi pregătiți pentru ziua de mîine!

2019 – RISC TOTAL

Asăzi, a început la Davos, Elveţia, lucrările Forumului Economic Mondial, care se vor derula pînă vineri, 25 ianuarie. În acest an, tema prestigioasei manifestări va fi: „Globalizarea 4.0: configurarea unei arhitecturi globale pentru cea de a patra revoluţie industrială”. Vor fi dezbătute aspecte legate de noua ordine economică mondială în cadrul procesului de globalizare a efectelor celei de a patra revoluţii industriale a lumii. Consecinţele se regăsesc astăzi peste tot în lume, sub formă de mişcări antiglobalizare, a naţionalismului radical şi populismului iliberal.

Vor fi prezenţi în jur de 3.000 de reprezentanţi din domeniul afacerilor, instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, al mediilor academice, artă, cultură şi media. Au fost invitaţi şi au confirmat participarea şefi de state şi de guverne precum şi alte personalităţi marcante ale societăţii contemporane. Printre acestea s-ar putea menţiona primul ministru al Japoniei, Shinzo Abe, cancelarul german, Angela Merkel, prinţul William al Marii Britanii, primul ministru al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, primul ministru italian, Giuseppe Conte, primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, vicepreşedintele Chinei, Wang Qishan, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, şi alţii. Lista participanţilor ce reprezintă figurile marcante ale lumii afacerilor, dar şi reprezentanţi ai marilor corporaţii, este deschisă de Bill Gates, proprietarul Microsoft.

Forumul de la Davos din acest an va căuta să analizeze cât de bine sunt pregătite statele, corporaţiile şi comunităţile pentru a folosi noile oportunităţi legate de modul în care trăim, muncim şi interacţionăm.

Cu acest prilej, publicația The Global Risks Report 2019 a fost lansată la World Economic Forum. The Global Risks Report integrează rezultatele Global Risks Perception Survey. La sondajul menționat au răspuns peste 1.000 de experți și decidenți din toată lumea. Concluziile publicației lansate pe 16 ianuarie 2018, indică o deteriorare a condițiilor economice și geopolitice. Disputele comerciale între state s-au înrăutățit rapid anul trecut și se vor adînci în acest an pe fondul cotinuării tensiunilor geopolitice. 88% dintre respondenți anticipează degradarea normelor și acordurilor comerciale multilaterale.

Potrivit raportului, în 2019, eforturile în vederea cooperării internaționale vor fi afectate de perspectivele economice dar și de creșterea tensiunilor politice între marile puteri. 85% dintre respondenți afirmă că se așteaptă ca 2019 să aducă riscuri sporite de confruntare între marile puteri. Publicația abordează riscurile asociate cu ceea ce sepoate descrie ca ordine globală multiconcept: o realitate în care instabilitatea geopolitică reflectă nu doar schimbarea raporturilor de forțe dar și accentuarea diferențelor de viziune asupra valorilor fundamentale.

Riscurile cibernetice confirmă saltul consemnat în anul 2018 din perspectiva pentru următorii 10 ani care reiese în urma sondajului. Totuși, riscurile de mediu continuă să domine preocupările pe termen scurt ale respondenților. Toate cele riscuri de mediu monitorizate de raport sînt din categoria celor cu impact mare sau cu probabilitate mare de a se produce: afectarea bio-diversității, fenomene meteo extreme, eșecul măsurilor de adaptare sau de diminuare a schimbărilor climatice, dezastre ecologice provocate de oameni sau dezastre naturale.

Infrastructura urbană și dezvoltarea acesteia sînt de asemeenea afectate de riscurile de mediu. Odată cu creșterea nivelului mării, multe orașe sînt nevoite să aplice soluții costisitoare pentru a atenua efectele furtunilor extreme sau pentru a curăța apele subterane. Diminuarea investițiilor în infrastructuri critice, precum cele legate de transport, pot afecta toate celelalte domenii și pot accentua riscurile sociale, de mediu, de sănătate și cele conexe.

Scăderea confortului psihologic și emoțional, la nivel individual, este atît o cauză dar și un efect pe scară largă a riscurilor globale. Această situație are un impact asupra coeziunii sociale și a cooperării la nivel politic. The Global Risks Report 2019 se concentrează în mod explicit spre latura umană a riscurilor globale, în special pe rolul pe care schimbările complexe de la nivel global îl au în: societate, tehnologie sau în domeniul forței de muncă. O temă comună este aceea că stresul este, de fapt, sursa sentimentului de lipsă de control în fața incertitudinii.

Între globalism şi globalizare este o diferenţă clară: globalismul este o teorie care subliniază faptul că deciziile economice ale unui stat nu pot fi luate decît în conexiune cu alte state şi de aici interesele unui stat nu pot fi considerate decît conexate cu cele ale altor state. În timp ce globalismul este o teorie, globalizarea este o acţiune aliniată acesteia. Este evident faptul că actuala ordine mondială este depăşită. Ceea ce era considerat interes colectiv era, în esenţă, interesul statelor puternice ale lumii. De aceea, globalizarea a dus la creşterea venitului global şi a dezvoltării mondiale, dar a creat, în acelaşi timp, decalaje uriaşe între state. Acest fenomen a creat uriaşe inechităţi. Pentru a se proteja, statele puternice tind să se asocieze între ele (Europa cu 2-3 viteze), în timp ce şi statele mai slabe din punct de vedere economic, la rîndul lor se asociază (Iniţiativa celor trei mări). Nemulţumirile apărute au dus la extinderea populismului şi la manifestările antiglobalizare.

Atît complexitatea în creștere, dar și interconectarea sistemelor globale pot conduce la opinii în buclă, forțarea unor limite și perturbări în cascadă. Potrivit sondajului, riscul recesiunii este pus pe primul loc în China, Japonia şi America Latină. SUA pune acest risc pe locul 3 iar Europa pe locul 2. Se poate trage concluzia că în statele cu o evoluţie economică mai dinamică, pericolul recesiunii economice este perceput mai pregnant.

Riscul instabilităţii politice globale este pus pe primul loc în Europa şi Japonia, în timp ce SUA îl pune pe locul 6. Ca primă putere a lumii din punct de vedere al securităţii şi apărării, SUA nu se simte prea mult ameninţată de instabilităţile politice din lume. În schimb pune riscul atacurilor cibernetice pe primul loc, întrucît SUA a fost victimă a acestora. Toate celelalte ţări participante la sondaj plasează acest risc mai jos de locul 6. China consideră riscul legat de sistemele de comerţ pe locul 2 în timp ce SUA îl pune pe locul 4.

Tocmai pentru dirijarea discuţiilor către principalele probleme ale omenirii, înainte de începerea lucrărilor Forumului Economic de la Davos, a fost pusă la dispoziţia participanţilor lucrarea “Global Risk Report 2019“. Concluzia acestei lucrări este aceea că riscul crescut al confruntărilor politice dintre marile puteri ar putea duce la ignorarea altor riscuri la fel de mari cum ar fi schimbările climatice sau atacurile cibernetice.

TOP 5 Riscuri în funție de probabilitate:

  1. Fenomene meteo extreme (ex.: Inundații, uragane, etc.)
  2. Eșecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări.
  3. Dezastre naturale majore (ex.: cutremur, tsunami, erupție vulcanică, furtună geomagnetică)
  4. Incident major legat de furtul datelor.
  5. Atacuri cibernetice la scară largă.

TOP 5 riscuri în funcție de impact

  1. Arme de distrugere în masă
  2. Eșecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări.
  3. Fenomene meteo extreme (ex.: Inundații, uragane, etc.)
  4. Criza de apă
  5. Dezastre naturale majore (ex.: cutremur, tsunami, erupție vulcanică, furtună geomagnetică)

TOP 5 riscuri în funcție de conexiunile dintre ele:

  1. Fenomene meteo extreme (+) Eșecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări.
  2. Atacuri cibernetice la scară largă (+) Prăbușirea infrastructurilor critice și rețelelor
  3. Șomaj structural ridicat sau sub-ocuparea forței de muncă (+) efecte negative ale progresului tehnologic
  4. Șomaj structural ridicat sau sub-ocuparea forței de muncă (+) instabilitate socială puternică
  5. Incident major legat de furtul datelor (+) atacuri cibernetice la scară largă
  6. Eșec al guvernelor (+) conflict între state cu consecințe regionale

Top 5 Tendințe:

  1. Schimbarea climei
  2. Creșterea dependenței de domeniul cibernetic
  3. Polarizarea în creștere la nivelul societăților
  4. Creșterea veniturilor și decalajelor sociale în funcție de avere
  5. Creșterea sentimentului național

The Global Risks Report 2019 a fost realizat cu sprijinul acordat pe tot parcursul anului trecut de Global Risks Advisory Board al World Economic Forum și pe o colaborare permanentă cu partenerii săi strategici Marsh&McLennan Companies și Zurich Insurance Group. În plus, la realizarea The Global Risks Report 2019, au contribuit și consilierii din mediul academic, reprezentanți ai: Oxford Martin School (University of Oxford), the National University of Singapore și Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania).