Tag: armata

RETRAGEREA AMERICANĂ DIN AFGHANISTAN DĂ UNDĂ VERDE VIOLENȚELOR

BMTF, 11 august – SUA intenţionează o retragere militară suplimentară din Afghanistan în funcţie de progresele negocierilor de pace interafghane, astfel încît efectivele rămase să fie inferioare cifrei de 5.000 la finalul lunii noiembrie, a indicat Pentagonul, într-un comunicat emis luni, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Traiectoria noastră actuală prevede ca numărul de militari americani în Afghanistan să fie inferior cifrei de 5.000 până la sfîrşitul lui noiembrie, a precizat ministerul american al apărării. Ca întotdeauna, aceste retrageri rămîn supuse unor condiţii şi vor fi puse în practică după consultarea Congresului şi în coordonare directă cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, a adăugat Pentagonul, potrivit căruia prezenţa militară americană în Afghanistan rămîne centrată pe capacităţi, nu pe cifre.

Într-un interviu acordat săptămîna trecută site-ului de informaţii Axios, preşedintele Donald Trump evocase cifra de 4.000 pînă la 5.000 de militari pînă la alegerile din noiembrie.

În prezent, Statele Unite au desfăşuraţi 8.600 de militari în Afghanistan, conform unui acord bilateral semnat la 29 februarie, la Doha, între Washington şi talibani. În baza acordului, toate trupele străine urmează să părăsească Afganistanul în primăvara lui 2021, în schimbul unor angajamente de securitate asumate de talibani.

Aceste retrageri dau undă verde reizbucnirii violențelor prin crearea unui vid de Securitate în teren și în bazele de instrucție ale forțelor afghane.  

În această dimineață, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în  explozia unei mine magnetice care a vizat un vehicul în Kabul, a confirmat poliția într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei locale 07:00 în zona Khairkhana din PD11 din Kabul, se arată în comunicat.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu a revendicat răspunderea pentru explozie.

Luni, datele guvernamentale consultate de sursa noastră arată că cel puțin 80 de civili au fost uciși și alți 95 au fost răniți în incidente de securitate în ultima săptămînă, după încetarea focului convenită de Eid.

Datele sînt cuprinse între 3 și 9 august.

Cel mai mare număr de victime a fost în Nangarhar (49 de morți sau răniți), iar cel mai mic a fost în Kabul (1).

Incidentele de securitate au avut loc în 26 de provincii, inclusiv Kabul, Laghman, Nuristan, Uruzgan, Herat, Badakhshan, Parwan, Paktia, Wardak, Badghiș, Sar-e-Pul, Ghor, Farah, Daikundi, Helmand, Balkh, Kunar, Logar, Takhar , Nimroz, Kapisa, Zabul, Kandahar, Baghlan, Ghazni și Nangarhar.

ARMATA FĂRĂ COMANDANT(audio)

BMTF, 31 ian – Curtea de Apel Bucureşti a admis joi o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) prin care se solicită suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă. Potrivit site-ului Statului Major, următorul ofiţer la şefia Statului Major este generalul-maior Vasile Toader, care ocupă funcţia de locţiitor pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării. Însă, zilele trecute, ministrul apărării, Beniamin Gabriel Les l-a desemnat pe consilierul sau, generalul Laurian Anastasof în poziţia temporară de adjunct al şefului Statului Major al Apărării. Pozitia a fost eliberată în urma trecerii în rezervă a generalului Adrian Tonea. Generalul Anastasov a fost şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.

Administraţia Prezidenţială poate face recurs, însă decizia este executorie, scrie Agerpres.

„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pîrîtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1.131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1.131/2018 pînă la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţarea hotărîrii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia CAB.

Prezent la Reşiţa, preşedintele ProRomânia, fostul premier Victor Ponta, a spus că PSD a dorit cu orice preţ capul generalului Ciucă:

„Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă, exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române şi se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forţă ale Armatei. MApN nu dovedeşte prin ce a fost vătămat. Şeful Statului Major exercită conducerea de forţă a Armatei Române şi are gradul cel mai înalt, fiind numit de preşedintele României. Actele care ţin de securitatea naţională nu pot fi suspendate de instanţele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acţiune în instanţă înainte de a primi un răspuns la plîngerea prealabilă depusă la Administraţia Prezidenţială. MApN nu era îndreptăţit să introducă acţiunea în instanţă, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitatea la conducerea Armatei”, a spus marţi reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.

De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămîne fără conducător, de vreme ce sînt şi alţi ofiţeri care pot îndeplini funcţia de şef al SMAp.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plîngere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia „şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugînd că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gîndi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care sîntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gîndite de tip PSD-ist”, a susţinut atunci preşedintele.