Etichetă: BAGHDAD

Back in Iraq

BMTF, 14 mai – Ajutat de medici și oameni de afaceri sirieni din Timișoara, în februarie 2003 începea aventura mea irakiană care se încheia în 2010! Un taxi mă duce de la Damasc la Bagdad în primele zile din februarie în plină eră Saddam Hussein. Ajung la Hotel Mansour, pe malul Tigrului. Acolo îl cunosc pe Doctor, cel mai oltean dintre irakieni și pe Dragoș Tăbăran, corespondentul TVR, care mă pun în temă. Pe 6 februarie începeam relatările la RRA. Viața în Bagdad era destul de liniștită iar noi nu aveam altceva mai bun de făcut decît să o cunoaștem. Locuiam într-un hotel de stat, pe Strada Haifa, foarte aproape de viitoarea Zonă Verde – în care ajungeai făcînd stînga pe Strada Yafa – , vis-à-vis de Ministerul Informațiilor și aproape de Cinematografia iraqiană. Pe unul din geamurile camerei mele se vedea Podul Sinak scăldat în lumină. Al-Mansour era un cartier select, la Vest de Tigru, învecinat cu Kadhimiya. Peste pod, în Est, era Adhamiyah și Karadah, locuri pe care aveam să le cunosc foarte bine. Pe 8 februarie 2003, transmiteam din Baghdad: “În ciuda optimismului afişat de locuitorii Baghdadului, tonul vehement al discursului rostit aseară de preşedintele american G. W. Bush, nu mai lasă loc îndoielilor: va fi război în Iraq! Și a fost! Am părăsit Iraq-ul în 2010.

După 11 ani de la retragere, Armata Română se întoarce în teatrul de operaţii Iraq, unde va participa cu 150 de militari, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO (eNMI), desfăşurarea de forţe urmînd să aibă loc începînd cu luna iulie a acestui an.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat participarea, „în urma analizei solicitărilor NATO”, la propunerea prim-ministrului Cîţu, după consultarea CSAT şi cu informarea Parlamentului. „România şi-a manifestat interesul pentru consolidarea profilului său internaţional, ca factor de stabilitate şi promovare a valorilor NATO privind securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi de garant furnizor de securitate, parte a angajamentelor naţionale asumate în raport cu aliaţii şi partenerii pentru susţinerea eforturilor Alianţei”, se arată în scrisoarea trimisă Parlamentului de şeful statului.

Noua misiune extinsă a NATO în Iraq are 4.400 de militari, Bagdadul fiind interesat de consolidarea parteneriatului cu Alianţa Nord-Atlantică, pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul țării. În Irak, Armata Română va asigura şi „un element de sprijin naţional, suplimentar faţă de statul de organizare” al eNMI pentru asigurarea sprijinului logistic şi a legăturii cu elementele de comandă naţionale.

Misiunea românilor va fi sub egida NATO şi a Coaliţiei Globale contra Statului Islamic. În acest moment, la comanda eNMI se află Michael Lollesgaard, un general danez cu trei stele. Teoretic, misiunea este una non-combat.

Concret, militarii români se vor ocupa cu formarea şi perfecţionarea forţelor de securitate irakiene pentru ca acestea să se poată descurca singure în faţa unor ameninţări.

La 20 martie 2003, forţele americane au pătruns masiv în Iraq pentru a-l răsturna de la putere pe fostul dictator Saddam Hussein, care a fost apoi executat.

În momentul declanşării Operation Iraqi Freedom (OIF), au fost desfăşuraţi în Irak circa 150.000 de soldaţi americani, susţinuţi de alţi 120.000 de militari americani din exterior. La invazie au participat şi 40.000 de britanici. Efectivele OIF erau în 2006 de 165.000 de persoane, Washingtonul luînd hotărîrea să trimită întăriri – 30.000 de militari – pentru a încerca să stăvilească explozia de violenţe din ţară. Potrivit statisticilor, cel puţin 126.000 de civili iraqieni au murit în conflict, arată Neta Crawford, profesor la Boston University. La aceştia se adaugă 20.000 de soldaţi şi poliţişti iraqieni şi peste 19.000 de rebeli. Potrivit organizaţiei britanice IraqBodyCount.org, pierderile civile s-ar situa între 104.035 şi 113.680 din 2003. În ceea ce priveşte coaliţia, Statele Unite au pierdut 4.474 oameni, dintre care 3.518 în luptă. Au fost răniţi peste 32.000 de militari americani, potrivit cifrelor Pentagonului. Marea Britanie a pierdut şi ea 179 militari.

Circa 1,75 milioane de irakieni s-au refugiat în ţările vecine sau au fost mutaţi în ţară, arată ONU.

DUBLU ATENTAT SINUCIGAȘ LA BAGHDAD

BMTF, 21 ian – Cel puţin 28 de persoane au fost ucise şi alte peste 70 au fost rănite într-un dublu atentat sinucigaş cu bombă care a avut loc într-o piaţă din Baghdad, joi, primul atac de asemenea anvergură după ani de zile, informează Reuters, preluată de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că este de aşteptat ca numărul să crească, în condiţiile în care unii dintre cei răniţi sînt în stare gravă.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Atentatele sinucigaşe cu bombă au fost rare în capitala iraqiană Baghdad după înfrîngerea grupării Statul Islamic în 2017. Ultimul asemenea atac a avut loc în ianuarie 2018.

Armata iraqiană a anunţat că doi atacatori care purtau veste cu explozivi s-au aruncat în aer printre cumpărători într-un loc aglomerat, Piaţa Tayaran din centrul Baghdadului.

Baghdadul aproape cu nu a mai fost scena unor astfel de atacuri de cînd forţele iraqiene susţinute de coaliţia condusă de SUA au alungat gruparea Statul Islamic de pe teritoriul pe care aceasta îl controla în Iraq, în 2017.

Cel mai recent atac sinucigaş soldat cu morţi a avut loc în capitala iraqiană în ianuarie 2018, tot în Piaţa Tayaran, ucigînd cel puţin 27 de oameni.

ATACURI CU RACHETE LA BAGHDAD

BMTF, 6 iul – O rachetă a căzut în cursul nopţii de duminică spre luni în apropierea aeroportului din Baghdad, unde sînt desfăşuraţi soldaţi americani, al doilea atac în 24 de ore împotriva intereselor americane, a făcut cunoscut pentru agenţia France Presse un responsabil al serviciilor de securitate iraqiene, scrie Agerpres.

Armata, care a raportat 34 de atacuri împotriva intereselor americane din Iraq de la începutul lui octombrie, a dezminţit însă luni dimineaţă că o rachetă a fost trasă în cursul nopţii.

Sursa din cadrul serviciilor de securitate a precizat că racheta a aterizat fără să explodeze cînd a atins solul.

Aceste tiruri sunt atribuite de obicei grupărilor proiraniene, dar nu au fost revendicate niciodată de facţiuni cunoscute. Ele au fost reluate în timp ce duminică la Baghdad au avut loc mai multe explozii puternice.

Potrivit unui ofiţer cu rang înalt iraqian, atacul din noaptea anterioară a vizat dispozitivul C-RAM, conceput pentru interceptarea rachetelor, instalat în prezent în apropierea ambasadei americane la Baghdad.

Rampe de lansare şi rachete îndreptate spre o bază unde se află soldaţi americani la nord de Baghdad au fost, de asemenea, sechestrate în momentul atacului contra ambasadei.

Aceste noi atacuri sînt văzute ca o provocare la adresa guvernului condus de Moustafa al-Kazimi, considerat apropiat Washingtonului – marele duşman al Teheranului -, şi intervin în perspectiva vizitei în Statele Unite a premierului iraqian, mai scrie agenția română de presă.

RACHETE SPRE ZONA VERDE

BMTF, 9 ian – Două rachete s-au abătut miercuri seară asupra Zonei Verzi din Baghdad, unde se află ambasada americană, a făcut cunoscut un responsabil al serviciilor de securitate, notează AFP, preluată de Agerpres.

Chiar înainte de miezul nopţii, corespondenţi ai agenţiei France Presse au auzit mai multe explozii în centrul Baghdadului, la 24 de ore după ce Iranul a lansat 22 de rachete asupra unor baze militare din Iraq unde staţionau soldaţi americani. Exploziile au fost urmate de urlete ale sirenelor de securitate din Zona Verde.

A fost al treilea atac asupra Zonei Verzi după ce o dronă americană l-a ucis vineri pe generalul iranian Qassem Soleimani în capitală.

Aceste atacuri urmăresc să răzbune nu doar moartea generalului Soleimani, dar şi a comandantului Abu Mehdi al-Muhandis, numărul doi al grupării Hashd al-Shaabi, coaliţie paramilitară dominată de facţiunile pro-Iran.

Asasinarea lui Abu Mehdi al-Muhandis, care ocupa o funcţie înaltă în stat, pentru că Hashd al-Shaabi face parte din forţele regulate iraqiene, a provocat indignare în ţară.

Unul dintre liderii grupării Hashd al-Shaabi, Qais al-Khazali, a ameninţat miercuri Washingtonul cu o ripostă nu mai puţin importantă decît răspunsul iranian, după tirurile iraniene asupra unor baze utilizate de armata americană în Iraq.

Qais al-Khazali, inclus cu cîteva zile în urmă pe lista cu terorişti a SUA, a afirmat într-un mesaj pe Twitter că prima ripostă iraniană la uciderea comandantului martir Soleimani a avut loc. A venit timpul pentru prima ripostă iraqiană la asasinarea comandantului martir Abu Mehdi al-Muhandis, a adăugat el.

La rîndul său, Harakat Hezbollah al-Nujaba, o componentă a Hashd al-Shaabi şi una din facţiunile pro-Iran cele mai radicale din Iraq, a lansat un avertisment soldaţilor americani într-un comunicat: „Nu închideţi ochii, pentru că răzbunarea martirului Abu Mehdi al-Muhandis se apropie şi va veni din mîini iraqiene pînă la plecarea ultimului vostru soldat”.

Din octombrie, zeci de rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani în Iraq, atacuri care nu au fost niciodată revendicate, dar unele dintre ele au fost atribuite de către Washington facţiunilor pro-Iran.