Tag: FORTE SPECIALE

UN RAPORT

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat marţi de Pentagon, care nu a identificat nicio ‘problemă etică de ordin general’ care să explice incidentele recente ce au afectat reputaţia acestor unităţi de elită ale armatei SUA, potrivit France Presse.

‘Avem o cultură proactivă, orientată spre acţiune. Această cultură este cea care imprimă toată valoarea noastră’, a subliniat generalul Richard Clarke, şeful comandamentului Forţelor speciale (SOCOM) prezentând raportul. SOCOM cuprinde forţele de elită ale trupelor speciale americane, între care US Navy SEALs, Divizia de Marină Recon sau SEALs Team Six.

Dar de la atentatele din 11 septembrie 2001, ‘aproape 20 de ani de conflict permanent au dezechilibrat această cultură în favoarea utilizării forţei şi a succesului misiunii în detrimentul activităţilor de rutină destinate să întărească leadershipul, responsabilitatea şi disciplina’, a adăugat el.

Raportul, realizat deopotrivă de ofiţeri în serviciul activ şi în rezervă, precum şi de cadre civile din Ministerul Apărării american concluzionează că desfăşurările aproape constante ale forţelor speciale americane în Irak, Siria, Afganistan sau în Africa reduce la minimum perioadele de pauză care asigură coeziunea echipelor.

Generalul Clarke a cerut în vară acest raport asupra problemelor de ordin etic în cadrul forţelor speciale americane după o serie de incidente care au provocat scandal, atrăgând atenţia preşedintelui Donald Trump, acesta graţiindu-i pe militarii vizaţi.

Edward Gallagher, un subofiţer din cadrul ”Navy SEALs’, unitatea de elită a Marinei americane, a fost judecat vara trecută pentru crime de război într-un caz care a fost urmărit îndeaproape de opinia publică din SUA. El a fost exonerat în cazul morţii unui prizonier în Irak în 2017 şi achitat pentru două tentative de omor asupra unor civili irakieni.

Cu toate acestea, Gallagher a fost declarat vinovat pentru că s-a fotografiat lângă corpul neînsufleţit al unui tânăr ucis, în compania altor soldaţi, şi retrogradat, dar Donald Trump a anulat această decizie.

Un fost membru al Beretelor Verzi, unitatea de elită a armatei terestre americane, comandantul Matt Golsteynm a fost acuzat de uciderea cu premeditare în 2010 a unui taliban suspectat de fabricarea unor bombe. Acesta urma să fie judecat de un tribunal militar, dar Donald Trump l-a graţiat înainte de începerea procesului.

În lunile precedente, doi membri ai forţelor speciale din cadrul US Marine Corps au fost acuzaţi de uciderea unui militar al ‘Beretelor Verzi’ în Mali, iar militari din SEALs au fost acuzaţi de consum de cocaină şi de alte droguri.

În general, promovarea soldaţilor din forţele speciale la grade superioare se bazează mai mult pe experienţa lor de luptă decât pe calităţile de leadership, adaugă documentul, care recomandă o abordare axată mai mult pe valorile umane şi disciplină în rândul ofiţerilor.

REPOZIȚIONARE INTERESANTĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 1 nov – Forţele afghane susţinute de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA au comis crime de război şi alte atrocităţi în timpul operaţiunilor, potrivit unui raport al Human Rights Watch difuzat joi, scrie Agerpres.

Raportul de 50 de pagini, care a studiat 14 cazuri datînd de la sfîrşitul lui 2017 pînă la jumătatea lui 2019, subliniază că forţele paramilitare au ucis civili în timpul operaţiunilor pe timp de noapte, au făcut să dispară deţinuţi şi au atacat unităţi medicale care se credea că tratau insurgenţi.

Începînd din 2001, CIA a menţinut o operaţiune contrateroristă în Afghanistan în paralel, dar în mod distinct, de operaţiunea militară a SUA, se spune în raport. Agenţia a continuat să recruteze, antreneze şi desfăşoare forţe paramilitare afghane pentru a contracara forţele Al-Qaida şi ale talibanilor, iar din 2014 şi ale militanţilor din Stat Islamic.

În timpul unei operaţiuni, o unitate paramilitară a ucis opt oameni care îşi vizitau familiile în timpul sărbătorii musulmane Eid, în august, în provincia Paktia din sudul Afghanistanului. În timpul altei operaţiuni, forţele paramilitare au întreprins un raid asupra unei clinici din provincia Wardak, ucigînd doi infirmieri, un gardian şi un angajat al laboratorului din clinică, în iulie, care ar fi tratat militanţi talibani.

În primele nouă luni ale lui 2019, Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) a documentat mai mult de 2.500 de morţi în rîndul civililor şi peste 5.600 de persoane rănite. Potrivit raportului, forţele pro-guvernamentale au fost responsabile de moartea a 1.149 de persoane şi de rănirea a circa 1.200.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afghani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională. În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afghane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat „forţelor întunericului”, fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Pentru a face pace cu talibanii, fie ei şi moderaţi, e nevoie ca forţele de securitate afghane să oprească „vînătoarea” acestora. Oprind vînătoarea, ANA intră în conflict direct cu forţele internaţionale dislocate pe tot teritoriul ţării.

Forţele speciale destinate să-i vîneze pe liderii talibani au fost dezarmate şi au intrat în închisoare. Liderul comandoului, Atal Afghanzai este acuzat de uciderea unui înalt responsabil corupt din poliţie, în plină zi. Alţi 40 de membri ai FOS afghan sînt arestaţi departe de privirile indiscrete, se pare nu numai cu încuviinţarea tacită a autorităţilor centrale.

Se ştiu foarte puţine lucruri despre Forţa de Operaţiuni Speciale „Kandahar Strike Force”, un grup controversat, finanţat de CIA, care opera după modelul „vigilante”, adică, fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, KSF acţiona în provnciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan. Grupul era format din membri de elită ai armatei regulate afghane, selectaţi de ofiţeri CIA şi instruiţi de Forţele Speciale americane la Kandahar, în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda, construită de către forţele lui Osama Bin Ladden în 1996. Grupul opera în afara „parametrilor instituţionali ai guvernului afghan” şi se subordona direct CIA.

Operaţiunile de tip „blackops” erau derulate în întreaga ţară, însă, comandourile fiind transportate de către forţele americane cu ajutorul elicopterelor Blackhawk. Afghanzai susţinea, pentru presa americană, că acţiunile grupului său au fost atît de eficiente, încît a primit numeroase scrisori de apreciere, chiar din partea fostului preşedinte Hamid Kharzai!

Grupul a fost desfiinţat, iar cei 41 de membri ai săi au fost arestaţi sub diferite acuzaţii, de la execuţii extrajudiciare, la tortură, furt şi viol. Este clar că gruparea stătea în calea „reconcilierii” cu talibanii, subiect fierbinte şi extrem de discutat în Loya Jirga.

Grupul pentru drepturile omului le cere guvernelor afghan şi american să pună capăt activităţilor forţelor paramilitare. Cererea survine în contextual în care negocierile de pace pentru Afghanistan au fost preluate de China, într-un format sexagonal, din care mai fac parte Pakistanul, Rusia, Statele Unite, Guvernul de la Kabul și reprezentanții talibanilor!

Zalmay Mamozy Khalilzad, trimisul special al SUA în Afghanistan, s-a întîlnit săptămîna trecută la Moscova cu delegaţiile chineză, rusă şi pakistaneză, anunţînd viitoarea întîlnire de la Beijing unde să vină „o largă varietate de lideri politici, inclusiv reprezentanţi ai Republicii Islamice Afghanistan, altor lideri afghani şi ai talibanilor”. Elementul nou îl reprezintă recunoaşterea rolului Chinei ca element cheie în rezolvarea problemelor din Afghanistan, ţară cu care are o frontieră comună de doar 76 km, dar pe unde trece deja, din 2016, unul dintre traseele principale ale Noului Drum al Mătăsii, cu calea ferată aferentă.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎMPOTRIVA NDS LA KABUL

BMTF, 26 iul – Cinci membri ai Forțelor Speciale ale Directoratului pentru Securitate (NDS – Riyasat-e Amniyat-e Milli ), principalul serviciu de informaţii afghan, au fost uciși şi alţi cinci răniţi, într-un atac sinucigaș cu maşină capcană împotriva unui convoi al NDS, la Kabul, joi dimineață, au declarat oficialii poliției locale.

Atacul a avut loc la aproximativ ora 5, ora locală (2:30 ora României), după ce un atentator sinucigaș a vizat forțele NDS din zona Bagh-e-Daoud, din PD5 în Kabul, a confirmat purtătorul de cuvînt al șefului poliției din Kabul, Hashmat Stanekzai. „Majoritatea victimelor sunt ofiţeri ai NDS”, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei. Atentatorul kamikaze s-a aflat „probabil” la bordul unui vehicul umplut cu explozibili, a adăugat el.

Talibanii au revendicat atacul. În luna mai a acestui an, talibanii afgani au cerut populaţiei capitalei Kabul să stea departe de „siturile militare” pe care le-ar putea ataca, pentru „a evita victimele civile”, acuzînd „forţele speciale, NDS (informaţiile afghane) şi alte servicii militare” că se folosesc de civili ca „scuturi umane”.

Atacul survine la două zile după ce o serie de rachete lansate în capitala afghană şi care au provocat panică în rîndul populaţiei. Nici un grup nu a revendicat aceste atacuri.

Direcția Națională de Securitate a fost înființată în anul 2002, imediat după alungarea talibanilor din Kabul, ca agenție principală de informații interne și externe a Republicii Islamice Afghanistan și este considerată succesor al KHAD care a fost organizația anterioară de informații înainte de războiul civil afghan din anii 1996 – 2001.

În timpul alegerilor prezidenţiale afghane, din aprilie 2014, NDS, sub directoratul lui Ramatullah Nabil, a strîns mii de informații care indicau faptul că aliații actualului preşedinte, Ashraf Ghani, au organizat o fraudă electorală masivă.