Etichetă: GERMANIA

Kremlinul denunţă implicarea directă a Occidentului în Ukraina, în timp ce Berlinul mută accente

BMTF, 4 mar – Kremlinul a denunţat luni implicarea directă a Occidentului în Ukraina, după difuzarea pe reţelele sociale a unei discuţii între cîţiva ofiţeri germani de rang înalt avînd ca subiect livrarea de arme, mai precis rachete Taurus, Ukrainei, transmit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres. Germania l-a acuzat, duminică, pe preşedintele rus Vladimir Putin că încearcă să semene dezbinarea prin scurgerea de informaţii despre o discuţie confidenţială a armatei germane despre războiul din Ukraina, într-un moment în care Berlinul se află sub presiune pentru a furniza Kievului racheta Taurus, transmite Reuters.

O înregistrare audio a unei reuniuni în videoconferinţă între ofiţeri germani de rang înalt a fost difuzată vineri pe reţelele sociale din Rusia.

În această conversaţie, participanţii vorbesc în principal despre ipoteza de a livra Kievului rachete Taurus cu rază lungă, de fabricaţie germană, despre ce ar fi necesar pentru ca forţele ukrainene să le poată utiliza pentru a lovi podul de peste strîmtoarea Kerci şi despre impactul lor eventual. Discuţiile au vizat, de asemenea, utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune furnizate Kievului de Franţa şi Marea Britanie.

Ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, a fost convocat luni la Ministerul de Externe rus, de unde a plecat fără a da declaraţii, potrivit agenţiilor de presă ruse.

Înregistrarea însăşi dovedeşte că, în interiorul Bundeswehr-ului, sînt discutate în mod substanţial şi concret planuri de a lansa atacuri asupra teritoriului rus. Aceasta nu necesită nici o interpretare juridică. Aici totul este mai mult decît evident, a declarat purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Trebuie să aflăm dacă Bundeswehr-ul face aceasta din proprie iniţiativă. Apoi întrebarea este: cît de controlabil este Bundeswehr şi cît de mult controlează cancelarul Olaf Scholz situaţia? Sau dacă este parte a politicii guvernului german, a mai spus Peskov.

Ambele scenarii sînt rele. Ambele subliniază încă o dată implicarea directă a Occidentului colectiv în conflictul din jurul Ukrainei.

Sîmbătă, Berlinul a confirmat că înregistrarea este autentică şi că fusese interceptată.

Conţinutul său este foarte stînjenitor pentru Germania, dat fiind că Berlinul refuză oficial să trimită rachete Taurus Kievului, invocînd riscul escaladării conflictului.

În ce-l priveşte, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat duminică pe preşedintele rus Vladimir Putin că încearcă să destabilizeze Germania cu această înregistrare.

Este vorba despre folosirea acestei înregistrări pentru a ne destabiliza şi a ne nelinişti, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, mutînd accentul de pe conținutul interceptării, pe divulgarea publică a acestuia, adăugînd că speră că Putin nu va reuşi.

Face parte dintr-un război informaţional pe care Putin îl duce, a adăugat el.

NU suntem aliații Ukrainei

BMTF, 6 dec – Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania, a făcut o declarație șocantă în cadrul unei emisiuni la postul ZDF. Întrebat în legătură cu livrările de arme tot mai puține către Ukraina, politicianul german a spus: „Oferim tot ce putem. Același lucru se aplică aproape tuturor celorlalți aliați și parteneri. Dar Germania nu este un aliat al Ukrainei și, prin urmare, nu este într-o alianță.”

La începutul acestui an, Annalena Baerbock, ministru de Externe al Germaniei, afirma – nici mai mult, nici mai puțin – că, de dragul Ukrainei, Germania se află în război cu Rusia.

Pe de altă parte, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a avertizat marți Congresul, în timpul unei ședințe private, că dacă nu va aproba mai mult ajutor pentru Ukraina, „foarte probabil” va duce la un război în Europa cu trupe americane, transmite Breitbart. „Dacă Putin preia controlul Ukrainei, va lua Moldova, Georgia, apoi poate țările baltice”, a declarat pentru The Messenger președintele Camerei Reprezentanților pentru afaceri externe, Michael McCaul (R-TX), după ce Austin și alți oficiali de rang înalt din administrația Biden au informat parlamentarii din Cameră cu privire la cererea lor de acordare a unui ajutor suplimentar pentru Ukraina. „Și apoi, ideea că va trebui să trimitem trupe pe teren, după spusele secretarului Austin, era foarte probabilă”, a adăugat McCaul. „Asta este ceea ce încercăm să evităm”.

Administrația Biden a solicitat Congresului un pachet de ajutor de 106 miliarde de dolari, din care cea mai mare parte – 61 de miliarde de dolari – va merge către Ukraina. Această sumă s-ar adăuga la cele 113 miliarde de dolari care au fost alocate pentru a sprijini Ukraina în războiul său cu Rusia din februarie 2022.

Volodimir Zelenski a solicitat Statelor Unite 17 milioane de obuze și 400 de miliarde de dolari!

MAI BINE MAI TÎRZIU…

BMTF, 25 ian – Oficialii ukraineni au recunoscut astăzi, miercuri, retragerea din oraşul Soledar, în estul ţării, care a fost lăsat sub controlul forţelor ruse, la două săptămîni după anunţul capturării acestuia făcut de Moscova, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

„După luni de lupte grele, forţele armate ukrainene l-au părăsit” pentru a „se replia pe poziţii pregătite”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Grupului Est al armatei ukrainene, Serghii Cerevatîi, refuzînd totuşi să precizeze cînd a avut loc această retragere.

Grupul militar privat rus Wagner anunţase preluarea sub control a Soledarului încă din 11 ianuarie, anunţul său fiind urmat de cel al armatei ruse în 13 ianuarie. Acest mic oraş din regiunea Doneţk, unde au rămas doar 500 de locuitori din cei aproximativ 11.000 de dinainte de război, cunoscut pentru minele sale de sare, este situat în apropiere de Bahmut, un alt punct fierbinte în estul Ukrainei.

Ukrainenii au refuzat pînă acum să recunoască pierderea acestei localităţi.

Importanţa strategică a Soledar este contestată, think tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciind că nu este vorba de „o dezvoltare semnificativă pe plan operaţional”.

Armata rusă prezintă în schimb cucerirea Soledar ca pe o etapă-cheie în vederea încercuirii oraşului vecin, Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească din vară şi unde ambele tabere se confruntă cu pierderi grele.

Retragerea din Soledar a „fost controlată, nu a avut loc nici un fel de încercuire sau capturare masivă de soldaţi ai noştri”, a asigurat Cerevatîi, care a dezminţit că soldaţii ukraineni ar fi „dat bir cu fugiţii”.

Înainte de a se retrage, trupele ukrainene „au provocat pierderi incredibile” ruşilor, a asigurat acesta, subliniind că strategia ukraineană în această regiune constă în „epuizarea inamicului”.

Un responsabil separatist instalat de Moscova în estul Ukrainei a revendicat miercuri un progres al trupelor ruse la Bahmut, menţionînd Soledar ca factor determinant.

Dar Serghii Cerevatîi susţine că afirmaţiile acestuia „nu corespund realităţii”. „Luptele continuă. Situaţia este dificilă, dar sub control”, a adăugat el.

Situaţia s-ar putea schimba după ce Occidentul va livra mai multe batalioane de tancuri grele armatei ukrainene, în aşa numita “coaliţie a tankurilor”. Decizia Germaniei de a aproba livrările de tancuri Leopard 2 către Ukraina este „extrem de periculoasă” şi duce conflictul „la un nou nivel de confruntare”, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev. „Această decizie extrem de periculoasă duce conflictul la un nou nivel de confruntare şi contrazice declaraţiile politicienilor germani privind reticenţa RFG [Republica Federală Germania] de a se implica în aşa ceva”, a subliniat oficialul rus. „Din păcate, acest lucru se întîmplă mereu şi mereu. Încă o dată, putem vedea că, la fel ca şi cei mai apropiaţi parteneri ai săi, Germania nu este interesată de o soluţie diplomatică la criza ukraineană, are în vedere o escaladare permanentă a acesteia şi pomparea nelimitată a regimului de la Kiev cu tot mai multe arme mortale.

Liniile roşii ţin deja de trecut, a adăugat Serghei Neceaev. Referindu-se la cel de-al Doilea Război Mondial, Serghei Neceaev a mai spus că Germania „a uitat calea dificilă a reconcilierii postbelice dintre ruşi şi germani”. „Tancurile de luptă marcate cu crucea germană vor fi trimise din nou pe frontul de est, ceea ce va duce în mod inevitabil la moartea nu doar a soldaţilor ruşi, ci şi a populaţiei civile”, a avertizat oficialul rus şi a precizat că decizia Berlinului vine în contextul în care se împlinesc 80 de ani de la încheierea asediului Leningradului. Decizia „distruge orice urmă de încredere reciprocă rămasă, provoacă daune ireparabile relaţiilor ruso-germane, care se află deja într-o stare jalnică şi pune la îndoială posibilitatea normalizării lor în viitorul apropiat”, a declarat Serghei Neceaev.

Ruşii nu au uitat Bătălia de la Kursk, denumită Bătălia tancurilor, care a avut loc între 5 iulie şi 23 august 1943, în care au fost implicate 8000 de tancuri germane şi ruseşti, în cadrul Operaţiunii Citadela. Atacurile sovietice care au urmat eliminării forțelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Oriolului și Belgorodului, pe 5 august, și a Kievului, pe 23 august, împingîndu-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară.

Pe de altă parte, Direcţia Principală de Informaţii (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev nu exclude atacuri ale forţelor ukrainene asupra teritoriilor Rusiei de unde invadatorii atacă Ukraina – potrivit reprezentantului oficial al GUR, Vadim Skibiţki. Acesta a comentat seriile de explozii din Crimeea, menţionînd că serviciile de informaţiile militare ale Ukrainei lucrează şi în teritoriile ocupate.

„Deoarece există o regrupare puternică a trupelor ruse, iar rezervele ruse mobilizate se deplasează în toate direcţiile frontului, atît din regiunea Rostov a Federaţiei Ruse, cît şi din Crimeea ocupată, atunci, da, pot fi aplicate lovituri şi împotriva cazărmilor şi poligoanelor ruseşti” – a afirmat Skibiţki.

Oficialul nu a exclus lovituri asupra teritoriului Rusiei. Potrivit acestuia, totul depinde de cît de critice sînt obiectivele vizate – indiferent dacă este vorba de teritoriul ocupat sau de teritoriul Federaţiei Ruse.

„De ce? Ei bine, să ne uităm la statistici. De unde au loc lansările rachetelor de croazieră? La nivel aerian, de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dacă vorbim de rachete Iskander, acestea sînt lansate fie din teritorii temporar ocupate, fie mai aproape de graniţa noastră. Iar rachetele S-400 şi S-300 sînt lansate din Federaţia Rusă, care efectuează bombardamente inclusiv la Kiev” – a menţionat reprezentantul GUR.

Skibiţki a mai comentat şi informaţiile potrivit cărora ruşii nu instalează sisteme de apărare antiaeriană lîngă aerodromul bazei aeriene din Enghels, de exemplu, ci amplasează sisteme de apărare lîngă Kremlin. „Acest lucru sugerează faptul că, dacă ajungem pînă la Enghels, ajungem şi la Kremlin” – a declarat oficialul.

RESTRICŢII ABSURDE ÎN GERMANIA

BMTF, 2 sep -Germania reduce începînd de joi temperatura maximă la care pot fi încălzite clădirile publice, dar şi iluminatul public. Măsurile sînt menite să limiteze consumul de energie în următoarele şase luni, în condiţiile în care preţurile acestora au crescut, iar livrările de gaze naturale din Rusia sînt incerte.

Clădirile publice vor fi încălzite doar pînă la maximum 19 grade, pentru munca uşoară din punct de vedere fizic şi predominant sedentară. Pentru încăperile în care oamenii desfăşoară activităţi uşoare, predominant în picioare sau în mers, sau activităţi predominant sedentare de dificultate medie limita superioară este de 18 grade. Iar pentru activităţi fizice grele cel mult 12 grade. Boilerele pentru încălzirea apei la chiuvetă vor fi oprite, cu excepţia situaţiilor în care acest lucru este prescris din motive de igienă. Iluminarea clădirilor şi a monumentelor din motive pur estetice sau reprezentative va fi stinsă.

Noul regulament nu se aplică spitalelor, căminelor pentru vîrstnici sau altor instituţii sociale.

În sectorul privat ordonanţa permite angajatorilor să reducă încălzirea şi să aibă posibilitatea de a urma exemplul sectorului public. Clauzele din contractele de chirie care stipulează o anumită temperatură minimă sînt suspendate. Piscinele private, fie că sînt interioare sau exterioare, nu mai pot fi încălzite cu gaz şi electricitate. Uşile magazinelor sau alte sisteme de pătrundele în spaţiile comerciale încălzite din sectorul comerţului cu amănuntul nu mai pot sta deschise permanent, cu excepţia cazului în care este vorba despre o cale de evacuare.

Guvernul spaniol a introdus de la 1 septembrie reduceri de 100% la călătoriile cu trenul pentru navetişti, pe distanţe medii. Cei care vor să beneficieze de gratuitate trebuie să îşi ia abonamente cu mai multe călătorii. Programul implementat de autorităţile spaniole include decontarea în proporţie de 100% doar pentru călătoriile pe distanţe mai scurte de 300 de kilometri, de exemplu de la Barcelona la Sevilla sau de la Madrid la Bilbao. Pot fi folosite doar trenurile companiei de stat, nu şi cele private. Programul nu se aplică doar în cazul unei singure călătorii. Un abonament pentru navetişti, de exemplu, va fi achiziţionat de doritori, iar suma va fi restituită în totalitate după dovada efectuării a 16 călătorii. Programul rămîne în vigoare pînă la 31 decembrie, cu şanse mari de extindere în 2023. Acesta va fi finanţat dintr-o taxă de solidaritate impusă băncilor şi companiilor din energie.

În același timp, tarifele de metrou din Barcelona au fost reduse cu 30-50%, tot pînă la 31 decembrie. Un bilet de autobuz și de metrou pentru 10 călătorii, cu utilizări multiple, care acoperă cea mai mare parte a orașului va costa acum 7,95 euro.

Într-o altă măsură pentru a atenua impactul creșterii costurilor, guvernul a anunțat că va reduce TVA-ul pentru facturile de combustibil de la 21% la 5%, cel puțin până la sfîrșitul anului.

Celulă de criză în Germania, astăzi.

BMTF, 4 iul – Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţînd o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA, preluată de Agerpres.

„Trebuie să ne dăm mîinile şi să fim uniţi”, a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor, informează Agerpres. „Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru”, a atras atenţia Scholz.

Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii ’60 şi ’70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită Acţiune concertată, începe luni (astăzi) la cancelarie.

Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care cîştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care cîştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. „Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici”, a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sînt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el.

În urmă cu o săptămînă, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia.

Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat Acţiunea concertată: „Cînd nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru”. Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

Europa de Est, circumspectă faţă de jocurile diplomatice între Moscova şi Occident (analiză France Presse)

BMTF, 10 feb – Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizînd împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse, citată de Agerpres.

Retorica franceză despre preocupările legitime ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strînse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.

Polonia adoptă poziţia cea mai hotărîtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia, a insistat săptămîna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.

Soloch se referea la întîlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ukraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul să strîngă rîndurile: Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frîngă, a spus el la Berlin.

Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: Nu vom face nici un fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale… Trebuie să rămînem fermi şi uniţi.

Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ukrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.

Nu este un secret că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ukraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Polonia este cel mai fervent susţinător al Ukrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă, adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec. Dacă Ukraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei, apreciază Zaborowski.

Este şi cazul ţărilor baltice, care – potrivit lui – par şi mai energice în acest sens, ele furnizînd arme Ukrainei chiar înaintea Poloniei.

Foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.

Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană, explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Preşedintele rus Vladimir Putin se arată conştient de situaţia delicată a acestor ţări, chiar dacă neagă că îngrijorarea lor este justificată.

Statele baltice şi alte ţări, vecinele noastre, nu se simt vezi Doamne în siguranţă. De ce? Nu este clar, a spus Putin săptămîna aceasta într-o conferinţă de presă comună cu omologul său francez Emmanuel Macron. În orice caz, ele se servesc de aceasta ca de un pretext pentru a elabora politici ostile la adresa Rusiei, a insistat preşedintele rus, subliniind că ţările respective furnizează arme moderne Ukrainei în doze mari.

În comparaţie cu Occidentul, potrivit lui Przybylski, Europa Centrală a manifestat hotărîre de a acţiona în ceea ce priveşte acordarea de sprijin direct Ukrainei.

În pofida dorinţei lui Putin de a vedea Europa divizată, unitatea prevalează şi nu există nici un sentiment că Franţa şi Germania vor să vîndă Europa Centrală, spune el. În schimb, există un sentiment de circumspecţie că elitele acestor ţări nu văd cu aceeaşi claritate ameninţarea care planează, adaugă expertul citat.

ELICOPTERE ŞI FOAMETE

BMTF, 17 oct – Mai multe elicoptere de transport militar germane au fost ţinta unor tiruri în timpul zborului lor deasupra provinciei Kunduz din nordul Afghanistanului, chiar dacă nu au fost raportaţi răniţi, a anunţat marţi seara armata germană, transmite Agerpres.

Asupra elicopterelor s-a tras în timp ce acestea zburau dinspre provincia disputată Mazar-e Sharif, capitala provinciei nordice Balkh, a precizat armata germană într-un comunicat. Militarii germani de la bordul elicopterelor au ripostat cu tiruri, însă nimeni nu a fost rănit, potrivit comunicatului.

Mazar-e Sharif este locul unde este desfăşurată cea mai mare parte a contingentului militar german din Afghanistan.

În jur de 1.300 de militari germani staţionează în prezent în Afghanistan ca parte a misiunii NATO, Resolute Support.

Pe de altă parte, coordonatorul umanitar al ONU pentru Afganistan, Toby Lanzer, a avertizat luni că cel puţin trei milioane de afghani se află într-o situaţie de urgenţă alimentară absolută, confruntîndu-se cu riscul de foamete, ca urmare a secetei din cauza lipsei ploilor şi a zăpezilor iarna trecută.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, există cel puţin opt milioane de persoane încadrate la nivelul 3 şi cel puţin trei milioane de persoane la nivelul 4 de urgenţă, acesta din urmă precede foametea (nivelul 5, cel mai ridicat). La nivelul patru, aceste persoane supravieţuiesc cu mai puţin de o masă pe zi şi, după toate probabilităţile, această masă este compusă din pîine şi ceai. Aceasta nu poate dura la nesfîrşit!

Cu titlu de comparaţie, în sudul Sudanului, numărul persoanelor încadrate la nivelul 4 de urgenţă este de 1,5 milioane şi puţin sub patru milioane la nivelul 3. Potrivit UNOCHA, nevoile Afghanistanului sînt de două ori mai mari decît cele din sudul Sudanului. Nevoile alimentare prezentate se referă la 18 din cele 34 de provincii afghane, în principal cele din nordul şi vestul ţării.

Conform previziunilor agenţiei ONU, 600.000 de persoane ar trebui salvate în octombrie, după ce 600.000 au fost ajutate luna trecută.

Apropierea iernii adaugă un grad de urgenţă la această criză. UNOCHA a stabilit mijlocul lunii decembrie ca dată limită pentru a ajuta cel puţin 2,5 milioane de persoane.

Produsele de bază trimise sînt făină de grîu îmbogăţită, linte, sare, ulei vegetal şi, în unele cazuri, zahăr.

Pînă la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 250.000 de persoane au părăsit provinciile cele mai afectate de secetă din vestul ţării, majoritatea aflîndu-se acum în tabere improvizate.

În urmă cu cîteva zile, militarii români din cadrul Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, plutonul 3, din cadrul Companiei 1 Protecţia Forţei ”Aquila”, dislocaţi în sudul Afghanistanului, la Kandahar, conduşi de locotenentul Daniel Morar, au ieşit din Baza Militară Aeriană Kandahar, cu destinaţia Sharifi, un mic sat din aria de responsabilitate a batalionului, în cadrul unei misiuni complexe. Principalele probleme ale locuitorilor din Sharifi sînt lipsa apei potabile, lipsa unui medic şi dificultatea procurării de medicamente. De asemenea, puţinele rechizite pe care le au sînt insuficiente pentru elevii care merg la şcoala din sat.

Forţele de Securitate Afghane, împreună cu ofiţerul CIMIC din cadrul Batalionului 812 Protecţia Forţei ”Şoimii Carpaţilor”, căpitanul Bogdan Stochiţă, au distribuit geci, ghete şi rechizite copiilor din sat. Aceste materiale au fost donate de către oamenii din parohia preotului militar american Jeffry Cooper, locotenent-colonel în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Foametea a lovit Afghanistanul de trei ori în ultimii 20 de ani.