Etichetă: GERMANIA

Europa de Est, circumspectă faţă de jocurile diplomatice între Moscova şi Occident (analiză France Presse)

BMTF, 10 feb – Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizînd împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse, citată de Agerpres.

Retorica franceză despre preocupările legitime ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strînse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.

Polonia adoptă poziţia cea mai hotărîtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia, a insistat săptămîna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.

Soloch se referea la întîlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ukraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul să strîngă rîndurile: Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frîngă, a spus el la Berlin.

Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: Nu vom face nici un fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale… Trebuie să rămînem fermi şi uniţi.

Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ukrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.

Nu este un secret că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ukraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Polonia este cel mai fervent susţinător al Ukrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă, adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec. Dacă Ukraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei, apreciază Zaborowski.

Este şi cazul ţărilor baltice, care – potrivit lui – par şi mai energice în acest sens, ele furnizînd arme Ukrainei chiar înaintea Poloniei.

Foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.

Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană, explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Preşedintele rus Vladimir Putin se arată conştient de situaţia delicată a acestor ţări, chiar dacă neagă că îngrijorarea lor este justificată.

Statele baltice şi alte ţări, vecinele noastre, nu se simt vezi Doamne în siguranţă. De ce? Nu este clar, a spus Putin săptămîna aceasta într-o conferinţă de presă comună cu omologul său francez Emmanuel Macron. În orice caz, ele se servesc de aceasta ca de un pretext pentru a elabora politici ostile la adresa Rusiei, a insistat preşedintele rus, subliniind că ţările respective furnizează arme moderne Ukrainei în doze mari.

În comparaţie cu Occidentul, potrivit lui Przybylski, Europa Centrală a manifestat hotărîre de a acţiona în ceea ce priveşte acordarea de sprijin direct Ukrainei.

În pofida dorinţei lui Putin de a vedea Europa divizată, unitatea prevalează şi nu există nici un sentiment că Franţa şi Germania vor să vîndă Europa Centrală, spune el. În schimb, există un sentiment de circumspecţie că elitele acestor ţări nu văd cu aceeaşi claritate ameninţarea care planează, adaugă expertul citat.

ELICOPTERE ŞI FOAMETE

BMTF, 17 oct – Mai multe elicoptere de transport militar germane au fost ţinta unor tiruri în timpul zborului lor deasupra provinciei Kunduz din nordul Afghanistanului, chiar dacă nu au fost raportaţi răniţi, a anunţat marţi seara armata germană, transmite Agerpres.

Asupra elicopterelor s-a tras în timp ce acestea zburau dinspre provincia disputată Mazar-e Sharif, capitala provinciei nordice Balkh, a precizat armata germană într-un comunicat. Militarii germani de la bordul elicopterelor au ripostat cu tiruri, însă nimeni nu a fost rănit, potrivit comunicatului.

Mazar-e Sharif este locul unde este desfăşurată cea mai mare parte a contingentului militar german din Afghanistan.

În jur de 1.300 de militari germani staţionează în prezent în Afghanistan ca parte a misiunii NATO, Resolute Support.

Pe de altă parte, coordonatorul umanitar al ONU pentru Afganistan, Toby Lanzer, a avertizat luni că cel puţin trei milioane de afghani se află într-o situaţie de urgenţă alimentară absolută, confruntîndu-se cu riscul de foamete, ca urmare a secetei din cauza lipsei ploilor şi a zăpezilor iarna trecută.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, există cel puţin opt milioane de persoane încadrate la nivelul 3 şi cel puţin trei milioane de persoane la nivelul 4 de urgenţă, acesta din urmă precede foametea (nivelul 5, cel mai ridicat). La nivelul patru, aceste persoane supravieţuiesc cu mai puţin de o masă pe zi şi, după toate probabilităţile, această masă este compusă din pîine şi ceai. Aceasta nu poate dura la nesfîrşit!

Cu titlu de comparaţie, în sudul Sudanului, numărul persoanelor încadrate la nivelul 4 de urgenţă este de 1,5 milioane şi puţin sub patru milioane la nivelul 3. Potrivit UNOCHA, nevoile Afghanistanului sînt de două ori mai mari decît cele din sudul Sudanului. Nevoile alimentare prezentate se referă la 18 din cele 34 de provincii afghane, în principal cele din nordul şi vestul ţării.

Conform previziunilor agenţiei ONU, 600.000 de persoane ar trebui salvate în octombrie, după ce 600.000 au fost ajutate luna trecută.

Apropierea iernii adaugă un grad de urgenţă la această criză. UNOCHA a stabilit mijlocul lunii decembrie ca dată limită pentru a ajuta cel puţin 2,5 milioane de persoane.

Produsele de bază trimise sînt făină de grîu îmbogăţită, linte, sare, ulei vegetal şi, în unele cazuri, zahăr.

Pînă la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 250.000 de persoane au părăsit provinciile cele mai afectate de secetă din vestul ţării, majoritatea aflîndu-se acum în tabere improvizate.

În urmă cu cîteva zile, militarii români din cadrul Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, plutonul 3, din cadrul Companiei 1 Protecţia Forţei ”Aquila”, dislocaţi în sudul Afghanistanului, la Kandahar, conduşi de locotenentul Daniel Morar, au ieşit din Baza Militară Aeriană Kandahar, cu destinaţia Sharifi, un mic sat din aria de responsabilitate a batalionului, în cadrul unei misiuni complexe. Principalele probleme ale locuitorilor din Sharifi sînt lipsa apei potabile, lipsa unui medic şi dificultatea procurării de medicamente. De asemenea, puţinele rechizite pe care le au sînt insuficiente pentru elevii care merg la şcoala din sat.

Forţele de Securitate Afghane, împreună cu ofiţerul CIMIC din cadrul Batalionului 812 Protecţia Forţei ”Şoimii Carpaţilor”, căpitanul Bogdan Stochiţă, au distribuit geci, ghete şi rechizite copiilor din sat. Aceste materiale au fost donate de către oamenii din parohia preotului militar american Jeffry Cooper, locotenent-colonel în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Foametea a lovit Afghanistanul de trei ori în ultimii 20 de ani.