Tag: IRAQ

DUBLU ATENTAT SINUCIGAȘ LA BAGHDAD

BMTF, 21 ian – Cel puţin 28 de persoane au fost ucise şi alte peste 70 au fost rănite într-un dublu atentat sinucigaş cu bombă care a avut loc într-o piaţă din Baghdad, joi, primul atac de asemenea anvergură după ani de zile, informează Reuters, preluată de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că este de aşteptat ca numărul să crească, în condiţiile în care unii dintre cei răniţi sînt în stare gravă.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Atentatele sinucigaşe cu bombă au fost rare în capitala iraqiană Baghdad după înfrîngerea grupării Statul Islamic în 2017. Ultimul asemenea atac a avut loc în ianuarie 2018.

Armata iraqiană a anunţat că doi atacatori care purtau veste cu explozivi s-au aruncat în aer printre cumpărători într-un loc aglomerat, Piaţa Tayaran din centrul Baghdadului.

Baghdadul aproape cu nu a mai fost scena unor astfel de atacuri de cînd forţele iraqiene susţinute de coaliţia condusă de SUA au alungat gruparea Statul Islamic de pe teritoriul pe care aceasta îl controla în Iraq, în 2017.

Cel mai recent atac sinucigaş soldat cu morţi a avut loc în capitala iraqiană în ianuarie 2018, tot în Piaţa Tayaran, ucigînd cel puţin 27 de oameni.

ATACURI CU RACHETE LA BAGHDAD

BMTF, 6 iul – O rachetă a căzut în cursul nopţii de duminică spre luni în apropierea aeroportului din Baghdad, unde sînt desfăşuraţi soldaţi americani, al doilea atac în 24 de ore împotriva intereselor americane, a făcut cunoscut pentru agenţia France Presse un responsabil al serviciilor de securitate iraqiene, scrie Agerpres.

Armata, care a raportat 34 de atacuri împotriva intereselor americane din Iraq de la începutul lui octombrie, a dezminţit însă luni dimineaţă că o rachetă a fost trasă în cursul nopţii.

Sursa din cadrul serviciilor de securitate a precizat că racheta a aterizat fără să explodeze cînd a atins solul.

Aceste tiruri sunt atribuite de obicei grupărilor proiraniene, dar nu au fost revendicate niciodată de facţiuni cunoscute. Ele au fost reluate în timp ce duminică la Baghdad au avut loc mai multe explozii puternice.

Potrivit unui ofiţer cu rang înalt iraqian, atacul din noaptea anterioară a vizat dispozitivul C-RAM, conceput pentru interceptarea rachetelor, instalat în prezent în apropierea ambasadei americane la Baghdad.

Rampe de lansare şi rachete îndreptate spre o bază unde se află soldaţi americani la nord de Baghdad au fost, de asemenea, sechestrate în momentul atacului contra ambasadei.

Aceste noi atacuri sînt văzute ca o provocare la adresa guvernului condus de Moustafa al-Kazimi, considerat apropiat Washingtonului – marele duşman al Teheranului -, şi intervin în perspectiva vizitei în Statele Unite a premierului iraqian, mai scrie agenția română de presă.

LOVITURI AMERICANE ÎN IRAQ

BMTF, 13 mar – Armata Statelor Unite a desfăşurat în cursul nopţii de joi spre vineri mai multe lovituri aeriene împotriva unor poziţii deţinute de o grupare proiraniană în mai multe regiuni din Iraq, la o zi după moartea a doi americani şi a unui britanic într-un atac cu rachetă în apropiere de Baghdad, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Aceste lovituri au fost defensive, proporţionale şi ca răspuns direct la ameninţarea reprezentată de grupările armate şiite proiraniene care continuă să atace baze găzduind forţele coaliţiei” internaţionale antijihadiste în Iraq, a informat Pentagonul într-un comunicat.

Ele au vizat cinci depozite de armament ale Kataib Hezbollah, una din facţiunile proiraniene cele mai radicale din Iraq, „pentru a le reduce capacităţile de a efectua viitoare atacuri contra forţelor coaliţiei”, a precizat Departamentul american al Apărării.

Anterior, secretarul american al apărării, Mark Esper, avertizase că Washingtonul îi „va pedepsi pe cei vinovaţi”, după ce mai mult de 30 de rachete au fost trase miercuri spre seară asupra importantei bazei Taji, de la periferia Baghdadului, care adăposteşte militari ai coaliţiei.

Doi militari american şi o membră a forţelor britanice şi-au pierdut viaţa în acest atac, soldat, de asemenea, cu 14 răniţi americani, britanici, polonezi şi de altă naţionalitate, dintre care cinci sînt în stare gravă.

„Loviturile au început la ora locală 01.00 (joi, 22.00 GMT) cu ajutorul unor diverse aparate”, potrivit unui responsabil american care a afirmat că nu are detalii despre numărul victimelor.

„Nu a fost o operaţiune a coaliţiei, ci una specific americană”, a precizat el pentru AFP.

La Baghdad, responsabili locali din cadrul forţelor de securitate au declarat au fost vizate de cel puţin cinci bombardamente baze ale Kataib Hezbollah din zona Jorf al-Sakher, în provincia Babylon care mărgineşte Baghdadul la sud.

ATAC CU 18 RACHETE ÎN IRAQ

BMTF, 12 mar – Doi militari americani şi un britanic au fost ucişi, miercuri, în baza Taji din Iraq, în urma unui atac cu 18 rachete. Potrivit informațiilor, 18 rachete au căzut miercuri pe o bază militară iraqiană unde se află soldaţi americani, în apropiere de Baghdad, fiind cel de-al 22-lea atac împotriva unor obiective americane în Iraq de la sfîrşitul lunii octombrie, a anunţat comandamentul militar iraqian, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Acest atac asupra bazei din Taji nu s-a soldat cu victime sau daune, a precizat armata iraqiană, dar în atacurile cu rachete asupra unor soldaţi, diplomaţi sau obiective ale SUA în Iraq au fost ucişi deja un contractor american şi un soldat iraqian.

Nici un atac nu a fost revendicat, dar Washingtonul consideră că facţiuni armate pro-Iran sînt responsabile de aceste atacuri. Numărul rachetelor lansate miercuri este deosebit de mare.

La două zile de la uciderea unui american într-un atac cu 30 de rachete asupra unei baze militare iraqiene la Kirkuk, la sfîrşitul anului 2019, armata americană a lovit cinci baze, în Iraq şi în Syria, ale unei facţiuni armate pro-Iran, Brigăzile Hezbollah.

KATIUȘA LA AMBASADA AMERICANĂ

BMTF, 27 ian – Trei dintre cinci rachete lansate duminică la Baghdad au căzut pe ambasada americană, a anunţat o sursă a serviciilor de securitate, precizînd că una dintre rachete s-a prăbuşit pe o cantină la ora mesei, relatează AFP, scrie Agerpres.

Este pentru prima dată cînd aceste tiruri cu rachete au lovit direct ambasada Statelor Unite, situată în Zona verde, ultrasecurizată din Baghdad, care a fost vizată în mod constant în ultimele luni.

Ambasada SUA nu a reacţionat imediat, dar forţele de securitate iraqiene au indicat că nu au fost înregistrate victime. Este a doua oară într-o săptămînă cînd misiunea diplomatică americană este vizată.

Cinci rachete Katiuşa au căzut duminică la Baghdad, într-unul din frecventele atacuri asupra acestei ambasade ce se repetă fără a face victime după escaladarea tensiunilor dintre Iran şi SUA în urma uciderii generalului iranian Qassem Soleimani de către o dronă americană în capitala iraqiană, informează agenţia EFE.

Potrivit unei surse din Ministerul de Interne iraqian, cele cinci proiectile au căzut aproape de misiunea diplomatică americană, aflată în aşa-numita Zonă Verde fortificată. La rîndul ei, Celula de Informare şi Securitate a guvernului iraqian a confirmat că cinci rachete Katiuşa au lovit Zona Verde fără să provoace victime, dar nu a făcut nici o referire la ambasada americană.

Şi pe 20 ianuarie trei rachete de acelaşi fel au căzut în apropierea ambasadei SUA. Autorităţile iraqiene au anunţat atunci deschiderea unei investigaţii, dar pînă în prezent nu au vorbit despre posibilii autori ai atacului.

Washingtonul pune aceste atacuri pe seama miliţiilor iraqiene sprijinite de Iran, precum Kata’ib Hezbollah. Despre aceasta din urmă autorităţile SUA afirmă că este responsabilă şi pentru atacul soldat cu moartea unui contractor american pe 27 decembrie în nordul Iraqului, atac urmat o săptămînă mai tîrziu de operaţiunea americană în urma căreia generalul Soleimani, comandantul Forţei Quds, a fost ucis în zona aeroportului din Baghdad, scrie Agerpres.

RACHETE ȘI DEMONSTRAȚII

BMTF, 13 ian – Opt rachete au lovit duminică o bază aeriană iraqiană care găzduieşte soldaţi americani la nord de Bagdad, au transmis surse militare iraqiene, fără a preciza originea tirurilor, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Patru soldaţi iraqieni au fost răniţi, conform armatei iraqiene. Sursele militare iraqiene au dat asigurări că nici un soldat american nu a fost rănit sau ucis.

Aproape toate trupele americane au părăsit deja această bază situată la Balad, după escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Iran.”Nu mai sunt decît circa 15 soldaţi americani şi un singur avion la Balad”, a afirmat pentru AFP o sursă militară iraqiană.

Responsabili ai serviciilor de securitate iraqiene au declarat anterior tot pentru AFP că 90% dintre contractorii americani desfăşuraţi la bază au fost evacuaţi.

De la sfîrşitul lunii octombrie, zeci de rachete au fost lansate asupra unor baze iraqiene care găzduiesc soldaţi americani, omorînd la 27 decembrie un contractor american. SUA au acuzat facţiuni ale armatei iraqiene pro-Iran de aceste tiruri de rachetă.

Ca represalii, la 29 decembrie, SUA au bombardat baze iraqiene de la frontiera cu Syria, omorînd 25 de combatanţi ai Hashd al-Shaabi, o coaliţie de paramilitari pro-Iran integrată trupelor iraqiene.

Escaladarea a atins apoi un nivel inedit, cu un atac cu dronă, la ordinul preşedintelui american Donald Trump, care i-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani şi pe numărul doi al Hashd al-Shaabi, Abu Mehdi al-Muhandis, în apropiere de aeroportul din Baghdad, la 3 ianuarie.

Iranul a ripostat la 8 ianuarie lansînd 22 de rachete balistice asupra bazei aeriene iraqiene Ain al-Assad (vest), care găzduieşte trupe americane, fără a face victime.

De atunci, tirurile cu rachete asupra intereselor americane, printre care şi ambasada din Zona Verde din Baghdad, s-au reluat aproape zilnic, în contextul în care Parlamentul iraqian a votat pentru plecarea trupelor străine din ţară.

În același timp, în Iran se întețesc protestele împotriva conducerii țării. Noi proteste au avut loc în întreg Iranul pentru a doua zi consecutivă duminică, sporind presiunea asupra conducerii Republicii Islamice după ce aceasta a recunoscut că armata sa a doborît un avion de pasageri al unei linii aeriene ukrainene, relatează Reuters.

În unele postări de pe rețelele de socializare pot fi văzuţi protestatari în faţa unei a doua universităţi şi un grup de demonstranţi care se îndreaptă spre Piaţa Azadi (Libertate), precum şi proteste din alte oraşe. Unele media de stat au transmis relatări despre protestele de la universităţi, care au urmat după demonstraţiile de sîmbătă declanşate de recunoaşterea de către Iran a faptului că armata sa a doborît din greşeală un avion de pasageri miercuri, ucigînd toate cele 176 de persoane aflate la bord, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene americane.

Locuitori din capitala Iranului au declarat pentru Reuters că poliţia a ieşit în forţă pe străzi duminică. Unii protestatari din Piaţa Azadi au strigat iniţial la poliţişti să li se alăture, iar apoi şi-au îndreptat furia asupra autorităţilor, scandînd „Jos dictatorul”, referire la liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, potrivit postărilor de pe social media şi relatărilor din media iraniene.

Agenţia semioficială ILNA a relatat că poliţia a intervenit pentru a-i dispersa pe protestatari, despre care susţine că erau în număr de 3.000. În înregistrări video pot fi văzuţi protestatari care fug de poliţie, care a făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene. Reuters menţionează că nu a putut verifica autenticitatea acestor înregistrări.

Ultimele proteste agravează presiunea tot mai mare asupra autorităţilor iraniene, care se luptă să menţină pe linia de plutire economia grav afectată de sancţiunile americane, comentează Reuters.

Demonstraţiile împotriva creşterii preţului la combustibil s-au transformat în unele politice anul trecut, declanşînd cea mai sîngeroasă reprimare din istoria de 40 de ani a Republicii Islamice. În jur de 1.500 de persoane au fost ucise în cele două săptămîni de proteste care au început pe 15 noiembrie, au declarat trei oficiali din Ministerul iranian de Interne pentru Reuters, deşi organizaţiile internaţionale estimează că bilanţul victimelor a fost mai mic iar Iran a catalogat informaţia respectivă drept „fake news”.

Oficialii iranieni au încercat să prezinte dezastrul doborîrii avionului ca pe o a doua lovitură pentru o naţiune în doliu după moartea lui Soleimani.

Funeraliile lui Soleimani au prilejuit uriaşe adunări populare, pe care autorităţile le-au prezentat ca pe o dovadă de unitate naţională. Însă aceste manifestări de emoţie populară au fost imediat puse în umbră de protestele de duminică, cînd oamenii au rupt portrete ale generalului ucis.

Marea Britanie a protestat după ce ambasadorul său în Iran a fost reţinut pentru scurtă vreme sîmbătă. Media iraniene au relatat că el incita la proteste, deşi trimisul diplomatic a spus că nu făcea decît să participe la un priveghi pentru victimele tragediei aviatice.

RACHETE SPRE ZONA VERDE

BMTF, 9 ian – Două rachete s-au abătut miercuri seară asupra Zonei Verzi din Baghdad, unde se află ambasada americană, a făcut cunoscut un responsabil al serviciilor de securitate, notează AFP, preluată de Agerpres.

Chiar înainte de miezul nopţii, corespondenţi ai agenţiei France Presse au auzit mai multe explozii în centrul Baghdadului, la 24 de ore după ce Iranul a lansat 22 de rachete asupra unor baze militare din Iraq unde staţionau soldaţi americani. Exploziile au fost urmate de urlete ale sirenelor de securitate din Zona Verde.

A fost al treilea atac asupra Zonei Verzi după ce o dronă americană l-a ucis vineri pe generalul iranian Qassem Soleimani în capitală.

Aceste atacuri urmăresc să răzbune nu doar moartea generalului Soleimani, dar şi a comandantului Abu Mehdi al-Muhandis, numărul doi al grupării Hashd al-Shaabi, coaliţie paramilitară dominată de facţiunile pro-Iran.

Asasinarea lui Abu Mehdi al-Muhandis, care ocupa o funcţie înaltă în stat, pentru că Hashd al-Shaabi face parte din forţele regulate iraqiene, a provocat indignare în ţară.

Unul dintre liderii grupării Hashd al-Shaabi, Qais al-Khazali, a ameninţat miercuri Washingtonul cu o ripostă nu mai puţin importantă decît răspunsul iranian, după tirurile iraniene asupra unor baze utilizate de armata americană în Iraq.

Qais al-Khazali, inclus cu cîteva zile în urmă pe lista cu terorişti a SUA, a afirmat într-un mesaj pe Twitter că prima ripostă iraniană la uciderea comandantului martir Soleimani a avut loc. A venit timpul pentru prima ripostă iraqiană la asasinarea comandantului martir Abu Mehdi al-Muhandis, a adăugat el.

La rîndul său, Harakat Hezbollah al-Nujaba, o componentă a Hashd al-Shaabi şi una din facţiunile pro-Iran cele mai radicale din Iraq, a lansat un avertisment soldaţilor americani într-un comunicat: „Nu închideţi ochii, pentru că răzbunarea martirului Abu Mehdi al-Muhandis se apropie şi va veni din mîini iraqiene pînă la plecarea ultimului vostru soldat”.

Din octombrie, zeci de rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani în Iraq, atacuri care nu au fost niciodată revendicate, dar unele dintre ele au fost atribuite de către Washington facţiunilor pro-Iran.

UPDATE 2: A ÎNCEPUT HĂRȚUIREA

BMTF, 8 ian – Al doilea tir de rachete s-a abătut miercuri dimineaţă asupra bazei militare Ain al-Assad din Iraq, utilizată de soldaţi americani, a anunţat postul Al Mayadeen TV, citat de Reuters.

O sursă din cadrul serviciilor de securitate iraqiene a declarat pentru Reuters că în interiorul bazei Ain al-Assad din provincia Anbar au căzut cel puţin şapte rachete.

Televiziunea de stat iraniană a anunţat miercuri că cel puţin 80 de „terorişti americani” au fost ucişi în atacurile ce au implicat 15 rachete lansate de Teheran asupra unor ţinte americane din Iraq, adăugînd că nici una dintre rachete nu a fost interceptată, transmite Reuters.

Televiziunea de stat, citînd un oficial de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei, a relevat de asemenea că Iranul are în vedere alte 100 de ţinte în regiune dacă Washingtonul recurge la orice represalii. De asemenea, a indicat că elicoptere americane şi echipament militar au fost „grav avariate”.

Comandamentul militar iraqian a anunţat miercuri că 22 de rachete iraniene au căzut asupra a două baze militare de pe teritoriul Iraqului „fără a face victime printre forţele iraqiene”.  „Între orele 01:45 şi 02:15 (22:45 GMT şi 23:15 GMT), Iraqul a fost bombardat de 22 de rachete – 17 asupra bazei aeriene Ain al-Assad şi cinci asupra bazei din Erbil – care au lovit instalaţii ale coaliţiei internaţionale antijihadiste” condusă de SUA, anunţă comandamentul militar iraqian într-un comunicat.

„Nu există nici o victimă în rîndurile forţelor iraqiene”, se mai spune în comunicat, fără a face referire la eventuale victime în cadrul forţelor coaliţiei.

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansînd rachete asupra a două baze militare din Iraq unde staţionează soldaţi americani, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că „evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Pînă în prezent, totul este bine!”. „Voi face o declaraţie mîine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rîndul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a „terminat” în cursul nopţii represalii „proporţionale”. „Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Agenţia federală a aviaţiei americane (FAA) le-a interzis avioanelor civile americane să survoleze Iraqul, Iranul şi Golful Persic.

Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţă la bursele din Asia.

Gardienii Revoluţiei iraniene, Pasdaran, armata ideologică a Republicii Islamice, au sfătuit Washingtonul să îşi recheme trupele americane desfăşurate în regiune „pentru a evita noi pierderi” şi au ameninţat că vor lovi Israelul şi „guvernele aliate” ale Americii.

Tirurile au intervenit la puţin timp după încheierea funeraliilor generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreună cu iraqianul Abu Mehdi al-Muhandis, lider al Hashd al-Shaabi, coaliţie ce regrupează paramilitari pro-Iran integraţi forţelor de securitate iraqiene.

„Rachete balistice lansate deschis dinspre Iran asupra unor ţinte americane, este o nouă fază”, a apreciat un specialist în grupările armate şiite, Phillip Smyth, reamintind că pînă în prezent Teheranul avea tendinţă să răspundă prin intermediul unor facţiuni, fără revendicări.

Dacă Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Iraqul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentînd temerile de a vedea tensiunile actuale sabotînd lupta împotriva jihadiştilor.

Ca urmare a deciziei luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor iraqiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministerul Apărării Naționale din România a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Iraq. Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care erau în misiune în Iraq vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției.

Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor iraqieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul iraqian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Iraq.

Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sînt pregătiți să își reia misiunile.

România rămîne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atît în format aliat, cît și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS.

O retragere a trupelor americane „ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întîmpla Iraqului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistînd asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian.

„La un moment dat, vom pleca”, „dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Aproape în acelaşi timp, secretarul apărării, Mark Esper, insista într-o conferinţă de presă că politica Statelor Unite nu s-a schimbat: „Nu părăsim Iraqul”.

Aceste luări de poziţie au fost provocate de o „eroare” a administraţiei americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor iraqiene în care informa că se va retrage din Iraq şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămîni.

Marţi, premierul iraqian demisionar Adel Abdel Mahdi a confirmat că a primit o scrisoare „semnată”, „tradusă” şi „foarte clară” din partea comandamentului american care anunţa o retragere militară din Iraq.

La cîteva ore de la atacul bazelor americane din Iraq, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, avînd la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran din cauza unei defecţiuni, anunţă Reuters citînd agenţia semioficială Fars. Potrivit informațiilor transmise de Organizația Internațională de Cruce Roșie și Semilună roșie, nu există nici un supraviețuitor.

DOR DE ISIS, CA DE O PRĂJITURĂ

Am așteptat să se cearnă, cît de cît informațiile înainte de a face un comentariu privind lichidarea Generalului Qassem Suleimani, comandantul Forțelor Quds ale Pasdaran, adică, un fel de trupe pentru exportul revoluției islamice, forte cu adevărat special în cadrul Gardienilor Revoluției! Voi spune astăzi, cu o zi înaintea înmormîntării charismaticului lider military Iranian, că dacă nu se schimbă ceva fundamental, începînd de marți încolo, NU va avea loc nici o confruntare armată directă între trupele americane și cele iraniene. Nici unii și nici ceilalți nu își doresc, de fapt, un război direct!

Am să încerc, totuși, să traduc în cuvinte simple – specifice analiștilor de gang! – și cît mai puține, situația tensionată din Orientul Mijlociu.

Neortodoxul președinte American, Donald Trump, care este jumătate demis de către democrați cu mai puțin de un an pînă la alegerile pentru Casa Albă, își asumă direct eliminarea generalului Iranian împreună cu liderul iraqian al Brigazilor Imamului Ali, Shibl al-Zaidi. Pe toată perioada mandatului său, Trump a avut o relație mai mult decît complicată cu democrații tandemului Clinton-Soros, țărănoiul plin de bani nefiind un adept al corectitudinii politice propăvăduite mincinos de politicienii aliniați în spatele acestui concept. Nu e de mirare că Trump scade în preferințele electoratului american din marile orașe (cele 8-10 orașe despre care se crede că reprezintă America!), dar crește în ochii Americii fundamentale, a micilor orașe, a fermelor, a motelurilor aruncate pe autostrăzi, a patrioților care trăiesc visul, sau dezamăgirea americană, în leagănul tihnit al unui balansoar pe prispa de lemn. O Americă care iubește US Army, dar nu mai suportă să vadă sicrie înfășurate în drapelul American! Trump promite retragerea trupelor americane din marile războaie. Și se ține de cuvînt! O face în stilul characteristic, fără informări prealabile, fără consultări cu partenerii internaționali. Pleacă (aproape!) din Syria. Anunță retrageri din Afghanistan înaintea predării țării pe mîinile talibanilor și, se pregătește să plece din Iraq. Se pregătește, doar, pentru că eliminarea lui Soleimani s-ar putea să-i dea planurile peste cap.

Orice președinte American trebuie să poarte propriul război, spune cutuma, un război care să-I asigure un nou mandate, care să ducă în derizoriu procedurile de destituire și să coalizeze națiunea în jurul unui președinte puternic. Și total neinspirat în vorbe! Sigur, actuala retorică belicoasă este menită doar să sperie neinițiații și să înlocuiască bubuitul de tunuri. Lucrurile vor sta altfel doar atunci cînd us army va lovi unul din cele 52 de obiective iraniene fundamentale, așa cum amenința acest Becali din Trump Tower! 52, cifră simbolică reprezentînd numărul ostaticilor americani de la ambasada din Teheran, din 1979, anul declanșării Revoluției Islamice care l-a creat pe Soleimani!

Pe plan intern, Generalul Qassem Soleimani a fost un fel de Daniel Craig al Iranului! Un James Bond, adulat de peste 70% dintre iranieni, indifferent de sex!, mai popular decît liderii religioși!, și care avea principală misiune de a răspîndi filosofia Revoluției Islamice, de factură șiită, în întregul Orient Mijlociu transformat în „pămînt al războiului” (Dar al-Harb). Soleimani era atît de popular încît șansele ca el să ocupe fotoliul de președinte al țării erau uriașe! Soleimani era popular, puternic și… bogat! Sepah-e Pasdaran-e Enqelab-e Eslami, adică Gardienii Revoluției Islamice reprezintă a doua armată a țării, un fel de miliție populară teocrată supradimensionată și autonomă financiar la nivelul Republicii islamice. Pasdaran se finanțează prin intermediul a 4 fundații religioase care nu se află sub controlul statului Iranian, fundația umbrellă fiind Astan-e Quds. Împreună, cele patru fundații dețin 60% din banii și resursele Iranului! Nu o data, o parte din aceste fonduri au fost allocate pentru promovarea unor lideri politici provenind din cadrul Gardienilor Revoluției, precum fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad!

Pe plan extern, Soleimani este văzut ca artizanul Semilunii Șiite, care se întinde peste Syria și Liban, ca principal finanțator al gherilelor Yemenite, ca lider de necontestat al milițiilor șiite din Iraq și strategul care a înfrînt Statul Islamic! Este, în același timp, unul dintre principalii arhitecți ai degringoladei sectare din Iraq prin care s-a semnat actul de naștere al ISIS dintr-un tată BAAS secular și o mama sunna, prea mult siluită de “partea trădătoare” a Islamului (shita, shia – parte!). Shiiții reprezintă 15% din totalul musulmanilor, deci circa 250 de milioane! Hezbollah-ul Iraqian, Brigăzile lui Ali și Brigăzile Badr sînt principalele miliții șiite pro-iraniene care au avut tangență directă cu Soleimani, în timp ce Armata Mahdi, condusă de Muqtada Al-Sadr a fost profund anti-iraniană!  

Nu am să mai detaliez evenimentele premergătoare eliminării lui Soleimani pentru că ele, TOATE reprezintă provocări și de o parte și de cealaltă, din partea CUIVA care dorește un război cu Iranul. Și asta nu de acum, ci de ani de zile, de cînd Axa Răului era pe buzele tuturor! Voi spune doar că gestul de forță al președintelui Trump a stărnit un roi de viespi. Democrații îi aduc o acuză în plus, la Washington, la Teheran unii ayatollahi și clerici ar putea să jubileze că au scăpat de un contracandidat politic. Și, mai mult decît atît, înlocuirea lui Soleimani cu generalul Esmail Qaani ar putea da acces regimului la pușculița Pasdaran, pentru a mai atenua ravagiile sancțiunilor economice!

Deci, toată lumea e fericită!

În ciuda arborării steagului roșu, al martirajului, – al lui Hussein! – pe o moscheie închinată lui Mahdi, eu cred că, date fiind circumstanțele, NU va fi un război direct între Iran și SUA. Sigur, miliții șiite vor ataca trupele americane, mai ales în Iraq, iar prin mimetism diferite grupuscule Sunnite vor proceda la fel. Sigur, mulți atentatori sinucigași vor intra în luptă. Nu vor fi, însă, 250 de milioane de martiri! Nici măcar 80! Nici măcar UN singur million! Iranienii vor mărșălui pe străzi strigînd „mard ba Amrika”, iar luptătorii Houthi, care aparţin minorităţii zaidite şiite vor continua lupta în Yemen. Hezbollah-ul libanez va intensifica lupta împotriva ocupantului și sprijinul regimului Assad, în Syria!

Saudiții răsuflă ușurați, iar Bibi Netanyahu își consolidează poziția politică în fruntea cabinetului provizoriu. Sînt curios ce poziție va adopta purtătorul de șapcă de la Cotroceni care are pe cozoroc un Deveselu tocmai anti-iranian!

Evident, cei care au acces la informații clasificate au o viziune mult mai clară a evenimentelor și pot face predicții mult mai clare referitoare la implicațiile de Securitate ale unui gest, sau altul! Eu, în calitate de analist de gang, mă mulțumesc cu sursele deschise… În consecință, rezultatele rămîn… deschise! Totuși, dacă de mîine, după funerariile lui Soleimani, evenimentele degenerează, ne va fi dor de ISIS, ca de o prăjitură bună!

ALTE ȘASE RACHETE TRASE SPRE AMBASADA AMERICANĂ DIN BAGHDAD

BMTF, 6 ian – Şase rachete au lovit duminică capitala iraqiană Baghdad, dintre care trei au căzut în Zona Verde, un perimetru puternic securizată în care se află clădirile guvernului şi misiunile străine, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Celelalte trei rachete au căzut în Jadriya, o zonă rezidenţială din apropiere, conform unui comunicat al armatei iraqiene.

Potrivit informaţiilor furnizate de poliţie, şase persoane au fost rănite.

De la sfîrşitul lunii octombrie, 14 atacuri cu rachete au vizat puncte de interese americane în Iraq. Atacurile nu au fost revendicate, dar multe dintre acestea au fost atribuite de Washington Brigăzilor Hezbollah, informează AFP.

Această facţiune pro-iraniană a făcut apel sîmbătă la soldaţii iraqieni să se îndepărteze de trupele americane pînă duminică la ora 14:00 GMT, ceea ce lăsa să se înţeleagă că vor urma atacuri.

Tot duminică, un militar american şi doi contractori au fost ucişi în atacul comis de gruparea islamistă somaleză shebab împotriva unei baze militare utilizate de forţe americane şi kenyene din Lamu (în nordul Kenyei), a anunţat Comandamentul militar american pentru Africa, citat de Reuters.

În acelaşi atac au fost răniţi alţi doi americani din cadrul Departamentului Apărării, care sînt în stare stabilă şi vor fi evacuaţi, precizează de asemenea armata americană.

Combatanţii somalezi shebab, afiliaţi Al Qaida, au comis mai multe atacuri la scară largă în interiorul Kenyei, afirmînd că acţionau în chip de represalii pentru trimiterea de trupe kenyene în Somalia în 2011 pentru a lupta împotriva grupării, precum şi pentru a viza interese străine.

TRUPELE STRĂINE TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ IRAQUL

BMTF, 5 ian – Parlamentul iraqian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Baghdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Iraq şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nici o circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Iraqului, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Rezoluţia solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Iraq şi obţinerii victoriei”. ”Guvernul iraqian trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine în Iraq şi să le interzică folosirea teritoriului, spaţiului aerian şi apelor, indiferent de motiv”, se mai menţionează în text.

Spre deosebire de textele de lege, rezoluţiile votate de parlamentul iraqian nu sînt obligatorii pentru guvern, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunţat el însuşi, într-un discurs susţinut în faţa parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din ţara sa, după ce a acuzat Statele Unite că au încălcat suveranitatea Iraqului prin raidul aerian în urma căruia a fost ucis vineri la Baghdad generalul iranian Qassem Soleimani. Premierul iraqian a vorbit despre ”trupele străine”, fără să le menţioneze în mod specific pe cele americane, dînd astfel de înţeles că s-a referit la retragerea tuturor trupelor trimise de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Baghdad, Coaliţia internaţională, condusă de SUA, a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele iraqiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Iraq unde se află încartiruit personalul NATO şi al Coaliţiei, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani.

Uciderea generalului Qassem Soleimani reprezintă o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a estimat, la rîndul său, duminică liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care ”va plăti preţul” pentru acest asasinat, consemnează agenţiile internaţionale de presă. ”Bazele militare americane, navele americane, fiecare ofiţer şi soldat în regiune”, a spus Nasrallah într-o intervenţie televizată. El a cerut să nu fie atacaţi cetăţenii americani civili, întrucît ”bătălia, confruntarea, pedeapsa justă este pentru cei care au executat (operaţiunea) şi armata americană este cea care a înfăptuit crima şi asasinatul”.

Statele Unite vor trimite încă aproximativ 3000-3500 de militari în Orientul Mijlociu, ca urmare a ameninţărilor sporite la adresa trupelor americane din zonă.

Potrivit oficialilor, care s-au exprimat sub condiţia anonimatului, noii militari provin din Divizia a 82-a aeropurtată. Alţi circa 750 de militari americani au fost deja trimişi săptămîna aceasta în Kuweit. În perioada scursă din luna mai 2018 SUA au suplimentat cu circa 14.000 efectivele trupelor dislocate în Orientul Mijlociu.

Tensiunile se acumulează în Orientul Mijlociu mai ales după arborarea steagului roşu pe Moscheea Jamkaran închinată imamului Mahdi, al 12-lea imam, ascuns de Dumnezeu, a cărui revenire e legată de versiunea musulmană a Apocalipsei, dar și de răzbunarea lui Hussein. În Iraq, Muqtada Al-Sadr a reînfiinţat Armata Mahdi nerenunţînd la culoarea tradiţională a imamului: negrul! Steagul roşu, asociat celui de-al treilea imam, Hussein, dar cu trimitere directă la răzbunarea sîngelui vărsat reprezintă un simbol al martirajului, chiar şi pentru adepţii lui Ali, care are ca simbol drapelele verzi. Toate aceste simboluri forţează teocraţia de la Teheran să răzbune moartea generalului Soleimani.

Iranul va riposta. Va mai dura, însă, pînă se va lua o decizie. Poate că vom vedea în prima fază doar riposte limitate, ale unor organizații paramilitare, libaneze sau iraqiene, nu ale statului iranian.

ATAC ÎN ZONA VERDE DIN BAGHDAD

BMTF, 4 ian – Două atacuri au vizat aproape simultan sîmbătă seară Zona Verde ultrasecurizată din Baghdad şi o bază aeriană iraqiană în care se aflau soldaţi americani aflată la nord de capitală, au declarat responsabili ai serviciilor de securitate citaţi de AFP, scrie Agerpres.

Atacul survine la cîteva ore după ce un nou raid aerian american a avut ca ţintă sîmbătă dimineaţă un comandant al miliţiilor Hashd al-Shaabi, la nord de Baghdad, potrivit televiziunii de stat, la o zi după bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani care „pentru șiiții din Orientul Mijlociu, era un amestec între James Bond, Erwin Rommel și Lady Gaga”, după cum scria fostul analist CIA Kenneth Pollack în portretul lui Soleimani pentru revista americană Time consacrată celor mai influente personalități din lume în 2017!

Două obuze de mortier au lovit Zona Verde din Baghdad, chiar în apropierea ambasadei americane atacată marţi de mii de combatanţi şi susţinători ai grupărilor pro-Iran din Iraq, membri și simpatizanți ai Kata’ib Hezbollah, Asaib Ahl al-Haq şi Brigăzile Badr, grupate sub umbrela Forțelor de Mobilizare Populară. precum şi liderii a trei dintre milițiile șiite: Hadi al-Amiri, fost ministru al transporturilor în guvernul lui Nouri al-Maliki, Qais al-Khazali și Abu Mahdi al-Muhandis, au declarat responsabili de securitate din Zona Verde.

Brigăzile Badr au apărut ca braț armat al Consiliului Suprem pentru Revoluție Islamică în Iraq, în prezent Consiliul Islamic Suprem din Iraq. Asaib Ahl al-Haq, desprinsă din Armata Mahdi, căriea îi reproşa moderaţia!, a fost, probabil, cea mai feroce grupare anti-americană a șiiților și are legături cu Iranul aproape la fel de strînse ca și Kata’ib Hezbollah.


În acelaşi timp, la mai puţin de o sută de km mai la nord, două rachete Katiuşa s-au abătut asupra bazei aeriene Balad, bază iraqiană de mari dimensiuni în care se află soldaţi şi avioane americane, au precizat surse de securitate de la faţa locului.

Potrivit comandamentului militar iraqian, nu a existat nici o victimă în urma acestor atacuri. Imediat după aceste tiruri, drone americane au survolat baza în misiuni de recunoaştere, au adăugat sursele citate.

SUA au desfăşurat în această săptămînă soldaţi suplimentari pentru a proteja diplomaţii şi soldaţii americani în Iraq, unde sentimentul anti-american s-a intensificat puternic după asasinarea vineri, într-un atac cu dronă, a puternicului general iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său Abu Mehdi al-Muhandis.

Apelurile la „răzbunare” s-au înmulţit la Baghdad şi la Teheran, în contextul în care americanii consideră de mai multe luni că facţiunile armate pro-Iran din Iraq sînt o ameninţare mai mare decît jihadiştii afiliaţi grupării Statului Islamic.

De la sfîrşitul lui octombrie, 13 atacuri au rachetă au vizat interesele americane în Iraq, provocînd pe 27 octombrie moartea unui contractor american într-o bază a centrului petrolier al ţării. Atacurile nu au fost revendicate, dar Washingtonul acuză de comiterea lor facţiunile pro-Iran din coaliţia de paramilitari Hashd al-Shaabi.

Iraq după 17 ani!

Iraq după 17 ani!

În 2003, la Nassiriyah, împreună cu colegii de la ziarul Hezbollah-ului iraqian, în redacția acestora. În acel an m-au ajutat, ca de la coleg la coleg, să trăiesc una dintre cele mai interesante experiențe culturale din viața mea.

Astăzi, liderul mişcării şiite libaneze Hezbollah, marele aliat al Iranului, a promis vineri „pedeapra dreaptă” pentru „asasinii” responsabili de moartea generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în Iraq într-un raid american.

 „Trebuie să aducem dreapta pedeapsă asasinilor aceasta va fi responsabilitatea şi sarcina tuturor celor din rezistenţă şi a combatanţilor din toată lumea”, a promis într-un comunicat şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah, care foloseşte în mod general termenul de „Rezistenţă” cînd vorbeşte de organizaţia sa şi de aliaţi.

UPDATE: Comandantul Gărzilor Revoluţionare iraniene ucis în Iraq, gest nuclear în OM

BMTF, 3 ian – Liderul şiit Muqtada Al-Sadr a dat vineri ordin combatanţilor săi din Armata Mahdi să „ţină aproape”, reactivînd astfel o miliţie oficial destructurată în urmă cu aproape un deceniu, informează AFP.

Muqtada Al-Sadr a făcut acest anunţ pe Twitter, la cîteva ore după uciderea la Baghdad, într-un raid american, a influentului general iranian Qassem Soleimani, emisarul Teheranului pentru afaceri iraqiene.

La rîndul său, premierul demisionar al Iraqului Abdel Abdel Mahdi a estimat vineri că raidul „va declanşa un război devastator în Iraq”.

Şeful mişcării şiite libaneze Hezbollah, marele aliat al Iranului, a promis vineri „pedeapra dreaptă” pentru „asasinii” responsabili de moartea generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în Iraq într-un raid american, concform AFP. „Trebuie să aducem dreapta pedeapsă asasinilor aceasta va fi responsabilitatea şi sarcina tuturor celor din rezistenţă şi a combatanţilor din toată lumea”, a promis într-un comunicat şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah, care foloseşte în mod general termenul de „Rezistenţă” cînd vorbeşte de organizaţia sa şi de aliaţi.

Autorităţile de la Teheran au calificat drept o „escaladare extrem de periculoasă” uciderea lui Soleimani, emisar al Republicii islamice în Iraq. Cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri în timpul bombardamentului asupra unui convoi pe aeroportul din Baghdad, la trei zile după atacarea ambasadei americane de către demonstranţi pro-iranieni.

Iranul a convocat vineri un responsabil al ambasadei Elveţiei, care reprezintă interesele americane la Teheran în absenţa relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Diplomatului i s-a comunicat că „asasinarea generalului Soleimani” constituie „o dovadă flagrantă a terorismului statului american şi că regimul american este pe deplin responsabil de consecinţele acestuia”, a notat pe Twitter purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Abbas Moussavi.

Pentagonul a confirmat că Donald Trump a dat ordinul ca generalul iranian să fie ucis.

Cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri în timpul bombardamentului asupra unui convoi pe aeroportul din Baghdad, la trei zile după atacarea ambasadei americane de către demonstranţi pro-iranieni, au anunţat oficiali ai serviciilor de securitate, transmite AFP

Aceste persoane au fost ucise atunci cînd mai multe proiectile au căzut asupra unui convoi al Hashd al-Shaabi, coaliţie de organizaţii paramilitare preponderent pro-iraniene, care în prezent sînt integrate structurilor statului iraqian, au precizat sursele citate sub protecţia anonimatului.

Anterior, comandamentul militar iraqian a anunţat că „trei rachete au lovit aeroportul internaţional Baghdad în apropierea spaţiilor dedicate transportului aerian de mărfuri, provocînd explozia a două maşini”.

Potrivit The New York Times, au fost lansate atacuri în două rînduri la un interval de cîteva ore, oficialii fiind ucişi după ce au coborît din avion şi s-au urcat în maşinile care i-au preluat de la aeroport.

Atacul a fost ordonat de preşedintele american Donald Trump şi a avut scopul de a „descuraja planificarea altor atacuri iraniene”, a transmis Pentagonul.

Eliminîndu-l pe Soleimani, omul-cheie al Iranului în Iraq, conducătorul unei organizaţii considerată teroristă, SUA „au luat măsuri defensive decisive pentru a-şi proteja personalul american de peste graniţe”, a transmis Pentagonul, precizînd că acesta „se pregătea să atace diplomaţi şi personal american detaşaţi în Iraq”, în timp ce a fost în spatele uciderii a sute de americani şi ai aliaţilor săi în timpul războiului din Iraq, dar şi mai recent un atac avînd loc chiar pe 27 decembrie.

Abu Mehdi al-Mouhandis, numărul doi al coaliţiei Hashd al-Shaabi, a fost ucis în timpul bombardării convoiului pe aeroport, conform surselor citate.

Puternicul general iranian Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile iraqiene în cadrul armatei ideologice iraniene, a fost ucis în acelaşi bombardament, a anunţat televiziunea iraqiană de stat la începutul zilei de vineri.

Citînd surse din Hashd al-Shaabi, canalul de televiziunea a confirmat ambele decese.

Iraqul, prins la mijloc între aliaţii americani şi cei iranieni de ani de zile, a fost în ultimele săptămîni scena unei escaladări a violenţelor ce riscă să transforme ţara într-un teren de confruntare a celor două puteri ce acţionează pe teritoriul său.

Zece atacuri cu rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani de la sfîrşitul lunii octombrie a anului trecut, ucigînd un contractor american în urmă cu o săptămînă.

Marţi, protestatari pro-iranieni au atacat ambasada SUA din Baghdad, un episod violent fără precedent încheiat miercuri cu retragerea acestora in zona ultra-securizată a Bagdadului, Zona Verde, unde se găseşte ambasada americană, la ordinele Hashd al-Shaabi.

Duminică seara, Washingtonul, care acuză facţiunile pro-iraniene din cadrul Hashd al-Shaabi că se află în spatele acestor atacuri nerevendicate, a răspuns prin bombardarea bazelor uneia dintre ele, amplasată în apropierea frontierei iraqiano-syriene, ucigînd 25 de persoane.

După atac, Donald Trump a postat pe Twitter imaginea steagului american, fără alte comentarii.

Phillip Smyth, un expert american în grupări armate şiite a declarat pentru AFP că atacul va avea ramnificaţii mai profunde decît operaţiunea americană din 2011 în urma căreia a fost ucis bin Laden sau cea din 2019 în care liderul statului islamic Abu Bakr al-Baghdadi a fost ucis, aceasta fiind „o decapitare majoră, cea mai mare dintre toate, care nu se compară cu nici o alta”.

Feisal Istrabadi, Fondatorul Centrului pentru Studiul Orientului Mijlociu al Universităţii Indiana a spus că guvernul iraqian va fi slăbit considerabil din pricina faptului că atacul s-a petrecut pe teritoriul său, el exprimîndu-şi îngrijorarea că SUA nu au nici un plan: „Se vor crea oportunităţi pentru destabilizarea ţării. S-a petrecut ceva uriaş, care se va răsfrînge în intregul Orient Mijlociu. Faptul că a avut loc chiar pe pămînt iraqian înseamnă că Iraqul va deveni un cîmp de luptă pentru iran şi SUA. M-am temut că aşa se va întîmpla”.

AFGHANISTAN – CIMITIRUL IMPERIILOR

Asaltul taliban de miercuri, asupra terminalului de călători de lîngă Baza Aeriană de la Bagram, a durat 10 ore, conform militarytimes.com.Talibanii au folosit atacul în forță, combinat cu atacuri sinucigașe împotriva unui punct medical aflat în renovare, de lîngă baza aeriană. Chiar dacă nu au reușit să pătrundă în baza militară, talibanii s-au baricadat în facilitatea medicală unde au rezistat 10 ore, în final fiind anihilați de atacurile aeriene.

În urma intervenției forțelor internaționale, cinci militari georgieni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Aceștia au acționat împreună cu militari americani și afghani.

Atacul s-a produs în timp ce oficialii americani încearcă se reia negocierile de pace cu talibanii, după ce acestea au fost suspendate de către președintele Donald Trump, în urma unui atac sîngeros al talibanilor în Zona Verde, unde și-a pierdut viața și un român.

Pentru mulți combatanți în Afghanistan, negocierile de pace reprezintă ilustrarea eșecului politicii americane în țara asiatică denumită sugestiv Cimitirul imperiilor, și ieșirea din scenă, rușinos, pe ușa din dos a războinicilor.

Presa quality americană dezvăluie, la acest sfîrșit de an, minciunile oficiale care au însoțit campaniile militare americane în Afghanistan și Iraq. Potrivit documentelor și mărturiilor, oficialii americani au știut de la bun început că războaiele declanșate nu vor avea sorți de izbîndă și le-au transformat în afaceri profitabile pentru o bună parte a elitei conducătoare, indifferent de culoare și familia politică: conservatori, democrați, Bush, Clinton etc. Așa se face că ies la iveală date și cifre care certifică faptul că în Afghanistan au murit mai mulți contractori decît militari americani, însă evidența acestora, la fel ca în Iraq, nu a fost ținută de nimeni. Ei sînt văzuți precum damele de companie, fără de care războiul modern nu mai poate avea loc. Din această cauză, ipocrizia arătării cu degetul spre omuleții verzi ai rușilor, sau spre Wagner, este de nedigerat!

Washington Post a publicat în această săptămînă, documente secrete care demonstrează că misiunea SUA în Afghanistan a eșuat în mod spectaculos, cee ace a dus la creșterea numărului de decese în rîndul contractorilor, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de victime civile în ultimele două decenii.

Documentele interne obținute de Washington Post ilustrează dimensiunea pierderilor umane: peste 2.300 de militari americani au murit pe parcursul războiului, împreună cu 1.145 de militari NATO și coaliție. În prezent, există aproximativ 13.000 de militari americani în Afghanistan, alături de care luptă și militari români, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support. Totuși, aceste pierderi sînt depășite de contractorii din SUA, care au încadrat, în liniște, unele dintre cele mai periculoase funcții în război și ale căror morți Pentagonul nu s-a simțit niciodată obligat să le comunice americanilor.

Proiectul Costurile războiului, de la Universitatea Brown, estimează că numărul real al contractorilor uciși în Afghanistan este de aproximativ 3.814 de morți. Raportul Departamentului Muncii indică faptul că 1.774 de antreprenori civili au murit în Afghanistan de la începutul războiului, dar recunoaște că acesta nu este „statisticile complete sau oficiale ale accidentelor de vătămări și decese ale contractorului civil”.

Totuși, ce cea mai mare rată a deceselor este în rîndul forțelor de securitate afghane, aproximativ 64.124!  

Linşarea celor patru bodyguarzi americani aparţinînd firmei de securitate „Blackwater” la Fallujah, pe 31 martie 2004, a atras atenţia mass-media asupra rolului pe care îl au firmele particulare de securitate şi privatizarea războiului. Conform unor date, în Iraq se aflau, în 2009, aproximativ 15.000 de bodyguarzi – personal de securitate particular, dintre care 6000 foarte bine înarmaţi, constituind practic o prezenţă militară paralelă în această ţară. Mii de veterani din Armată şi Poliţie – angajaţi ai unor firme particulare de securitate şi asistenţă militară din Statele Unite, Australia, Africa de Sud, Franţa, Belgia, Marea Britanie, Africa de Sud, Uganda, Filipine, Cipru sau Cehia -, plătiţi cu 1500 (o mie cinci sute) de dolari pe zi (în multe ţări leafa unui militar pentru o lună!), asigura protecţia demnitarilor occidentali, a funcţionarilor marilor companii petroliere americane sau a „boss-ilor” firmelor implicate în reconstrucţia Iraq-ului.

În prezent, în Afghanistan se află un număr de 24.202 de contractori, conform ultimului raport al Comandamentului Central al Statelor Unite, însă doar 4.951 sînt personal de securitate. 20.000 de contractori suplimentari sînt angajați în domenii precum traducere, transport și IT.

Aceleași personaje care nu onorează sacrificial contractorilor americani și aliați (precum românii angajați la compania canadiană!) aflați în relație contractuală pentru interesele americane, critică mercenarii și contractorii aflați în slujba intereselor Rusiei! Mercenari din Wagner, o companie care duce războaie în interesul Rusiei, au fost observaţi recent în Mali, o ţară măcinată de război unde și România a trimis recent militari într-o misiune ONU.

Informaţia legată de prezenţa unor mercenari Wagner la Bamako vine la cîteva luni de la semnarea unui acord de cooperare militară între ministrul malian al Apărării, generalul Ibrahim Dahirou Dembélé, şi omologul său rus, Serghei Şoigu.

Moscova neagă că are vreo legătură cu Wagner, o societate înregistrată în Argentina sub numele unui fost membru al forţelor speciale din GRU, spionajul militar rus. Totuşi, Wagner este prezentă oriunde Moscova are vreun interes, începînd din estul Ukrainei, continuînd în Syria şi mai recent în Venezuela şi Africa.

 În Mali, o ţară măcinată de război şi băntuită de fundamentalişti islamişti, contractorii Wagner au statut de consultanţi militari responsabili de instruire şi mentenanţă, scrie AFP, citând două surse apropiate dosarului, la fel cum contractorii americani instruiesc și asistă trupe în Syria, Iraq, Afghanistan și oriunde are America interes în lume!

În Mali, Rusia nu soseşte pe un teren necunoscut, notează AFP. În perioada Războiului Rece, Moscova întreţinea legături strînse cu Bamako, care şi-a îndreptat atenţia către „lagărul socialist“ după obţinerea independenţei faţă de Franţa, în 1960, iar Legiunea Străină Franceză s-a retras din țara africană! Mali se confruntă de cîţiva ani încoace cu un război care pare fără sfîrşit. În zonă se bat diverse facţiuni rebele, dar îşi fac de cap şi grupări afiliate unor organizaţii fundamentalist-teroriste precum al-Qaeda, Boko Haram şi Statul Islamic.

Cu toate că ONU s-a implicat masiv în zonă, cu aproximativ 14.000 de militari, lucrurile par a fi scăpate de sub control. La începutul acestui an, 191 militari ONU au fost ucişi într-un atac al islamistilor radicali. România a trimis 120 de militari în Mali, pentru operaţiuni de evacuare militară, transport de trupe şi echipamente şi de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară.

La rîndul său, Franţa desfăşoară în zonă operaţiunea antiteroristă Barkhane, cu un contingent de 4.500 de militari, majoritatea legionari.

Wagner nu este singura companie de mercenari aflată la dispoziţia Moscovei. Vega, Shield şi Patriot sînt alte trei companii în plină ascensiune și, se pare, fac concurență Dyn Corp, Triple Canopy, Academy, GardaWorld etc.

Mercenarii au existat încă de cînd există înfruntările politice între state sau, cum s-a întîmplat în Grecia antică sau în Italia Renașterii, între cetăți vecine și rivale. Chiar și domnitorii români s-au sprijinit de multe ori pe mercenari, lucru mai rar spus în manuale, unul din aceștia fiind chiar Mihai Viteazul. Banatul era cunoscut drept un teritoriu al mercenarilor, Ținutul Condotierilor din Est, cum îl denumeau cronicarii venețieni pe la 1240, furnizînd războinici care au luptat alături de nobili cehi în zona Praga!

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale  care  oferă  contra  cost    servicii  specializate  şi  expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute  şi  sub  denumirea  de:  contractanţi  militari  privaţi,  contractori  de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de  servicii  militare  etc. Serviciile  de  expertiză  oferite  sînt  asemănătoare  celor  sigurate  de structurile   guvernamentale   militare   sau   de   poliţie.   Cu   consimţămîntul guvernului  pot  oferi  şi  servicii  în  teren  pentru  forţele  armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă.

În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi. Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război, probabil din această cauză oficialii Pentagonului nu se obosesc să-I contabilizeze! Asta, cum o precizează punctul c. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.

Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sînt controlați de un stat: statul francez.

Mercenari sârbi au luptat de pildă în Donbas, în estul Ukrainei, ba chiar au participat la operațiuni din Crimeea, în vreme ce mercenarii ceceni sînt foarte cunoscuți și foarte apreciați.

Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rînd după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa. Unul din cei mai celebri a fost mercenarul francez Bob Denard, implicat în războaiele civile din Congo și din Yemen, dar mai ales în seria de lovituri de stat din Insulele Comore, unde mercenarii săi l-au și asasinat pe președintele țării Ahmed Abdallah.

Începînd din anii 2.000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afghanistan și Iraq.

Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă. Ceea ce vrea însă să spună Convenția este că mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie «tratat cu omenie», însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului. În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității. Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă – nu.

Mercenariatul este pedepsit penal și în Republica Moldova. Mercenarul e definit în Codul penal ca fiind persoana special recrutată, în țară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat în schimbul unei remunerări. Nu este cetățean al părții la conflict şi nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict. Nu este trimis de un stat în misiune militară oficială. Fenomenul a luat amploare în Republica Moldova în special după declanșarea în 2014 a războiului din estul Ukrainei. Într-o recentă investigație realizată de comunitatea jurnaliștilor de investigație RISE Moldova se spune, cu referire la date ale SIS, că în jur de 100 de cetățeni moldoveni ar fi ajuns ca mercenari în tranșeele separatiștilor pro-ruși din Donbas şi Luhansk.

Între aceşti profesionişti ai războiului, fără identitate, se află şi mulţi români. Ei lucrează pentru companii occidentale pentru că firmele româneşti de securitate sînt prea mici să se înfrupte din caşcavalul cel mare. BIDEPA a încercat, în urmă cu cîţiva ani, dar a dispărut de pe piaţă! Bărboşii sînt printre cei mai buni luptători din lume. La întoarcerea acasă, merită o discuţie mai amplă despre viitorul şi privatizarea războiului, a serviciilor secrete şi a intereselor diverse pe care aceste entităţi le apără. Cum merită un reportaj, sau un documentar-anchetă, foştii militari români angajaţi prin contract care au efectuat misiuni spectaculoase în teatrele de operaţii din Afghanistan, Iraq sau Balcani şi acum sînt lăsaţi la vatră de un sistem prea puţin prietenos cu oamenii săi. Un astfel de om este Laurenţiu Cuci, retras într-un sat din judeţul Arad. Puţini dintre consătenii săi ştiu că Laurenţiu cunoaşte Kabulul mai bine decît Timişoara, iar maşina lui era la deschiderea convoaielor cu demnitari care veneau sau plecau de la preşedintele Hamid Kharzai…

ATAC CU RACHETĂ LA BASRA

BMTF, 19 iunie – O rachetă a lovit cartierul general de operațiuni și rezidențial Burjesia, al mai multor companii petroliere globale majore, inclusiv gigantul american ExxonMobil, miercuri dimineaţă la ora 5, ora locală, în vestul oraşului Basra din sudul Iraq-ului, rănind doi muncitori iraqieni, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Nu a existat imediat o revendicare a responsabilităţii pentru atac.
O sursă de securitate a declarat că Exxon se pregătea să evacueze imediat aproximativ 20 de membri de personal străin.
Printre alte companii care operează acolo se numără Royal Dutch Shell PLC şi Eni SpA (Italia), au declarat oficiali din domeniul petrolier.
Poliţia a precizat că racheta este o Katiuşa cu rază scurtă de acţiune care a căzut la 100 de metri de zona folosită ca reşedinţă şi centru de operaţiuni de către Exxon.
Burjesia se află aproape de cîmpul petrolier Zubair operat de Eni.
Exxon a evacuat o parte din personal luna trecută după ce Statele Unite au citat ameninţări nespecificate din partea Iranului pentru o decizie de a retrage sute de membri ai personalului diplomatic din Iraq. Cu toate acestea, înaintea incidentului de miercuri, Exxon începuse să aducă înapoi personalul în Iraq.
Al-Basra este o provincie a Iraq-ului, situată în sudul țării. Se învecinează la sud cu Kuweitul, iar la est cu Iranul.

FEREASTRĂ SPRE KANDAHAR

FEREASTRĂ SPRE KANDAHAR

Chiar dacă războiul împotriva terorismului este adesea neglijat de opinia publică, de presa şi de aleşi, creşterea numărului de morţi dovedeşte că, departe de a se reduce, acest război rămîne intens. Din august 2016 şi pînă joi, 8 noiembrie 2018, numărul victimelor în războiul anti-terorist a crescut cu 110.000! Bilanţul include victimele din rîndul civililor, insurgenţilor, poliţiei şi forţelor de securitate locale, precum şi al militarilor americani şi din forţele aliate. Acest război, împotriva terorismului, a dus militarii români în Iraq şi Afghanistan.

ZECI DE MORŢI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 9 nov – Zeci de soldaţi şi civili afghani au fost ucişi sau răniţi în atacuri întreprinse de către talibani în provinciile afghane Takhar (nord) şi Ghazi (sud-est), scrie Agerpres.

Un număr între 14 şi 20 de soldaţi ai armatei afghane au fost ucişi după ce a fost atacată baza lor din districtul Khawjs Ghar din Takhar în noaptea de miercuri spre joi, au declarat doi membri ai consiliului provinciei, Mohammad Azam Afzali şi Sayed Salahuddin Burhani, precizând că între 10 şi 16 militari au fost de asemenea răniţi.

Potrivit lui Afzali, şapte soldaţi ai armatei au fost ucişi şi alţi şapte răniţi în apropiere de districtul Dasht-e Archi miercuri noaptea.

Între timp, atacul talibanilor în districtul Jaghori din Ghazni a continuat. Rămîn însă neclare relatările referitoare la victimele în rîndul forţelor poliţiei locale şi al civililor care au pus mîna pe arme.

Joi dimineaţa, talibanii au început să atace şi au reocupat două posturi de control pe care le-au pierdut anterior în cursul unor lovituri aeriene în zonele Hotqul şi Dawood, au afirmat doi membri ai consiliului provinciei, Khaliq Dad Akbari şi Mohammad Nawrooz. Luptele în zonă continuă.

Potrivit unui localnic din Jaghori, Asad Arman, comandouri ale armatei au ajuns cu elicopterul joi dimineaţa, determinîndu-i pe militanţi să se retragă.

Jaghori, un district unde şiiţii Hazara sînt predominanţi, este unul dintre cele sigure din provincie, care a devenit ţinta atacurilor talibanilor ca urmare a unui asalt al militanţilor împotriva provinciei vecine Uruzgan.

În ultimele luni, militanţii talibani şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane de securitate şi a instituţiilor guvernamentale, lăsînd trupele răsfirate pe cuprinsul ţării, în ciuda apelurilor la negocieri de pace şi chiar a prezenţei unei delegaţii la Conferinţa de la Moscova.

De altfel, cel puţin 500.000 de persoane au murit în Iraq, Afghanistan şi Pakistan de la declanşarea de către SUA a războiului împotriva terorismului după atentatele de la 11 septembrie 2001, arată un raport al Institutului Watson pentru relaţii internaţionale al Universităţii Brown (statul american Rhode Island), transmite AFP.

Raportul indică un bilanţ de 480.000-507.000 morţi, dar atrage atenţia că numărul real al victimelor ar putea fi mai ridicat.

Iraqul furnizează cel mai mare număr de civili ucişi (între 182.272 şi 204.575), urmat de Afghanistan (38.480) şi de Pakistan (23.372).

Aproape 7.000 de militari americani şi-au pierdut viaţa în Iraq şi în Afghanistan.