Etichetă: KOSOVO

KOSOVO JE SERBIJA

BMTF, 9 iun – După ce în nordul provinciei Kosovo au izbucnit violenţe generate de instalarea în funcţie în municipalităţi a unor primari albanezi de către autorităţile de la Pristina, emisarul Statelor Unite pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, a apreciat că ar trebui să le fie acordată mai multă autonomie municipalităţilor cu majoritate sârbă, dacă se doreşte aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană a provinciei. În acest context, preşedinta din Kosovo spune că noi alegeri ar putea fi organizate în localităţile majoritar sârbe din nordul Kosovo, în cazul în care o petiţie în acest sens ar fi semnată de 20% dintre alegători. Dar dacă s-ar începe un asemenea demers, toate procedurile s-ar putea întinde pe cîteva luni.

Pentru a găsi o soluţie de a se depăşi actuala criză în nordul Kosovo şi Metohija, zilele trecute s-au deplasat la Priştina trimisul special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad -Priştina, Miroslav Lajcak, şi trimisul special al SUA pentru Balcanii de vest, Gabriel Escobar, care au avut pe această temă o discuţie cu premierul instituţiilor provizorii din Priştina, Albin Kurti. Cererile care au fost comunicate în urma discuţiilor cu Albin Kurti sînt deescaladarea situaţiei, noi alegeri în nord şi revenirea la dialog. Chiar dacă l-au avertizat pe Albin Kurti că va suporta consecinţe, dacă nu retrage forţele speciale de poliţie din nordul Kosovo şi Metohija, iar primarii albanezi să îşi îndeplinească atribuţiile din alte locaţii, acesta a fi dat însă apelurile lansate de cei doi mediatori. Reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad- Priştina, Miroslav Lajcak, a transmis pe Twitter că violenţa nu este niciodată acceptabilă, că trebuie găsită urgent o soluţie politică pentru criza actuală din Kosovo şi Metohija şi a evidenţiat că preţuieşte pregătirea lui /Vučić/ să contribuie la aceasta. Gabriel Escobar a spus că escaladarea tensiunilor în nordul Kosovo şi Metohija este parţial rezultatul lipsei dorinţei din partea Priştinei de a asculta comunitatea internaţională.

Sub presiunile Occidentului şi Statelor Unite ale Americii, preşedinta Vjosa Osmani a declarat într-un interviu pentru Reuters că Kosovo ar putea organiza noi alegeri în cele patru comune din nordul Kosovo unde s-au înregistrat proteste violente, dacă 20% dintre alegători vor semna o petiţie prin care solicită acest lucru şi astfel s-ar putea asigura participarea sârbilor, pentru că cererea ar veni tocmai de la ei. Secretarul de stat american Antony Blinken a condamnat guvernul kosovar pentru că doreşte să intre cu forţa în clădirile primăriilor din nordul Kosovo şi Metohija, afirmînd că aceste acţiuni sînt împotriva recomandărilor SUA şi ale celor europene, că au escaladat brusc şi subliniază eforturile de normalizare a relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia, dar cu siguranţă că vor avea consecinţe asupra relaţiilor bilaterale cu Kosovo.

O problemă este dacă SUA pot conta pe premierul kosovar, Albin Kurti, ca şi partener, a declarat pentru Vocea Americii ambasadorul american la Belgrad, Christopher Hill şi adăugat că nu-şi aminteşte de diviziuni atît de mari între Priştina şi Washington. Premierul Albaniei, Edi Rama, a transmis astăzi preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz, versiunea textului de formare a comunităţii comunelor sârbeşti, menţionînd că această comunitate este pregătită mult timp de cei mai de seamă experţi americani şi europeni, ceea ce s-a făcut în cazul că se ajunge la această zi, a publicat portalul Albanian Post.

De asemenea, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania au condamnat decizia autorităţilor din Kosovo de a forţa accesul în clădirile primăriilor din nordul provinciei, cerîndu-le să se retragă şi să detensioneze situaţia. Comunitatea internaţională este dezamăgită şi supărată şi fiecare este responsabil de faptele sale. Nu poate fi vorba despre revenirea la normalitate pînă când sârbii nu se întorc în instituţii, a declarat şeful misiunii OSCE în Kosovo, Michael Davenport şi a adăugat că primarii nou aleşi ai comunelor din nord sînt aleşi legal, dar nu au legitimitate, astfel că este important să se desfăşoare noi alegeri în nordul Kosovo şi la ele trebuie să participe toate comunităţile din nord.

Reprezentanţii Uniunii Europene şi SUA au repetat cererea comună pentru oprirea urgentă a tensiunilor şi violenţelor pe teren, organizarea de noi alegeri cu participarea sârbilor Kcosovari şi revenirea la dialog pentru normalizare.

ALERTĂ ÎN KOSOVO

BMTF, 11 dec – În nordul Kosovo au avut loc, sîmbătă, schimburi de focuri între sîrbii kosovari şi poliţie, pe fondul agravării tensiunilor în această regiune instabilă, transmit agenţiile internaţionale. Anterior în cursul zilei de sîmbătă, sîrbii din nordul Kosovo au blocat străzile principale din regiune, pentru a protesta faţă de arestarea unui fost membru al poliţiei din Kosovo, care a demisionat în noiembrie, alături de alţi etnici sîrbi.

Pe fondul escaladării crizei din nordul Kosovo, unde sîrbii sînt majoritari, preşedintele teritoriului, Vjosa Osmani, a anunţat, sîmbătă, că alegerile locale din această regiune vor fi amînate pînă în aprilie 2023. Alegerile erau programate pentru 19 decembrie, însă sîrbii au avertizat să vor boicota scrutinul.

Poliţia a comunicat că blocada instituită de etnicii sîrbi a oprit traficul şi a fost necesară închiderea a două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia. Ulterior, poliţiştii au anunţat că au fost vizaţi de focuri de armă în mai multe zone din apropierea unui lac de la graniţa cu Serbia. Nu au fost raportate victime, deocamdată. „Unităţile de poliţie, în autoapărare, au fost nevoite să răspundă cu arme de foc faţă de criminalii care au fost respinşi şi au fugit în direcţii necunoscute”, se precizează într-un comunicat al poliţiei. De asemenea, au fost auzite focuri de armă şi în alte locuri din partea de nord a Kosovo.

Poliţia din Pristina a afirmat că fostul poliţist Dejan Pantic a fost arestat sub acuzaţia că ar fi atacat, marţi, birouri ale comisiei electorale, ofiţeri de poliţie şi oficiali electorali. Primarii sîrbi din oraşele aflate în nordul Kosovo, alături de judecători locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie, au demisionat în noiembrie, pentru a protesta faţă de decizia guvernului de a înlocui plăcuţele de înmatriculare auto emise de Belgrad cu cele emise de Pristina. „Serbia şi-a instruit structurile ilegale să ridice baricade în nordul Kosovo. Belgradul poartă întreaga responsabilitate pentru orice escaladare a situaţiei”, a scris pe Twitter Blerim Vela, şeful cabinetului preşedintelui din Kosovo.

Anterior, poliţia kosovară a arestat un alt sîrb suspectat că ar fi luat parte la un atac armat asupra unei patrule de poliţie. Joi, un poliţist a fost rănit în urma unui atac asupra unei patrule, după ce efectivele de poliţie din zonă au fost întărite cu ofiţeri non-sîrbi, ca urmare a demisiilor în masă.

În cadrul unei conferinţe de presă convocate de urgenţă sîmbătă seara, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că va cere misiunii NATO de menţinere a păcii, KFOR, să permită Serbiei să desfăşoare trupe şi poliţie în Kosovo, însă a recunoscut că nu există şanse ca Serbia să primească o astfel de permisiune.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia in 2008, cu susţinerea Occidentului, după un război între 1998 şi 1999, în care NATO a intervenit pentru a proteja majoritatea albaneză din Kosovo, într-un precedent spectaculos al situaţiei din estul şi sudul Ukrainei şi Caucaz, trei regiuni prin care se dovedeşte “dubla măsură” a Occidentului, sau “democraţia forţei”, nu “forţa democraţiei”!

KOSOVO JE SERBIJA?

BMTF, 22 nov – Serbia şi Kosovo nu au reuşit luni să ajungă la un acord în discuţiile mediate de UE asupra disputei privind plăcuţele de înmatriculare auto, relatează agenţiile AFP şi Reuters, informează Agerpres.

”Din motive care nu îmi sînt clare, nu am reuşit să ajungem la nici un acord (…) Partea albaneză nu a dorit să accepte nimic”, a declarat presei preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, după întîlnirea desfăşurată la Bruxelles cu premierul kosovar Albin Kurti şi cu şeful diplomaţiei europene Josep Borell.

Acesta din urmă a spus că, ”după multe ore de discuţii, cele două părţi nu au ajuns la o soluţie”. ”Pentru a fi transparenţi, trebuie spus că am făcut o propunere pe care preşedintele Vucic a acceptat-o, nu însă şi – din nefericire – premierul Kurti”, a adăugat Borrell.

De partea sa, premierul kosovar a insistat că, pentru a obţine un acord, Belgradul trebuie să recunoască independenţa Kosovo.

”Pentru noi este inacceptabil dacă aceasta nu însoţeşte acordul care să conţină angajamentul privind pactul final asupra normalizării relaţiilor, care trebuie să fie axat pe recunoaşterea reciprocă”, a spus Kurti pentru presa kosovară, potrivit portalului Koha, citat de agenţia EFE.

”Nu putem fi iresponsabili să nu abordăm temele actuale, dar nici nu putem fi şefi de stat care să abordeze doar chestiunea numerelor de înmatriculare kosovare fără a vorbi despre normalizarea relaţiilor”, a adăugat el.

Tensiunile dintre Belgrad şi Pristina s-au intensificat din nou după decizia guvernului kosovar de a aplica gradual, de la 1 noiembrie, măsura de a le impune sârbilor să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare auto sârbe cu unele acceptate de autorităţile kosovare, decizie care a provocat violenţe în luna iulie.

Avînd în vedere eşecul discuţiilor, şeful diplomaţiei europene a îndemnat cele două părţi să acţioneze responsabil pentru a preveni ”orice escaladare şi violenţe ce ar putea surveni în zilele următoare”.

”Aştept din partea Kosovo să suspende imediat procedurile legate de plăcuţele de înmatriculare în nord şi îndemn Serbia să înceteze livrarea de plăcuţe de înmatriculare în oraşele situate în Kosovo”, a subliniat Borrell.

”Aceasta va oferi o marjă de manevră şi de timp pentru a găsi o soluţie durabilă pentru problema plăcuţelor de înmatriculare, în contextul normalizării relaţiilor bilaterale, care rămîne obiectivul nostru esenţial”, a conchis şeful diplomaţiei europene.