Etichetă: MALI

OPERAȚIUNI POST WAGNER

BMTF, 3 iul – Zilele acestea, logoul Wagner a fost demontat de pe clădirea din oțel și sticlă de pe strada Zolnaya din Sankt Petersbusrg. Birourile au fost eliberate. Clădirea abandonată. După ce timp de 14 ani a funcționat fără un sediu social fastuos, în 4 noiembrie 2022, conducerea companiei care a devenit un simbol al războiului din Ukraina a decis că e timpul să-și etaleze grandoarea. Împreună cu sediul luxos au fost deschise zeci de centre de recrutare a voluntarilor, pe tot cuprinsul Rusiei. De cîteva zile, centrele și-au suspendat activitatea, sediul a fost părăsit, iar 8000 de mercenari care l-au însoțit pe liderul lor speră să primească cetățenie belarusă printr-un decret prezidențial semnat de Lukașenko.

Conducerea politică și militară a Rusiei a decis să taie toate legăturile cu compania de mercenari. Ministerul Apărării a anunțat că suspendă toate contractele cu companiile lui Prigojin care finanțau, indirect, Wagner. Aproape 860 de miliarde de ruble (9 miliarde de euro) s-au dus, în baza contractelor guvernamentale, către firmele controlate de Evgheni Viktorovici, a declarat Dmitri Kiselev, prezentator și realizator al televiziunii de stat ruse, în emisiunea programului Vesti Nedeli de pe postul Rusia 1, a informat agenția RIA Novosti, preluată de Radio Svoboda. În plus, potrivit lui Kiselev, în cadrul altor contracte, holdingul lui Prigojin, Concord, a furnizat servicii de alimentație în valoare de 845 de miliarde de ruble, circa 8,8 miliarde de euro. În total, pentru Wagner și Concord, Progojin a încasat 17,8 miliarde de euro. De la statul rus!

Pe 27 iunie, după tentativa de rebeliune, președintele Vladimir Putin declara că statul și Ministerul rus al Apărării au „finanțat în totalitate” compania militară privată condusă și înființată de Evgheni Prigojin. 86 de miliarde de ruble (circa 900.000 de euro) pentru „plăți de întreținere și stimulente” pentru Wagner numai în perioada cuprinsă între lunile mai 2022 și mai 2023 și alte 80 de miliarde de ruble (aproximativ 830.000 de dolari) de la stat pentru grupul Concord.

Înainte de războiul din Ukraina, timp de mai mulți ani, autoritățile au încercat să păstreze secrete existența și finanțarea companiilor militare private, interzise pe teritoriul țării. După începutul războiului, compania a devenit cunoscută și populară, angajată în mod deschis în recrutarea de mercenari pe teritoriul Rusiei. Succesul Wagner a schimbat și optica politică. E de bon-ton să te asociezi cu mercenarii lui Prigojin, care au transformat Bahmut-ul/Artemovsk într-o mașină de tocat carne, pierderile suferite – dintr-o ambiție prostească și aroganță oarbă! – de armata ukraineană fiind uriașe! În aceste condiții, chiar și politicienii ruși din vîrful ierarhiei, prin declarațiile făcute, au încercat să-și asume o părticică din victoriile mercenarilor.

Pe frontul din Ukraina, Wagner a fost considerată una dintre cele mai pregătite unități de luptă. După rebeliunea lui Evgheni Prigojin împotriva a ceea ce el a pretins că este conducerea militară a Rusiei, autoritățile ruse par să încerce să neutralizeze influența „wagneriților”. Mercenarilor li s-a cerut să încheie contract cu Ministerul Apărării. Liderul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a refuzat să semneze orice contract cu Kremlinul, potrivit șefului comisiei de apărare din Duma de Stat, relatează Sky News. Agenția de știri Tass îl citează pe Andrey Kartapolov, care a declarat că, în urma acestui refuz, Prigojin a fost informat că luptătorii săi nu vor mai participa la războiul din Ukraina. RIA mai relatează că „chiar înainte de evenimentele din 24 iunie, el (Prigojin) a fost informat că Wagner nu va mai participa la operațiunea specială”.

În timp ce în Europa se petrece o //naționalizare// a Grupului Wagner, în Africa loviturile împotriva mercenarilor par mai aplicate. Cum ar fi atacul cu dronă asupra unei baze din Lybia. Baza aeriană lybiană Al-Kharruba, situată la 90 de mile sud-vest de Benghazi, găzduiește unitățile grupului de mercenari ruși, care au fost lovite de un UAV necunoscut. Astfel, după cum precizează mai multe agențiii de presă occidentale, grupul Wagner a fost lovit de drone în Lybia, fără a fi semnalate victime la baza aeriană, a declarat pentru AFP o sursă militară.

De o importanță deosebită este implicarea mercenarilor Wagner în Lybia, unde de la sfîrșitul anului 2018 luptă de partea Armatei Naționale Lybiene a mareșalului rebel Khalifa Haftar, care controlează în primul rînd estul țării. Cyrenaica. Acolo, numărul lor ajunge la 2.000 de luptători cu baze în Sirte și Jufra. În 2019, cîteva sute de membri ai grupului au participat la asediul orașului Sabha, în jurul căruia se află cele mai mari cîmpuri petroliere din Lybia. Din aprilie 2019 pînă în iunie 2020, Khalifa Haftar, omul forte din estul Lybiei, a folosit luptători ciadieni, sudanezi, nigerieni şi syrieni, dar mai ales mercenari Wagner, în încercarea sa eşuată de a captura capitala Tripoli.

Mercenarii Wagner din Libia se concentrează în principal pe desfășurarea de operațiuni de luptă efective, activități de consiliere militară și, mai recent, pe furnizarea de apărare aeriană specializată împotriva dronelor de luptă turcești Bayraktar TB2, care s-au dovedit extrem de eficiente.

Problema Moscovei nu este să-i retragă pe acești mercenari, pentru că nu are cu cine să-i înlocuiască, ci să-i determine să treacă în subordinea statului și să semneze contracte cu Ministerul Apărării. Dacă forțele locale le oferă contracte mai bune pot alege să nu mai reprezinte interesele Rusiei în regiune.

Lybia este pradă război civil generalizat de la răsturnarea regimului lui Muammar Gaddafi, în 2011, de către o coaliție occidentală. Țara este măcinată de diviziuni între est şi vest, precum şi de ingerinţe străine.

Tentativa de preluare a contractele mercenarilor Wagner se derulează și în Syria, Republica Centrafricană și Mali. În acest scop, oficiali de rang înalt din Ministerul rus al Afacerilor Externe au contactat guvernele din Syria, Republica Centrafricană și Mali. Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Verșinin a zburat la Damasc pentru a stabili un contact direct cu președintele Bashar al-Assad, cerîndu-i să oprească forțele Wagner să părăsească Syria fără supravegherea Moscovei. O declarație emisă de biroul lui Assad după întîlnire spunea că evoluțiile privind prezența Wagner în Syria au fost discutate „în lumina evenimentelor recente”.

Forțele Wagner, care acționează în mare parte independent în Syria, au primit ordin să meargă la o bază aeriană din portul Latakia, aflată sub controlul Ministerului rus al Apărării și au urmat această instrucțiune.

Oficialii Ministerului rus de Externe au purtat conversații telefonice și cu președintele Republicii Centrafricane, Faustin-Archange Touadera, ale cărui gărzi de corp personale includ mercenari Wagner.

În aceste discuții, oficialii ruși au dat asigurări că interesele Rusiei rămîn aceleași, iar consilierul prezidențial pentru securitate, Fidele Gouandjika, a precizat că problema Wagner este o chestiune internă a Rusiei și că „evoluțiile” privind grupul de mercenari nu sînt de mare importanță pentru țara sa.

Avioanele aparținînd Ministerului rus pentru Situații de Urgență au făcut navetă între Syria și Mali, unde forțele Wagner, sprijinite de avioane de război și elicoptere rusești, au contribuit la lupta împotriva insurgenței din 2012.

Peste 6.000 de angajați Wagner desfășoară activități în afara Rusiei și Ukrainei, de la securitate privată și deminare în Republica Centrafricană, al cărei război civil datează de peste zece ani, pînă la apărarea zonelor petroliere și a zonelor deținute de guvern în Syria.

După ce era foarte aproape de a decreta Compania Wagner LUPTĂTOARE PENTRU LIBERTATE, SUA au anunțat sancțiuni împotriva exploatărilor de aur din Africa pe care Wagner le-ar fi folosit pentru a-și finanța operațiunile în Ukraina, potrivit Anadolu, deși Wagner are interdicție de a mai lupta în Ukraina. Oficialii americani au subliniat că în zilele următoare vor fi anunțate sancțiuni suplimentare împotriva grupului rusesc.

WAGNER ŞI TAKUBA

BMTF, 15 feb – Aproximativ o mie de contractori civili ai controversatei grupări paramilitare ruse Wagner se află în prezent în Mali, a estimat luni seară şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, repetînd că nu mai sînt îndeplinite condiţiile pentru continuarea misiunii forţei franceze Barkhane în această ţară, notează AFP, preluată de Agerpres.

Wagner are în prezent o mie (de mercenari) în Mali, a declarat Jean-Yves Le Drian la postul France 5, reafirmînd că obiectivul afişat al acestui grup este de a apăra junta aflată la putere la Bamako.

Franţa şi partenerii săi europeni în Mali afirmă că junta instalată prin forţă la putere în 2020 a făcut apel în ultimele luni la această grupare privată angajată în diverse ţări din Africa Subsahariană, dar şi în Syria sau în Lybia.

Europenii văd în prezenţa grupării Wagner, “suspectată de abuzuri”, un factor suplimentar de instabilitate şi o consideră incompatibilă cu acţiunea lor antijihadistă pe teren. Junta, la rîndul ei, persistă să nege orice angajament al lui Wagner şi evocă o cooperare militară cu Rusia.

Dacă nu mai sînt reunite condiţiile, ceea ce este cazul, pentru ca noi să putem acţiona în Mali, vom continua să luptăm împotriva terorismului alături de ţările din Sahel care solicită acest lucru, a adăugat Jean-Yves le Drian.

Junta este cea care se izolează, care pierde, care dă faliment şi care va trebui să îşi asume ce va urma, a adăugat el, acuzînd-o că îngreunează capacităţile operaţionale ale forţei Barkhane şi ale aliaţilor săi în această ţară.

Franţa, care luptă de nouă ani împotriva grupărilor jihadiste din Sahel, ar putea anunţa în următoarele zile retragerea trupelor sale din Mali, în contextul în care junta la putere la Bamako dă dovadă de o ostilitate tot mai mare faţă de prezenţa franceză.

Parisul afişează, totuşi, intenţia fermă de a continua să lupte împotriva răspîndirii jihadismului în regiunea aflată sub influenţă franceză, dorind să-şi consolideze activităţile de cooperare acolo şi să furnizeze capacităţi-cheie statelor-majore locale, potrivit unor surse concordante.

Preşedintele Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa să ne reorganizăm, dar nu plecăm (din Sahel). Urmează să ne reorganizăm pentru a asigura continuarea luptei împotriva terorismului, a insistat Jean-Yves Le Drian.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, luni, la invitaţia omologului francez, Jean-Yves Le Drian, la o reuniune ministerială pe tema Task Force Takuba, context în care a subliniat necesitatea asigurării în mod adecvat a securităţii personalului acestor misiuni, printre care se află şi cetăţeni români.

Avînd în vedere evoluţiile negative în curs de desfăşurare din regiune, a exprimat deschiderea României de a analiza, alături de partenerii strategici şi în cadrul UE, cele mai bune opţiuni pentru continuarea angajamentului şi eforturilor din teren pentru promovarea păcii, stabilităţii şi dezvoltării în Sahel, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.

Reuniunea a avut drept scop analizarea evoluţiilor politice şi de securitate recente din Sahel şi evaluarea impactului acestora asupra eforturilor internaţionale de combatere a terorismului în Mali şi în regiune, mai ales prin intermediul Task Force Takuba.

Participanţii au transmis îngrijorarea profundă faţă de deteriorarea accelerată a situaţiei de securitate din regiune şi au evidenţiat înrăutăţirea condiţiilor în care Forţa Takuba îşi desfăşoară activitatea. Au subliniat menţinerea fermă a angajamentului statelor participante la Forţa Takuba pentru promovarea păcii şi stabilităţii în Sahel, în sprijinul populaţiei din statele saheliene şi de pe întreg continentul african, alături de UE în ansamblul său şi de alţi parteneri internaţionali. Participanţii au exprimat preocupare faţă de intenţia autorităţilor din Mali de a coopera cu “grupul mercenar rusesc Wagner” pentru a continua combaterea grupurilor teroriste din regiune, evidenţiind “caracterul netransparent” al demersurilor în această direcţie şi “lipsa de legitimitate a acestui grup”, ale cărui acţiuni nu servesc interesele cetăţenilor din ţările unde este prezent, menţionează MAE.

Şeful diplomaţiei române a reafirmat voinţa politică a României de a continua să rămînă angajată în Sahel şi importanţa menţinerii angajamentului colectiv al statelor participante în Forţa Takuba pentru regiune.

A reliefat importanţa acestei zone pentru securitatea UE în ansamblul său şi a punctat preocuparea suplimentară pe care evoluţiile din Vecinătatea Sudică o generează atunci cînd sînt abordate corelat cu tensiunile acumulate în Vecinătatea Estică, prin masarea de trupe ruseşti în proximitatea Ukrainei şi în regiunea Mării Negre, aspecte asupra cărora trebuie acţionat pe mai departe prin menţinerea unităţii şi a coordonării.

Aurescu a subliniat relevanţa continuării eforturilor internaţionale pentru susţinerea statelor din Sahel, în beneficiul securităţii şi stabilităţii regionale şi al populaţiei locale. Aceste eforturi reînnoite vor putea fi derulate sub forma unor coaliţii internaţionale care să menţină spiritul mandatului Forţei Takuba, complementar cu îndeplinirea mandatelor celorlalte misiuni internaţionale prezente precum EUTM Mali şi MINUSMA care rămîn deosebit de importante.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că Summitul UE – Uniunea Africană, care va avea loc la Bruxelles pe 17 şi 18 februarie, va transmite un semnal puternic privind angajamentul reciproc euro-african pentru securitatea şi dezvoltarea regiunii Sahel şi pentru un parteneriat întărit între Europa şi Africa.

***

La 27 martie 2020, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Mali, Niger, Regatul Ţărilor de Jos, Norvegia, Portugalia, Suedia şi Regatul Unit au emis o declaraţie politică comună în care îşi exprimau sprijinul pentru crearea unei forţe militare/grup operativ (Task Force) Takuba, integrată sub comanda operaţiunii militare franceze Barkhane, care are ca scop combaterea grupărilor teroriste din regiunea Sahel.

Task Force Takuba, operaţionalizată la începutul anului 2021, a desfăşurat acţiuni de consiliere, susţinere şi însoţire în teren a forţelor armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel şi alţi actori internaţionali de pe teren, inclusiv misiunea ONU MINUSMA şi misiunile UE EUTM Mali, EUCAP Sahel Mali şi EUCAP Sahel Niger.

România a aprobat, în vara lui 2021, participarea cu pînă la 50 de militari la Task Force Takuba. Contribuţia nu a fost desfăşurată în teren, pînă în prezent, din cauza deteriorării accentuate a situaţiei de securitate şi a evoluţiilor politice îngrijorătoare din regiune şi a neîndeplinirii procedurilor necesare de către partea maliană.

După retragerea francezilor, WAGNER a intrat în Tombouctou?

BMTF, 7 ian – Soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în oraşul Tombouctou din nordul statului vest-african Mali, pentru a instrui forţele locale într-o bază abandonată de trupele franceze luna trecută, a declarat joi purtătorul de cuvînt al armatei maliene, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Guvernul din Mali a indicat în decembrie că instructori ruşi au sosit în ţară, însă Bamako şi Moscova au oferit deocamdată puţine detalii despre această desfăşurare, cum ar fi numărul de militari implicaţi sau misiunea lor exactă.

Sosirea ruşilor a declanşat critici puternice din partea unor state occidentale, în frunte cu Franţa, fosta putere colonială în Mali.

Occidentalii spun că din aceste forţe fac parte mercenari ai grupului Wagner, pe care îi acuză de încălcări ale drepturilor omului în alte ţări.

Guvernul de la Bamako a negat prezenţa mercenarilor, afirmînd că militarii ruşi se află în Mali în cadrul unui acord bilateral.

Avem achiziţii noi de avioane şi echipamente de la ei (ruşi). Costă mult mai puţin să ne instruiască la faţa locului decît să ne deplasăm noi acolo. Ce este rău în asta?’, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvînt al armatei maliene.

El nu a precizat cîţi ruşi au fost trimişi la Tombouctou.

Localnici au spus pentru Reuters că bărbaţi ruşi în uniformă au fost văzuţi conducînd în oraş, însă nu le-au putut estima numărul.

Ministerul Apărării de la Moscova nu a fost disponibil deocamdată pentru comentarii, menţionează agenţia de presă.

Sosirea forţelor ruse în Mali urmează după desfăşurări de trupe în alte cîteva zone fierbinţi din Africa, ca parte a ceea ce analiştii apreciază ca fiind o tentativă a Moscovei de a recupera influenţa pe continent după o lungă absenţă în urma destrămării Uniunii Sovietice în 1991.

Franţa a ajutat la recapturarea oraşului Tombouctou în 2013 de la militanţii avînd legături cu Al-Qaeda. Retragerea Franţei din acest oraş face parte dintr-o reducere semnificativă a forţei anterioare de 5.000 de militari desfăşuraţi în regiunea Sahel pentru a lupta contra grupărilor jihadiste.

Şi în Mali, ca mai peste tot în Africa, contractorii privaţi de securitate sînt un subiect la modă. Cum la modă sînt şi luptătorii din Forţele Speciale.

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale care oferă contra cost servicii specializate şi expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute şi sub denumirea de: contractori militari privaţi, contractori de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de servicii militare etc. Serviciile de expertiză oferite sînt asemănătoare celor sigurate de structurile guvernamentale militare sau de poliţie. Cu consimţămîntul guvernului pot oferi şi servicii în teren pentru forţele armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Majoritatea dicţionarelor definesc mercenarul ca fiind persoana care lucrează pe bani sau alte avantaje, un militar profesionist care se angajează pentru a servi într-o armată străină. După încetarea „războiului rece” recurgerea la serviciile CMP/CSP a cunoscut un avînt deosebit ceea ce a avut drept consecinţă o creştere considerabilă a numărului acestora.

Principalii factori care au determinat această dezvoltare sînt: reducerea cheltuielilor alocate de către state în scopuri militare; creşterea complexităţii armamentelor şi echipamentelor militare cu dificultăţi în întreţinerea şi folosirea lor; sarcini sporite în sfera achiziţiilor, monitorizării sistemelor de armament, logistic cu extindere şi spre teatrele de război şi luptă; reducerea masivă a efectivelor militare, fărîmiţarea statelor şi apariţia unor conflicte la nivel local; raţiunile economice care determină noile state, dar şi pe cele dezvoltate şi unele organizaţii internaţionale să se orienteze către sectorul privat pentru unele servicii pînă nu demult exclusiv militare.

SAHELUL DE LA BARKANE LA WAGNER

România va trimite în luna octombrie 45 de militari în misiunea Takuba, care acționează în regiunea Sahel din Africa și al cărei scop este combaterea grupărilor teroriste prezente în zona Liptako, aflată la confluența statelor Mali, Niger și Burkina Faso.

Forțele Speciale ale Armatei Române vor pleca în Sahel, pentru operațiuni împotriva grupărilor teroriste ISIS și Al-Qaida.

Franţa a lansat operațiunea Barkhane încă din anul 2014. Proiectul a luat ființă pentru a lupta împotriva grupurilor islamiste din țările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franța și alte 12 țări au creat Gruparea de Forțe Takuba. Mai exact, la operațiile în zonă participă la ora actuală zeci de militari de elită din Franța, Italia, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Regatul Unit şi Grecia. Începînd cu luna octombrie, militarii români vor face și ei parte din echipă.

Conform unor surse militare citate de Adevărul.ro, operatorii FOS români vor face parte din forța de răspuns rapid. Aceștia se vor deplasa la intervenții cu ajutorul unor elicoptere Sikorsky UH-60 Black Hawk, aduse în zonă de țările partenere.

În aceste momente, numărul militarilor din unitatea multinațională nu este prezentat, însă ar fi vorba despre aproximativ 500 de operatori ai Forțelor Speciale. Acestora li se adaugă și echipajele de zbor și personalul auxiliar.

Zona de acțiune a militarilor este una extrem de periculoasă, deoarece acționează grupări teroriste care au provocat atacuri istorice. Este vorba de aripa din Sahara a ISIS (ISIS-GS) și filiala sahariană a Al-Qaida (JNIM),, cele două fiind chiar și colaboratoare.

Mai activează și grupări periculoase precum al-Murabitoun, Ansar al-Dine, Boko Haram sau Frontul Eliberării Macinei.   Aceste grupări efectuează atacuri foarte dese, iar luarea de ostatici este la ordinea zilei, deoarece pentru aceștia se cere și o răscumpărare.

Informația momentului vine din Rusia care, prin vocea ministrului de externe, Serghei Lavrov, confirm faptul că Guvernul din Mali a angajat contractorii Wagner pentru operațiuni militare în favoarea statului Malian.

Informaţii despre o posibilă desfăşurare în Mali a unor mercenari din grupul rus Wagner au provocat recent o mare îngrijorare în capitalele Europei Occidentale, din cauza prezenţei trupelor UE de menţinere a păcii în această ţară africană. Îngrijorare nu lipsită de doza de ipocrizie care nu s-ar fi manifestat în cazul companiilor militare private occidentale.

În urmă cu o săptămână, guvernul militar din Mali, care a ajuns la putere după o lovitură de stat, a negat că ar avea în vedere angajarea de mercenari Wagner pentru a-şi asigura securitatea într-un context intern volatil.

Prezent, printre altele, în Libia şi în Republica Centrafricană, unde este acuzat de abuzuri încă din primăvară, grupul Wagner este suspectat, în special de către Franţa, că acţionează în numele Kremlinului acolo unde Rusia nu doreşte să apară oficial.

Contractorii militari privați sînt companii private care oferă aceleași servicii ca un militar privat, dar în loc să fie angajați de un guvern sau de un stat, lucrează pentru organizații private. Organizația privată îi angajează pentru a-și proteja angajații și activele, oferind în același timp securitate în zonele cu risc ridicat. Ele pot fi angajate de oricine, de la o persoană private la o corporație, organizație neguvernamentală (ONG) sau companie multinațională.

Mercenarii au existat încă din cele mai vechi timpuri, cînd oamenii au angajat armate ad-hoc pentru a lupta în războaie în numele lor, fără a se implica ei înșiși. În ultimii ani, de la declanșarea, în 2003, a războiului din Iraq,  a existat o cerere tot mai mare pentru aceștia din cauza terorismului crescut și a conflictelor din regiunile instabile ale lumii, cum ar fi Syria și Iraqul, unde guvernele nu își mai pot permite armate de mari dimensiuni.

Ce este un antreprenor militar privat?

Un antreprenor militar privat este o companie privată care furnizează servicii în numele forțelor publice, cum ar fi securitatea și sprijinul pentru luptă.

Care sînt îndatoririle lor?

CMP fac aceeași muncă ca militarii din armatele naționale, dar includ și alte atribuții, cum ar fi protejarea conductelor de petrol în zonele de război, paza ambasadelor sau instruirea trupelor locale. În unele cazuri, aceștia au fost acuzați că au făcut mai mult rău decît bine, deoarece nu au reguli de angajare, ceea ce înseamnă că a existat o creștere a victimelor civile din urma angajării în luptă a companiilor private.

Acest lucru este împotriva legii internaționale a drepturilor omului, care interzice ca civili să fie vizați, cu excepția cazului în care civilul este membru al unei organizații paramilitare care luptă pentru propria țară, mai degrabă decît să urmeze ordinele unei corporații sau a unui oficial guvernamental – acest lucru se aplică de obicei mercenarilor angajați direct de guverne – nu militarilor privați contractori.

Companiile private beneficiază de apreciere și loialitate, deoarece sînt responsabile de bonusuri mari dacă angajații lor își îndeplinesc cu succes o misiune, ceea ce înseamnă că au fost dispuși să lupte cu riscul de a muri pentru a obține aceste beneficii lucrative. Acest lucru a creat un sistem de stimulare care încurajează soldații privați să fie mai eficienți decît mercenarii tradiționali care, de obicei, se uită numai la ei înșiși – nu neapărat interesele superioare ale guvernului sau corporației din țara lor care ar putea să îi finanțeze.

Antreprenorii militari privați oferă mai multe avantaje:

Ele pot ajuta țările să mențină armate mai mici la costuri mai mici, deoarece nu este nevoie să instruiască noi recruți cu privire la modul în care funcționează diferite arme, deoarece companiile private furnizează deja gardieni / soldați de elită foarte pregătiți, astfel încît banii economisiți la antrenament reduc costurile totale.

De asemenea, pot ajuta companiile să reducă costurile prin faptul că nu trebuie să angajeze armate private și, în schimb, doar să plătească un contractor militar privat pentru serviciile lor, ceea ce ajută companiile să evite costul suplimentar al instruirii noilor angajați cu privire la politicile / standardele companiei.

Ofițer român decedat în Mali

Colonelul Cornel-Gheoghe Trifu, atașat al apărării român în Republica Algeriană Democratică și Populară, cu extindere în Republica Mali, aflat în misiune oficială în Bamako, Mali, a decedat, astăzi, 4 martie, în camera de hotel în care era cazat.

Din primele date, ofițerul a decedat în cursul acestei dimineți, din cauze naturale. Cazul este cercetat, conform procedurilor, de autoritățile judiciare maliene.

Cauzele decesului vor fi stabilite cu exactitate după efectuarea autopsiei, care se va realiza la Spitalul Gabriel Touré din Bamako.

Ofițerul, în vârstă de 51 de ani, activa în Ministerul Apărării Naționale din anul 1989. Era veteran al teatrului de operaţii Afganistan, şi, anterior acreditării ca atașat român al apărării la Alger,  a activat ca ataşat al apărării adjunct al României în Republica Franceză.

A fost decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn de război, pentru militari.

Era căsătorit și avea un copil.

Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au demarat demersurile prin care să fie permisă, după finalizarea procedurilor de cercetare impuse de legislația maliană, repatrierea trupului neînsuflețit al militarului.

Conducerea M.Ap.N. își exprimă profundul regret pentru această pierdere și transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Biroul de Presă