Etichetă: NEGOCIERI

GHIOAGA CUVÎNTULUI. ȚUCĂLARI

Pentru mințile înămolite, orice apel la realism strategic e trădare. Orice încercare de a pune Europa în fața responsabilităților proprii, e catastrofă geopolitică. Nu mai vorbesc de situația României unde, chiar după alegeri, avem same shit, different toilet! Deși îi apreciez enorm pe colegii mei Claudiu Lucaci (TVR) și Victor Nichituș (Chișinău) care reușesc, de fiecare dată, analize lucide și tăioase într-un limbaj elegant și reținut, așa cum stă bine unui veritabil analist, mă regăsesc în situația, totuși, de a folosi același tip de analiză de gang, scrisă în cuvinte puține și simple, menită să o înțeleagă și politicienii autohtoni mult mai obișnuiți cu ghioaga cuvîntului.

Pare că de vineri (deși semnalele sînt de mai demult!) am intrat într-o lume în care, în ciuda zgomotului și bruiajului de fond, semnalul începe să se distingă tot mai clar. El este verbalizat simplu și direct, pe înțelesul tuturor, chiar și de aceia care au marginalizat, ostracizat, pedepsit, cenzurat și vocile disidente care anunțau perspectivele alternative. Politizarea cunoașterii și subordonarea adevărului față de ideologie, transformat în delict de opinie, de un activism vocal și strident, irațional și oportunist promovat de o gașcă politică și intelectuală cu creierii îmbîcsiți de progresism și buzunarele doldora, a suprimat dezbaterea autentică și a dus la uniformizarea gîndirii europene. LUMEA SE SCHIMBĂ. NU ȘI NELUMEA!

Conferința de Securitate de la Munchen, negocierile de pace pentru Ukraina și summit-ul de astăzi, de la Paris sînt cele trei secvențe ale aceluiași ADN geo-politic ce se va extinde în următorii ani și care exclude și elimină boala numită progresism.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, la Conferința de Securitate de la Munchen: ”De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune, totul, de la politica noastră față de Ukraina la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației în SUA și UE. Dar cînd vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. (…) Anularea alegerilor din România a avut loc pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali. (…) Dacă alergați de frica propriilor votanți, America nu poate face nimic pentru voi și, de altfel, nici voi nu puteți face nimic pentru poporul american care m-a ales pe mine și l-a ales pe președintele Trump”.

Vance nu delirează. E doar vocea sinceră a unei alte Americi care s-a săturat de ipocrizia strategică a Europei, de valul de activism sorosist și propagandism! „Administraţia Trump este foarte preocupată de securitatea Europei, dar nu de Rusia sau China sau orice alt actor extern, ci de ameninţarea din interior. Retragerea Europei de la valori fundamentale, pe care  le-a împărtăşit cu SUA. Un fost comisar european a spus recent la televizor, şi părea încîntat, că guvernul României a anulat alegerile. El a avertizat că acelaşi lucru se poate întîmpla şi în Germania. Aceste declaraţii sînt şocante pentru urechile americane. De ani ni s-a spus că tot ce finanţăm şi susţinem este în numele valorilor democratice comune. Dar cînd vedem instanţe europene că anulează alegerile şi oficiali de rang înalt ameninţă cu anularea altora, te întrebi dacă mai avem în comun aceleaşi standarde înalte„.

Vă dați seama cum au sunat în urechile progresiștilor adunați la Munchen cuvintele vicepreședintelui JD Vance! Tot ce a promovat administrația Biden nu funcționează. E un nou serif în oraș, Trump! Deindustrializarea nu funcționează! Cenzura nu funcționează! Deschiderea granițelor nu funcționează! Imigrația ilegală nu funcționează! Greenul nu funcționează! Și asta într-o plină criză de orgoliu european prin care se dorește salvatorul mediului planetar, farul călăuzitor al ideologiei progresiste de stînga prin intermediul căreia totul este permis. Chiar și anularea alegerilor!

Europenii au fost dezgustați de discursul lui Vance. Care, nu e singular, mesaje similare, dar mai soft, fiind trimise anterior de Secreetarul de stat și șeful Pentagonului. Tema discursului american a fost problema valorilor comune între națiunile europene și America. Iar importanța de securitate a acestei teme este evidentă. Numai în acest context putem înțelege că democrația, cu condiția ei obligatorie a libertății de exprimare a opiniilor, credințelor etc. este o valoare esențială, pusă astăzi sub semnul întrebării de reglementări și atitudini europene. Care europeni și-au dat arama pe față, cum se spune în analiza de gang, în cazul loviturii de stat din România, bornă exemplu pentru discursul american și studiu de caz pentru multă vreme de acum încoace!

Reacția Martin McSweeney- political commentator and content creator dedicated to the preservation of democracy and social justice, la Conferința de Securitate de la Munchen, în 14 februarie 2025, spune totul, în timp ce liderii europeni au fost muți, precum peștii în acvariu. McSweeney a vorbit în numele tuturor propagandiștilor susținători ai aripii războinice și conflictuale, adică tocmai acea aripă dezavuată de actuala administrație de la Washington.

„Sînt incandescent de furie acum. Simt greață. Un vicepreședinte al Statelor Unite a stat astăzi pe pămîntul unde atît de mulți americani și-au dat viața pentru a învinge fascismul în Europa. A ținut un discurs rușinos care a scuipat pe mormintele lor. Nu că ar trebui să ne așteptăm la altceva, avînd în vedere că șeful său a sărit peste vizitarea mormintelor americanilor căzuți în Europa de teama de a nu-și uda părul. Același om care i-a numit pe acești eroi căzuți „fraieri” și „învinși”…  Vance face acum parte din cea mai autoritară administrație din istoria Americii. O administrație care caută în mod activ să refuze femeilor autonomia asupra propriului corp. O administrație care urmărește aceleași deportări în masă ale imigranților pe care Europa le-a cunoscut în Germania anilor 1930. Vance este un om pe care nici măcar propriul său președinte nu îl vede ca succesor. A venit în Europa pentru a-și vărsa bila cristo-fascistă asupra liderilor din Regatul Unit și din întreaga Europă, într-un turneu de represalii menit să afirme puterea americană…

Pentru a consemna, 𝟔𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐝𝐚𝐭̦𝐢 𝐮𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐞𝐧𝐢 𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐭 𝐚𝐥𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐈𝐫𝐚𝐤. 𝐀𝐬𝐭𝐚, 𝐝𝐞𝐬̦𝐢 𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐚̆ 𝐍𝐀𝐓𝐎. În 1994, la semnarea Memorandumului de la Budapesta, au renunțat la armele nucleare în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA și a Regatului Unit. Aceste garanții au fost încălcate în 2014, cînd Rusia a invadat Crimeea. Li s-a spus atunci: „𝐎 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐞.”

Acum, în ciuda prieteniei și a sacrificiului lor curajos pe cîmpurile de luptă din Ukraina, președintele Statelor Unite a decis să-i abandoneze și să ofere o victorie unui criminal de război inculpat, care a invadat ilegal teritoriul suveran al unui aliat al SUA. Un aliat ale cărui trupe și-au pierdut anterior viețile sprijinind America în războiul său împotriva terorii.

RUȘINE LUI… Poate vreți să aruncați Ucraina sub autobuz în timp ce le furați zăcămintele minerale, 𝐃𝐀𝐑 𝐄𝐔𝐑𝐎𝐏𝐀 𝐍𝐔 𝐕𝐀 𝐏𝐄𝐑𝐌𝐈𝐓𝐄 𝐀𝐒𝐓𝐀. 𝐒̦𝐭𝐢𝐮 𝐬𝐢��𝐮𝐫 𝐜𝐚̆ 𝐑𝐞𝐠𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐭 𝐧𝐮 𝐯𝐚 𝐚𝐛𝐚𝐧𝐝𝐨𝐧𝐚 𝐩𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐮k𝐫𝐚𝐢𝐧𝐞𝐚𝐧. Contribuția noastră de ajutor raportată la PIB depășește deja pe cea a SUA, la fel ca și cea a Poloniei, Germaniei, Finlandei și a altor state.

SUA nu mai este un aliat de încredere și, dacă va fi nevoie, vom sprijini Ukraina fără America.

Cât despre tarifele voastre patetice, faceți ce vreți. Curînd nu veți mai avea prieteni decât tirani și autocrați, așa că sînt sigur că Wun Dum Fuc se va simți ca acasă.”

În România, gorniștii nu se puteau lăsa mai prejos, deși în corul vocilor obediente s-a dovedit că nu contează. D.Tapalagă, Cristian Tabără, Sorin Ioniță nu l-au scos pe JD Vance din „nenorocit” (S.Ioniță), putinist (C. Tabără), „cel mai prost om din America” (Moise Guran),  iar SUA au ajuns chiar „inamic”(D. Tapalagă), pe care UE trebuie să-l invingă.

Mda… America a devenit dușmanul Europei! Pe față, că prin acțiunile geo-politice promovate de camarila Biden&Soros&Schwab America a nenorocit deja Europa pentru următorii 50 de ani!

Europenii au acum două variante: Fie declară America oficial dușman, fie acceptă criticile și re-construiesc consensul Nord-Atlantic. În ambele variante, progresiștii europeni aflați la putere la Bruxelles, în Franța, Germania, UK, sau România, cei care au fost prea apropiați de Democrații americani vor trebui să dispară. Același lucru va trebui să-l facă Maia Sandu și PAS dincolo de Prut, dacă se dorește ca numele Moldova să mai apară în următorii ani în vreo agendă americană.

Pentru a se pune de acord, liderii europeni se reunesc la Paris. Fără România și Țările Baltice și încă vreo doi ciudați de la Cercul Polar. De ce fără România? Claudiu Lucaci are dreptate cînd spune cu subiect și predicat că țara noastră se află în Zodia Irelevanței. Voi reveni! Deocamdată, să spun că relația între Europa și SUA transcede războiul din Ukraina și negocierile de pace demarate peste capul lorzilor războinici de pe Vechiul Continent. Preocuparea cea mai mare a leadrilor din Uniunea Europeană, chiar dacă este minimalizată sau puțin verbalizată, intenția Statelor Unite de a reduce imediat deficitul comercial dintre America și Europa. Pe timpul administrației Biden, acest deficit s-a ridicat la 235,6 miliarde dolari americani în 2014, cu o creștere de aproape 13 la sută față de anul precedent, în condițiile în care importurile americane de bunuri produse în Europa au atins valoarea de 605,8 miliarde dolari, în 2024, cu o creștere de 5,1 la sută față de anul precedent. Declarativ, președintele american Trump și-a stabilit obiectivul a ajunge foarte repede la o paritate cu Uniunea Europeană, în ceea ce privește schimburile anuale, concomitent cu reducerea acestui deficit. Ceea ce, fără nici o îndoială, îi panichează pe leaderii europeni, care își văd amenințată creșterea economică, unele dintre state putînd chiar să intre în recesiune.

Cealaltă îngrijorare este războiul din Ukraina. Problema cu acest război este că Europa a profitat de Administrația Biden și în ceea ce privește sprijinul pe care îl acordă Occidentul în general Ukrainei. Și în acest caz, contribuția Statelor Unite este dublă față de contribuția europenilor, care include și contribuția Marii Britanii! De aceea președintele Trump le cere europenilor să majoreze cheltuielile de apărare! Complicat…

La Paris, s-a reunit Europa care contează! Fără Țările Baltice, a căror contribuție la UE și NATO este doar de paradă, reprezintă simbolul smuls din ghearele fostului URSS, victima perfectă a lui Vladimir Putin etc.

Cu România, este altceva… Rtomânia se află de 10 ani în Zodia Irelevanței externe, iar acest fapt se datorează EXCLUSIV lui Klaus Werner Iohannis, devenit șeful țucălarilor care au umilit România din postura de reprezentanți strategici. Nu ne bagă nimeni în seamă, nu facem parte din nici un sfat de taină, format restrîns, sau bilaterală strategică, nu ne caută nimeni  la telefon… De la lovitura de stat încoace pe Iohannis nu l-a invitat Rutte la cina privată pe care a organizat-o la Bruxelles iar Ursula l-a ocolit cu trotineta electrică. Pe Bolojan nu-l știe nici măcar un șef de garaj, iar pe restul…

La conferința de securitate de la Munchen a participat obscur ministrul de externe, dar ca spectator, nu a vorbit la vreun panel. Ministrul român de externe e cetățean german! Sigur, s-a întîlnit la budă cu un oficial american care i-a dat garanții ferme între două jeturi ș-o bășină. Mi-aș fi dorit să-mi amintesc de Emil Hurezeanu ca de un jurnalist și scriitor excelent, alături de care mi-am petrecut 13 iunie 1990… Politicianul Emil Hurezeanu a dovedit că nu este mai presus de șleahta ordinară care despoaie România! Trebuia să fim la Paris! Trebuia să fim chemați la negocierile de pace, că doar am dat un Patriot! Țucălarul șef a dat un Patriot ca plocon pentru porcăriile pe care urma să le facă! Să mai reflectăm puțin, zic, de ce sîntem irelevanți pentru partenerii noștri din UE și din NATO! Cînd toată arhitectura instituțională a unei țări se bazează doar pe conexiuni politice, pupincurism și securism, să nu ne mirăm că sîntem unde sîntem…

Din păcate, situația asta nu se va schimba, pentru că însăși fibra acestei societăți e tarată! Acești oameni au vînt în pupă din partea unora care ei înșiși sînt impostori acolo unde sînt, în cele mai înalte funcții europene, de unde și dezastrul continental în care ne aflăm!

Negocierile de pace pentru Ukraina au început. La Moscova, în Arabia Saudită, telefoanele au fost deschise, canalele de dialog au fost reluate. America a băgat Ukraina în kkt, America o va scoate. Black Rock este stăpîn pe jumătate din terenurile ukrainene și pe datoria suverană a țării! Practic, BlackRock conduce Ukraina. Zelenski doar încasează dividendele și se mai agită atunci cînd stăpînii îi spun că e nevoie să o facă. Personaje grele din România încasează dividende din războiul de la graniță. Pentru achiziții de armament, pentru tranzit de cereale, pentru…, pentru… O mînă spală pe alta și amîndouă obrazul, după cum zicea un fost țărănist de frunte.

Negocierile de pace vor fi foarte dure. Pacea în Ukraina ca victorie a lui Vladimir Putin  va costa Rusia pe termen lung. Nu teritoriile din Dombas, Crimeea sau Herson contează, ci sprijinul pentru Iran, moneda BRICS pregătită să înlocuiască dolarul, relația cu China, subiecte esențiale pentru agenda lui Trump și unde Europa, cu atît mai puțin România, nu contează! SUA se pregătesc să-și consolideze prezența în Asia-Pacific și să întoarcă favorurile evreilor care l-au adus la putere. Asta înseamnă că se pregătește de război în Iran, retrăgîndu-și trupele din Syria (lăsată hegemonului regional Turcia), din Europa (România e pe listă!)…

La început, a fost cuvîntul! Și discursul lui Vance!

Negocierile cu talibanii se reiau marți, 5 ianuarie

BMTF, 4 ian – O nouă serie de negocieri între guvernul afghan şi talibani începe marţi în Qatar, într-un context marcat de violenţe în creştere şi de un val de asasinate, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

Negocierile de pace interafghane, începute la 12 septembrie 2020 într-un hotel de lux din Doha, fuseseră suspendate pînă la 5 ianuarie şi, în stadiul în care se află, nu au înregistrat nici un progres notabil, chiar dacă cele două părţi au făcut cîţiva paşi în direcţia cea bună, în sensul că s-au pus de acord cu privire la conţinutul viitoarelor discuţii.

Negociatorii guvernului afghan pledează pentru o încetare a focului permanentă şi pentru menţinerea sistemului de guvernare actual, instalat în momentul alungării de la putere a talibanilor, după invazia condusă de SUA în 2001.

Hafiz Mansour, reprezentant al echipei guvernului afghan care negociază cu talibanii, a declarat că gruparea insurgentă nu este pregătită pentru o încetare a focului, în condiţiile în care cele două tabere se pregătesc să reia discuţiile. Majoritatea forţelor talibane crede că ar putea prelua puterea pe cale militară, „o atitudine periculoasă”, a avertizat oficialul guvernamental afghan.

Talibanii nu au făcut niciun comentariu înainte de reluarea discuţiilor.

La începutul lunii decembrie, negociatorii din ambele tabere au decis să ia o pauză după luni de întrevederi care se loveau de dezacorduri privind organizarea discuţiilor şi interpretări religioase.

Negocierile interafghane din Qatar au început la cîteva luni după ce talibanii au ajuns la un acord cu Statele Unite care prevedea retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea talibanilor. Însă, în ciuda negocierilor, în Afghanistan se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, în ultimele săptămîni talibanii lansînd atacuri aproape în fiecare zi împotriva forţelor guvernamentale.

Afghanistanul a fost scena unor asasinate care au vizat personalităţi, îndeosebi jurnalişti, oameni politici, lideri religioşi sau apărători ai drepturilor omului. Un viceguvernator al provinciei Kabul şi cinci reporteri au fost ucişi începînd din noiembrie. Autorităţile au pus aceste atacuri pe seama talibanilor, însă gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat cîteva dintre ele.

Nishank Motwani, director adjunct al Unităţii de Cercetare şi Evaluare din Afghanistan, un grup de reflecţie independent, cu sediul la Kabul, a comentat că talibanii nu revendică niciodată aceste asasinate politice, dar că încearcă să le demonstreze membrilor lor că ”sînt mereu la fel şi că nu s-au schimbat”.

Responsabili ai talibanilor au spus întotdeauna că vor continua lupta pînă când se va institui ceea ce ei numesc „un guvern islamic pur”.

În 2020, talibanii au comis peste 18.000 de atacuri, i-a informat recent pe parlamentari şeful serviciilor de informaţii afghane, Ahmad Zia Siraj.

În cursul primelor nouă luni ale anului trecut, 2.177 de civili au fost ucişi şi 3.822 răniţi, potrivit Misiunii de asistenţă a ONU în Afghanistan, ţară unde puţini sînt cei care par a crede într-o îmbunătăţire a situaţiei, în pofida reluării negocierilor, conchide France Presse, preluată de agenția română de presă.

SUA TAIE FINANȚAREA GUVERNULUI DE LA KABUL

BMTF, 24 mar – Statele Unite şi-au redus semnificativ ajutorul acordat Afghanistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor lor după eşecul unei medieri a secretarului de stat Mike Pompeo pe lîngă lideri politici de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afghană, apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întîlnit pentru prima dată cu lideri ai talibanilor în speranţa de a da un nou impuls unui proces de pace deja ameninţat.

La trei săptămîni însă după semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită inopinată nu a permis depăşirea „impasului politic”, după cum s-a exprimat Mike Pompeo, care a subliniat că s-au înregistrat, totuşi, unele „progrese”.

În capitala afghană, secretarul de stat s-a întîlnit printre alţii cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul premier Abdullah Abdullah care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, umbrite de numeroase fraude.

El a spus că le-a transmis un „mesaj urgent” pentru a ajunge la un „compromis” prin formarea unui guvern de uniune naţională capabil să negocieze cu insurgenţii – următoarea etapă a procesului de pace care întîrzie să se concretizeze.

Cei doi i-au mărturisit „incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluziv”, a declarat Mike Pompeo.

Din cauza acestui „eşec”, pe care Statele Unite îl „regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american destinat Afghanistanului va fi redus „imediat” cu un miliard de dolari şi un miliard suplimentar în 2021 dacă impasul persistă.

Şeful diplomaţiei americane a promis că ajutorul ar putea fi restabilit dacă Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţelegere.

Criza politică de la Kabul riscă să saboteze procesul declanşat odată cu semnarea acordului de la Doha, la 29 februarie. Negocierile interafghane sînt în întîrziere, precum şi schimburile de prizonieri dintre Kabul şi talibani prevăzute de acord, în timp ce violenţele continuă în Afghanistan.

După 18 ani,de război, cel mai lung din istoria SUA, acest text prevede o retragere totală a forţelor americane şi străine din Afghanistan în termen de 14 luni, cu condiţia respectării de către talibani a angajamentelor de securitate şi a deschiderii de negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.

TALIBANII NEGOCIAZĂ ÎN FORŢĂ

BMTF, 6 feb – Talibanii negociază în forţă cu comunitatea internaţională, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea trupelor americane, după 17 ani de război, din această ţară asiatică, denumită, la un moment dat, de un diplomat francez, “Elveţia Asiei”. Analiştii din întreaga lume care urmăresc subiectul numesc negocierile de pace drept “negocieri ale disperării” şi îşi pun întrebarea la ce bun cei 17 ani de eforturi militare şi pierderi de vieţi omeneşti, dacă ceasul istoriei revine la ora “0”.

Talibanii şi-au reiterat miercuri solicitarea ca toate trupele străine să fie retrase din Afghanistan, după ce Donald Trump a indicat în discursul său privind Starea Uniunii că SUA vor continua să se concentreze asupra combaterii terorismului, odată retrase forţele americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele SUA nu a evocat termene precise în acest sens, în discursul de marţi, din Congres, dar a explicat că progresul în negocierile cu talibanii va permite reducerea contingentului de 14.000 de soldaţi americani din Afghanistan şi „concentrarea asupra combaterii terorismului”.

„În primul rînd, vrem ca toate forţele străine să plece şi prezenţa militară străină în ţara noastră să ia sfîrşit”, a declarat pentru Reuters Sohail Shahin, purtător de cuvînt la un birou al talibanilor din Qatar şi membru al echipei de negociatori talibani care discută în prezent la Moscova cu politicieni afghani de opoziţie. „Dar după încheierea prezenţei lor militare, pot veni echipe nemilitare şi chiar avem nevoie de ele pentru a lua parte la procesul de reconstrucţie şi dezvoltare”, a adăugat purtătorul de cuvînt taliban.

Oficiali americani au luat parte la mai multe runde de negocieri cu talibanii în Qatar în ultimul an, discuţii considerate cel mai serios demers în vederea păcii, după cei 17 ani de conflict. Ambele părţi au evocat progrese după cea mai recentă rundă de discuţii desfăşurată în ianuarie şi o nouă serie de convorbiri este prevăzută pentru 25 februarie.

Potrivit unor diplomaţi, remarcile lui Trump despre Afghanistan din discursul privind Starea Uniunii au urmărit să calmeze temerile guvernului afghan legate de o retragere bruscă a forţei NATO conduse de SUA.

Talibanii, care au calificat guvernul de la Kabul drept „marionetă”, şi-au prezentat la reuniunea de la Moscova viziunea asupra Afghanistanului postbelic, negociatorul-şef Sher Mohammad Abbas Stanikzai dînd asigurări că mişcarea sa nu doreşte să guverneze singură, ci în cadrul unui „sistem de guvernare islamic intra-afghan, în consultare cu toţi afghanii”.

Donald Trump s-a referit marţi seară în discursul său în faţa Congresului la o serie de discuţii „constructive” cu talibanii în Afghanistan, de unde preşedintele american doreşte să retragă trupele după mai bine de 17 ani de conflict, relatează AFP şi EFE.

„Administraţia mea poartă discuţii constructive în Afghanistan cu un anumit număr de grupări afghane, printre care talibanii”, a spus Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii.

„Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

O reţea a femeilor afghane a cerut tot marţi înalţilor responsabili politici din ţara lor să aibă grijă ca libertăţilor lor cu greu obţinute să nu fie tratate cu dispreţ în cursul negocierilor de pace cu talibanii, relatează AFP.

Într-un comunicat difuzat înaintea unei reuniuni de marţi şi miercuri la Moscova între talibani şi membri ai opoziţiei faţă de preşedintele Ashraf Ghani, Afghan Women’s Network (Reţeaua Femeilor Afghane), care numără 3.500 de persoane şi 125 de organizaţii înscrise, a precizat că nu va accepta o pace în detrimentul libertăţii femeilor şi a cerut delegaţilor să apere drepturile femeilor, care reprezintă jumătate din cele 35 de milioane de locuitori ai Afghanistanului.

„Este dreptul nostru de a merge la şcoală şi de a lucra, iar toată lumea trebuie să respecte asta”, a declarat pentru AFP Mashal Roshan, o coordonatoare a Afghan Women’s Network.

Sub regimul talibanilor în Afghanistan (1996-2001), şcoala era interzisă pentru fete, iar femeile nu puteau avea un loc de muncă şi libertatea lor de mişcare era excesiv limitată.

Potrivit talibanilor, pe agenda reuniunii din capitala rusă se află „sfîrşitul ocupaţiei, o pace durabilă şi stabilirea unui sistem de guvernare islamică intra-afghană”.

Nici un reprezentant al guvernului afghan, pe care talibanii îl consideră o marionetă a SUA, nu a fost invitat la Moscova şi nici la recentele discuţii dintre americani şi talibani de la sfîrşitul lunii ianuarie de la Doha, spre nemulţumirea autorităţilor de la Kabul.

Femeile afghane, de asemenea în mare măsură excluse de la negocieri, se tem de o erodare a drepturilor lor dacă negociatorii vor încerca să încheie un armistiţiu rapid cu talibanii.

„Nu este necesar să se reinterpreteze viaţa femeilor afghane. În virtutea interpretării lor dure a Şaria, talibanii le-au ţinut pe femei închise în locuinţele lor şi nu le-au permis să iasă decît însoţite de un bărbat şi ascunse sub burqa”, se mai arată în comunicat.

Talibanii, prin intermediul purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid, au dat asigurări recent pentru AFP că „nu se vor opune” ca fetele să poată merge la şcoală, iar femeile să muncească.

„Vom încerca să oferim un mediu sigur pentru educaţia şi munca femeilor (…) Tot ce este permis în Şaria va fi permis”, a adăugat atunci Mujahid, subliniind totuşi că amestecul între bărbaţi şi femei „nu este permis de Şaria”.