Etichetă: NEGOCIERI

Negocierile cu talibanii se reiau marți, 5 ianuarie

BMTF, 4 ian – O nouă serie de negocieri între guvernul afghan şi talibani începe marţi în Qatar, într-un context marcat de violenţe în creştere şi de un val de asasinate, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

Negocierile de pace interafghane, începute la 12 septembrie 2020 într-un hotel de lux din Doha, fuseseră suspendate pînă la 5 ianuarie şi, în stadiul în care se află, nu au înregistrat nici un progres notabil, chiar dacă cele două părţi au făcut cîţiva paşi în direcţia cea bună, în sensul că s-au pus de acord cu privire la conţinutul viitoarelor discuţii.

Negociatorii guvernului afghan pledează pentru o încetare a focului permanentă şi pentru menţinerea sistemului de guvernare actual, instalat în momentul alungării de la putere a talibanilor, după invazia condusă de SUA în 2001.

Hafiz Mansour, reprezentant al echipei guvernului afghan care negociază cu talibanii, a declarat că gruparea insurgentă nu este pregătită pentru o încetare a focului, în condiţiile în care cele două tabere se pregătesc să reia discuţiile. Majoritatea forţelor talibane crede că ar putea prelua puterea pe cale militară, „o atitudine periculoasă”, a avertizat oficialul guvernamental afghan.

Talibanii nu au făcut niciun comentariu înainte de reluarea discuţiilor.

La începutul lunii decembrie, negociatorii din ambele tabere au decis să ia o pauză după luni de întrevederi care se loveau de dezacorduri privind organizarea discuţiilor şi interpretări religioase.

Negocierile interafghane din Qatar au început la cîteva luni după ce talibanii au ajuns la un acord cu Statele Unite care prevedea retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea talibanilor. Însă, în ciuda negocierilor, în Afghanistan se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, în ultimele săptămîni talibanii lansînd atacuri aproape în fiecare zi împotriva forţelor guvernamentale.

Afghanistanul a fost scena unor asasinate care au vizat personalităţi, îndeosebi jurnalişti, oameni politici, lideri religioşi sau apărători ai drepturilor omului. Un viceguvernator al provinciei Kabul şi cinci reporteri au fost ucişi începînd din noiembrie. Autorităţile au pus aceste atacuri pe seama talibanilor, însă gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat cîteva dintre ele.

Nishank Motwani, director adjunct al Unităţii de Cercetare şi Evaluare din Afghanistan, un grup de reflecţie independent, cu sediul la Kabul, a comentat că talibanii nu revendică niciodată aceste asasinate politice, dar că încearcă să le demonstreze membrilor lor că ”sînt mereu la fel şi că nu s-au schimbat”.

Responsabili ai talibanilor au spus întotdeauna că vor continua lupta pînă când se va institui ceea ce ei numesc „un guvern islamic pur”.

În 2020, talibanii au comis peste 18.000 de atacuri, i-a informat recent pe parlamentari şeful serviciilor de informaţii afghane, Ahmad Zia Siraj.

În cursul primelor nouă luni ale anului trecut, 2.177 de civili au fost ucişi şi 3.822 răniţi, potrivit Misiunii de asistenţă a ONU în Afghanistan, ţară unde puţini sînt cei care par a crede într-o îmbunătăţire a situaţiei, în pofida reluării negocierilor, conchide France Presse, preluată de agenția română de presă.

SUA TAIE FINANȚAREA GUVERNULUI DE LA KABUL

BMTF, 24 mar – Statele Unite şi-au redus semnificativ ajutorul acordat Afghanistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor lor după eşecul unei medieri a secretarului de stat Mike Pompeo pe lîngă lideri politici de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afghană, apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întîlnit pentru prima dată cu lideri ai talibanilor în speranţa de a da un nou impuls unui proces de pace deja ameninţat.

La trei săptămîni însă după semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită inopinată nu a permis depăşirea „impasului politic”, după cum s-a exprimat Mike Pompeo, care a subliniat că s-au înregistrat, totuşi, unele „progrese”.

În capitala afghană, secretarul de stat s-a întîlnit printre alţii cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul premier Abdullah Abdullah care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, umbrite de numeroase fraude.

El a spus că le-a transmis un „mesaj urgent” pentru a ajunge la un „compromis” prin formarea unui guvern de uniune naţională capabil să negocieze cu insurgenţii – următoarea etapă a procesului de pace care întîrzie să se concretizeze.

Cei doi i-au mărturisit „incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluziv”, a declarat Mike Pompeo.

Din cauza acestui „eşec”, pe care Statele Unite îl „regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american destinat Afghanistanului va fi redus „imediat” cu un miliard de dolari şi un miliard suplimentar în 2021 dacă impasul persistă.

Şeful diplomaţiei americane a promis că ajutorul ar putea fi restabilit dacă Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţelegere.

Criza politică de la Kabul riscă să saboteze procesul declanşat odată cu semnarea acordului de la Doha, la 29 februarie. Negocierile interafghane sînt în întîrziere, precum şi schimburile de prizonieri dintre Kabul şi talibani prevăzute de acord, în timp ce violenţele continuă în Afghanistan.

După 18 ani,de război, cel mai lung din istoria SUA, acest text prevede o retragere totală a forţelor americane şi străine din Afghanistan în termen de 14 luni, cu condiţia respectării de către talibani a angajamentelor de securitate şi a deschiderii de negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.

TALIBANII NEGOCIAZĂ ÎN FORŢĂ

BMTF, 6 feb – Talibanii negociază în forţă cu comunitatea internaţională, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea trupelor americane, după 17 ani de război, din această ţară asiatică, denumită, la un moment dat, de un diplomat francez, “Elveţia Asiei”. Analiştii din întreaga lume care urmăresc subiectul numesc negocierile de pace drept “negocieri ale disperării” şi îşi pun întrebarea la ce bun cei 17 ani de eforturi militare şi pierderi de vieţi omeneşti, dacă ceasul istoriei revine la ora “0”.

Talibanii şi-au reiterat miercuri solicitarea ca toate trupele străine să fie retrase din Afghanistan, după ce Donald Trump a indicat în discursul său privind Starea Uniunii că SUA vor continua să se concentreze asupra combaterii terorismului, odată retrase forţele americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele SUA nu a evocat termene precise în acest sens, în discursul de marţi, din Congres, dar a explicat că progresul în negocierile cu talibanii va permite reducerea contingentului de 14.000 de soldaţi americani din Afghanistan şi „concentrarea asupra combaterii terorismului”.

„În primul rînd, vrem ca toate forţele străine să plece şi prezenţa militară străină în ţara noastră să ia sfîrşit”, a declarat pentru Reuters Sohail Shahin, purtător de cuvînt la un birou al talibanilor din Qatar şi membru al echipei de negociatori talibani care discută în prezent la Moscova cu politicieni afghani de opoziţie. „Dar după încheierea prezenţei lor militare, pot veni echipe nemilitare şi chiar avem nevoie de ele pentru a lua parte la procesul de reconstrucţie şi dezvoltare”, a adăugat purtătorul de cuvînt taliban.

Oficiali americani au luat parte la mai multe runde de negocieri cu talibanii în Qatar în ultimul an, discuţii considerate cel mai serios demers în vederea păcii, după cei 17 ani de conflict. Ambele părţi au evocat progrese după cea mai recentă rundă de discuţii desfăşurată în ianuarie şi o nouă serie de convorbiri este prevăzută pentru 25 februarie.

Potrivit unor diplomaţi, remarcile lui Trump despre Afghanistan din discursul privind Starea Uniunii au urmărit să calmeze temerile guvernului afghan legate de o retragere bruscă a forţei NATO conduse de SUA.

Talibanii, care au calificat guvernul de la Kabul drept „marionetă”, şi-au prezentat la reuniunea de la Moscova viziunea asupra Afghanistanului postbelic, negociatorul-şef Sher Mohammad Abbas Stanikzai dînd asigurări că mişcarea sa nu doreşte să guverneze singură, ci în cadrul unui „sistem de guvernare islamic intra-afghan, în consultare cu toţi afghanii”.

Donald Trump s-a referit marţi seară în discursul său în faţa Congresului la o serie de discuţii „constructive” cu talibanii în Afghanistan, de unde preşedintele american doreşte să retragă trupele după mai bine de 17 ani de conflict, relatează AFP şi EFE.

„Administraţia mea poartă discuţii constructive în Afghanistan cu un anumit număr de grupări afghane, printre care talibanii”, a spus Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii.

„Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

O reţea a femeilor afghane a cerut tot marţi înalţilor responsabili politici din ţara lor să aibă grijă ca libertăţilor lor cu greu obţinute să nu fie tratate cu dispreţ în cursul negocierilor de pace cu talibanii, relatează AFP.

Într-un comunicat difuzat înaintea unei reuniuni de marţi şi miercuri la Moscova între talibani şi membri ai opoziţiei faţă de preşedintele Ashraf Ghani, Afghan Women’s Network (Reţeaua Femeilor Afghane), care numără 3.500 de persoane şi 125 de organizaţii înscrise, a precizat că nu va accepta o pace în detrimentul libertăţii femeilor şi a cerut delegaţilor să apere drepturile femeilor, care reprezintă jumătate din cele 35 de milioane de locuitori ai Afghanistanului.

„Este dreptul nostru de a merge la şcoală şi de a lucra, iar toată lumea trebuie să respecte asta”, a declarat pentru AFP Mashal Roshan, o coordonatoare a Afghan Women’s Network.

Sub regimul talibanilor în Afghanistan (1996-2001), şcoala era interzisă pentru fete, iar femeile nu puteau avea un loc de muncă şi libertatea lor de mişcare era excesiv limitată.

Potrivit talibanilor, pe agenda reuniunii din capitala rusă se află „sfîrşitul ocupaţiei, o pace durabilă şi stabilirea unui sistem de guvernare islamică intra-afghană”.

Nici un reprezentant al guvernului afghan, pe care talibanii îl consideră o marionetă a SUA, nu a fost invitat la Moscova şi nici la recentele discuţii dintre americani şi talibani de la sfîrşitul lunii ianuarie de la Doha, spre nemulţumirea autorităţilor de la Kabul.

Femeile afghane, de asemenea în mare măsură excluse de la negocieri, se tem de o erodare a drepturilor lor dacă negociatorii vor încerca să încheie un armistiţiu rapid cu talibanii.

„Nu este necesar să se reinterpreteze viaţa femeilor afghane. În virtutea interpretării lor dure a Şaria, talibanii le-au ţinut pe femei închise în locuinţele lor şi nu le-au permis să iasă decît însoţite de un bărbat şi ascunse sub burqa”, se mai arată în comunicat.

Talibanii, prin intermediul purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid, au dat asigurări recent pentru AFP că „nu se vor opune” ca fetele să poată merge la şcoală, iar femeile să muncească.

„Vom încerca să oferim un mediu sigur pentru educaţia şi munca femeilor (…) Tot ce este permis în Şaria va fi permis”, a adăugat atunci Mujahid, subliniind totuşi că amestecul între bărbaţi şi femei „nu este permis de Şaria”.