Tag: ONU

100.000 în 10 ani

BMTF, 27 dec – Numărul victimelor din rîndul civililor înregistrate în Afghanistan din 2009 şi pînă în prezent a depăşit recent 100.000, a informat într-o declaraţie de presă şeful Misiunii ONU de asistenţă în Afghanistan, Tadamichi Yamamoto, transmite Agerpres. Inclusiv în această dimineață, cinci civili au fost răniți în explozia unei mine, în sud-estul provinciei Khost.

Potrivit sursei citate, aceşti oameni au fost răniţi sau ucişi începînd cu anul 2009, cînd agenţia a început să contabilizeze sistematic numărul victimelor din rîndul civililor din Afghanistan.

ONU a făcut apel la părţile implicate în conflictul din Afghanistan să caute modalităţi de reducere a violenţei în această ţară.

Talibanii, principalul grup insurgent, au refuzat până în prezent să se implice în negocieri directe cu guvernul de la Kabul.

Totuşi, convorbirile dintre SUA şi talibani s-au apropiat de „o etapă importantă”, potrivit principalului negociator american cu talibanii, Zalmay Khalilzad.

Negocierile dintre SUA şi talibani au fost reluate la începutul lunii decembrie, după ce preşedintele american Donald Trump le suspendase în septembrie.

Statistica este data publicității la cinci ani de la încheierea misiunii de luptă a NATO, ISAF, în Afghanistan. Misiunea Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afghanistan (ISAF) a fost una dintre cele mai importante şi complexe misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice desfăşurată în afara spaţiului euro-atlantic, respectiv într-un teritoriu măcinat de război şi terorism. Prin complexitatea desfăşurării şi a numărului consistent de forţe implicate, respectiv circa 130.000 de soldaţi din 51 de state membre şi partenere, între care și România, a fost una dintre cele mai provocatoare misiuni desfăşurate de NATO după 1990.

ISAF a beneficiat de un contingent limitat și a derulat aceleași tipuri de misiuni, precum Armata a 40–a a URSS, care au fost criticate de Occident după retragerea trupelor sovietice.

Proiectată iniţial pentru asigurarea securităţii în interiorul şi în jurul capitalei Kabul, aria de acţiune a misiunii ISAF a fost extinsă ajungînd să acopere aproape întreg teritoriul Afghanistanului în a doua jumătate a anului 2006, potrivit www.nato.int.

Mandatul misiunii ISAF a început în 2001 şi a fost implementat în baza unei cereri de asistenţă adresate de autorităţile afgane în baza unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU, stipulat într-un set de rezoluţii.

Alianţa Nord-Atlantică a preluat comanda misiunii ISAF, în 11 august 2003, la cererea expresă a guvernului Republicii Islamice Afghanistan şi a Naţiunilor Unite.

ISAF a fost o forţă internaţională, desfăşurată sub mandat ONU, în baza prevederilor celor 18 rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Pentru buna desfăşurare a operaţiunilor a fost semnat un Acord Tehnic Militar între comandantul ISAF şi Autoritatea Transnaţională Afghană, în ianuarie 2002, care a fost permanent actualizat în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate locale.

Principalul obiectiv al misiunii ISAF a fost destinat furnizării unei securităţi eficiente pe teritoriul Afghanistanului şi contribuirii la dezvoltarea noilor forţe de securitate afghane care să poată acţiona pentru asigurarea unui climat sigur de securitate la nivelul statului afghan şi să împiedice transformarea teritoriului naţional într-un loc prielnic pentru terorism.

Pe măsură ce misiunea s-a extins în sudul şi în estul statului afghan, implicarea forţelor ISAF a crescut exponenţial, în anii 2007-2008, inclusiv prin angajarea în misiuni de luptă într-un format nou, cel al luptei specifice contrainsurgenţei, o sarcină nouă pentru Alianţa Nord-Atlantică a cărei principală misiune este apărarea colectivă. Drept pentru urmare, în 2009, a fost lansată o forţă dedicată de contrainsurgenţă de circa 40.000 de militari.

Sporirea capacităţii şi a capabilităţilor forţelor afghane a reprezentat de asemenea o prioritate pentru ISAF, mai ales din 2011 până la încheierea misiunii în 2014.

Această forţă multinaţională, cea mai importantă acţiune comună pentru asistenţa de securitate şi stabilizare într-o zonă post-conflict după 11 Septembrie 2001, a contribuit la crearea spaţiului şi stabilirii fundaţiilor pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi a dezvoltării socio-economice pentru o stabilitate sustenabilă, indică www.nato.int.

Pe măsură ce misiunea ISAF avansa în atingerea sarcinilor asumate, în 2011 a început transferul progresiv privind responsabilitatea securităţii către forţele afghane naţionale, definitivat în 2014. Aceste negocieri s-au purtat între autorităţile afghane şi liderii statelor membre NATO cu prilejul summit-urilor Alianţei de la Lisabona (2010), de la Chicago (2012) şi din Ţara Galilor (2014).

Încheierea misiunii ISAF sub comanda NATO la 24 decembrie 2014 nu a însemnat retragerea sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru Afghanistan. La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare mandatul Misiunii Resolute Support condusă de NATO avînd ca obiectiv pregătirea, consilierea şi sprijinirea Armatei Naţionale Afghane şi a Forţelor de Securitate pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a Afghanistanului şi de protejare a cetăţenilor afghani într-un mod credibil. În prezent, misiunea include 17.000 de persoane din 39 de state membre NATO, inclusive România, şi partenere contributoare.

2018 – an record pentru numărul de civili ucişi în Afghanistan

BMTF, 24 feb – Anul 2018 a fost cel mai sîngeros înregistrat vreodată pentru civilii victime ale conflictului afghan, cu 3.804 decese, din care marea majoritate imputate grupurilor insurgente de talibani şi organizaţiei Statul Islamic (SI), potrivit unui raport al ONU difuzat duminică, relatează agenţiile de presă.

Potrivit Misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA) şi Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, numărul de decese este în creştere cu 11 % în raport cu 2017.

Începînd din 2014, cel puţin 3.500 de civili mor în fiecare an din cauza consecinţelor războiului din Afghanistan. În decurs de zece ani de recenzare a victimelor civile ale conflictului, ONU au înregistrat 32.000 de morţi şi 60.000 de răniţi.

Numărul copiilor ucişi a atins de asemenea un record în 2018 (927, faţă de 826 în 2017 şi 926 în 2016). Peste 7.000 de răniţi au fost înregistraţi, adică un număr echivalent cu cel din ultimii patru ani.

Ca termen de comparaţie:

La 15 februarie 1989, au fost retrase complet trupele sovietice din Afghanistan. Ultimul care a trecut frontiera marcată de rîul Amudaria a fost general-locotenentul Boris Gromov, ultimul comandant al Armatei a 40-a sovietică din Afghanistan. La 7 iunie 1988, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, preşedintele Afghanistanului, Najibullah, a declarat că de la începutul conflictului în ţară au fost ucişi 243.900 de oameni, alţi 77.000 au fost răniţi. La aceştia se mai adaugă alţi 13.833 de soldaţi sovietici ucişi între decembrie 1979 – februarie 1989.

Potrivit ONU, factorii-cheie care au contribuit la această creştere semnificativă a numărului de decese sînt ”vizarea în mod direct a civililor” în cursul unor atacuri-sinucigaşe întreprinse de către grupuri de insurgenţi, precum şi bombardamentele aeriene şi luptele la sol duse de forţele proguvernamentale.

Astfel, dacă 63 % dintre morţi şi răniţi sînt imputate grupurilor rebele (37 % – talibanilor, 20 % – Statului Islamic şi 6 % – altora), 24 % sînt victime colaterale ale forţelor proguvernamentale (14 % – forţele afghane, 6 % – coaliţia internaţională).

”Este prima dată cînd operaţiunile aeriene se soldează cu moartea a peste 500 de civili”, notează raportul, atribuind 393 de decese coaliţiei internaţionale a NATO şi 118 armatei afghane a aerului.

Numai în 2018 ”aproape acelaşi număr de civili au murit în bombardamente cît au fost în total în anii 2014, 2015 şi 2016”, precizează ONU.

Aviaţia americană, care susţine armata afghană a aerului, şi-a intensificat în mod considerabil loviturile aeriene în 2018. Potrivit Centrului de comandă al US Air Force, 7.362 de rachete şi drone au vizat poziţii inamice, respectiv aproape dublul anului precedent, deja un record.

Grupurile de insurgenţi sînt responsabile de moartea a 2.243 de civili (şi rănirea a altor 4.737), respectiv o creştere de 3 % în raport cu 2017, ”în principal din cauza folosirii fără discriminare a dispozitivelor explozive”, subliniază ONU.

Raportul menţionează de asemenea 65 de atacuri-sinucigaşe în 2018, majoritatea dintre ele în capitala Kabul, provocînd moartea a 481 de persoane şi rănirea altor 1.150.