Etichetă: PSD

SORIN GRINDEANU CÎȘTIGĂ PARIUL ÎN BANAT

BMTF, 10 iun – Doar 51,62% dintre cărășenii cu drept de vot au trecut duminică pe la urne pentru a alege cine îi va conduce în următorii patru ani la nivel local și județean. Conform cifrelor prezentate pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în Caraș-Severin au votat la alegerile locale 131.321 de persoane, dintre care 120.498 votanți pe listele permanente și complementare, 6.960 pe liste suplimentare, iar 3.862 de persoane au votat cu urna mobilă.

Urnele s-au închis la ora 22:00, fără incidente majore, dacă excludem tentativa de cumpărare a voturilor de la Berzovia, pentru care s-a deschis dosar de urmărire penală. Pentru alegerile europarlamentare, prezența la urne în Caraș-Severin a fost de 51,79%.

Președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu se va reîntoarce în funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Dacă Silviu Hurduzeu este cîștigător clar al alegerilor pentru Consiliul Județean Caraș-Severin, scorul înregistrat nu-i va permite să aibă o majoritate unicoloră, cu doi vicepreședinți. Clasamentul la funcția de președinte arată o diferență de aproape 9000 de voturi între el și liberalul Dunca: Silviu Hurduzeu – PSD – 40,36% (49.119 voturi); Romeo Dan Dunca – PNL – 36,49 (40.845 voturi); Bebe Iova -AUR – 8,58%  (9.444 voturi); Andrei Plujar – Dreapta Unită (USR) 5,04% (5.656 voturi); Daniel Axman SOS Romania 3,38% (3.787 voturi).

Rezultatele pentru consiliul județean sînt relativ asemănătoare, ceea ce ne îndretățește să spunem că electoratul nu a votat neapărat împotriva PNL ci a lui Romeo Dunca, considerat, chiar în sînul propriului partid, un aventurier oportunist, ținut în brațe de tandemul Vela-Popa.

Așadar: PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 43.695 voturi 40,36%; PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 39.434 36,42%; ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 12.642 11,68%; ALIANȚA DREAPTA UNITĂ USR – PMP – FORȚA DREPTEI 5.906 5,46%; PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA 4.107 3,79%; UNIUNEA CROAȚILOR DIN ROMÂNIA 1.863 1,72%; ROMÂNIA SOCIALISTĂ 618 0,57%.

Este însă foarte posibil, ca în lipsa unei alianțe PSD – PNL, la o diferență mică, de un mandat de consilier în favoarea PSD, viitorul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin să fie dat de AUR.

Liberalul Ioan Popa obține un nou mandat de primar în orașul reședință de județ, deși prezența la urne a fost la un minim istoric! Pe locurile următoare s-au situat: Ionuț Popovici (PSD) – 14,37%, Bogdan Gaiță (AUR) – 5,71%, Andrei Rotaru (ADU) – 3,47%.

La prima participare la alegerile locale, AUR obține cel puțin un mandat de primar.

Pentru cele 77 de primării din Caraș-Severin s-au înscris în competiție 268 de candidați pentru fotoliul de primar și 4597 de candidați pentru poziția de consilieri local. Cinci candidați s-au aflat în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, urmați de 217 aspiranți pentru locurile de consilieri județeni. În cursa pentru Parlamentul European au intrat douăsprezece partide și patru independenți.

PSD a cîștigat peste 50 de primării din Caraș-Severin, între care municipiul Caransebeș, orașele Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane, Oțelu Roșu și Bocșa.

Pariul ministrului Sorin Grindeanu cu  Banatul, a reușit, ambii candidați ai PSD, Simonis la Timiș și Hurduzeu în Caraș-Severin reușind să se impună în bătăliile politice cu adversarii.

Numele cîștigătorilor, conform rezultatelor parțiale neoficiale:

ANINA – Gheorghe Românu (PNL)

BĂILE HERCULANE – George Orza (PSD)

BOCȘA – Mirel Patriciu Pascu (PSD)

CARANSEBEȘ – Felix Borcean (PSD)

MOLDOVA NOUĂ – Adrian Torma (PSD)

ORAVIȚA – Dumitru Ursu (PSD)

OȚELU ROȘU – Luca Mălăiescu (PSD)

REȘIȚA – Ioan Popa (PNL)

ARMENIȘ – Cristian Vela (PNL)

BĂNIA – Alexandru Albu (PSD)

BĂUȚAR – Romeo Răduță (PNL)

BERLIȘTE – Nicolae Orăvicean (PSD)

BERZASCA – Petru Furdui (PSD)

BERZOVIA – Procesul electoral nu s-a încheiat. Comisii contestate la secțiile de la Berzovia.

BOLVAȘNIȚA – Marius Măran (PNL)

BOZOVICI – Adrian Stoicu (PSD)

BREBU- Ioan Țicheriu (PSD)

BREBU NOU – Iosif Bordea (PSD)

BUCHIN – Gheorghe Coilă (PSD)

BUCOȘNIȚA – Vichente Suru (PSD)

CARAȘOVA – Ivan Hațegan (PSD)

CĂRBUNARI – Ghiță Presnescu (PSD)

CICLOVA ROMÂNĂ – Cătălin Golu (PNL)

CIUCHICI – Ion Orbulescu (PSD)

CIUDANOVIȚA – Dorian Constantin Nebunu (PSD)

CONSTANTIN DAICOVICIU – Daniel Boambeș (PSD)

COPĂCELE – Ion Hârțaucă (PSD)

CORNEA – Pavel Martinescu (AUR)

CORNEREVA – Nicolae Novăcescu (PSD)

CORONINI – Ilie Boboescu (PSD)

DALBOȘEȚ – Florin Curița (PSD)

DOCLIN – Dănuț Oana (PSD)

DOGNECEA – Remus Rof (PSD)

DOMAȘNEA – Ilie Mănescu (PNL)

EFTIMIE MURGU – Mihai Otiman (PNL)

EZERIȘ – Ioan Rusu (PSD)

FÂRLIUG – Adriana Sărăor (PNL)

FOROTIC – Alexandru Sporea (PNL)

GÂRNIC – Ion Sporea (Dreapta Unită)

GLIMBOCA – Petru Novac Crîsnic (PNL)

GORUIA – Răzvan Văcărescu (PSD)

GRĂDINARI – Ionuț Goje (PSD)

IABLANIȚA – Victor Terteleacă (PSD)

LĂPUȘNICEL – Ilie Canea (PSD)

LĂPUȘNICU MARE – Ion Lala (PSD)

LUNCAVIȚA –  Nicolae Velescu (PSD)

LUPAC – Marian Lausch (PSD)

MARGA – Nicolae Beg (PSD)

MĂURENI – Brian Filimon (PSD)

MEHADIA – Grigore Bardac (PSD)

MEHADICA – Ion Urechiatu (PNL)

NAIDĂȘ – Marius Pohanka (PSD)

OBREJA – Ionel Pascota (PNL)

OCNA DE FIER – Petre Panescu (PNL)

PĂLTINIȘ – Ioan Popovici (PSD)

POJEJENA – Mira Radovancovici (PSD)

PRIGOR – Simona Miclău (PSD)

RĂCĂȘDIA – Nicoleta Lechici (PNL)

RAMNA – Magdalena Ciurea (PNL)

RUSCA MONTANĂ – Sergiu Toma (PSD)

SACU – Nicolae Daminescu (PSD)

SASCA MONTANĂ – Ion Poplicean (PSD)

SICHEVIȚA – Ilie Jurcă (PNL)

SLATINA-TIMIȘ – Gheorghe Roma (independent)

SOCOL – Olgița Ghiță (PSD)

ȘOPOTU NOU – Iosif Brebu (PNL)

TÂRNOVA –

TEREGOVA – Maria Damian (PSD)

TICVANIU MARE- Ciprian Măceșanu (PSD)

TOPLEȚ – Ion Blidaru (PSD)

TURNU RUIENI – Cosmin Belci (PNL)

VĂLIUG – Sorin Blaga (PNL)

VĂRĂDIA – Loredana Racu (PSD)

VERMEȘ – Ion Iacob Damian (PSD)

VRANI – Răzvan Nicolae Otiman (PNL)

ZĂVOI – Doru Cârdei (PNL)

ZORLENȚU MARE – Marius Ișfan (PSD)

SORIN GRINDEANU A CÎȘTIGAT PARIUL

BMTF, 10 iun – Doar 51,62% dintre cărășenii cu drept de vot au trecut duminică pe la urne pentru a alege cine îi va conduce în următorii patru ani la nivel local și județean. Conform cifrelor prezentate pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în Caraș-Severin au votat la alegerile locale 131.321 de persoane, dintre care 120.498 votanți pe listele permanente și complementare, 6.960 pe liste suplimentare, iar 3.862 de persoane au votat cu urna mobilă.

Urnele s-au închis la ora 22:00, fără incidente majore, deși rămîne în discuție tentativa flagrantă de cumpărare a voturilor la Berzovia de către candidați ai PNL. Pentru alegerile europarlamentare, prezența la urne în Caraș-Severin a fost de 51,79%.

Președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu se va reîntoarce în funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, iar liberalul Ioan Popa cîștigă un nou mandat într-un scrutin cu prezentare minimă la voturi!

Pentru cele 77 de primării din Caraș-Severin s-au înscris în competiție 268 de candidați pentru fotoliul de primar și 4597 de candidați pentru poziția de consilieri local. Cinci candidați s-au aflat în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, urmați de 217 aspiranți pentru locurile de consilieri județeni. În cursa pentru Parlamentul European au intrat douăsprezece partide și patru independenți.

PSD a cîștigat peste 50 de primării din Caraș-Severin, între care municipiul Caransebeș, orașele Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane, Oțelu Roșu și Bocșa.

Pariul ministrului Sorin Grindeanu cu  Banatul, a reușit, ambii candidați ai PSD, Alfred Simonis, la Timiș, și Silviu Hurduzeu, în Caraș-Severin, reușind să se impună în bătăliile politice cu adversarii.

Numele cîștigătorilor, conform rezultatelor parțiale neoficiale:

ANINA – Gheorghe Românu (PNL)

BĂILE HERCULANE – George Orza (PSD)

BOCȘA – Mirel Patriciu Pascu (PSD)

CARANSEBEȘ – Felix Borcean (PSD)

MOLDOVA NOUĂ – Adrian Torma (PSD)

ORAVIȚA – Dumitru Ursu (PSD)

OȚELU ROȘU – Luca Mălăiescu (PSD)

REȘIȚA – Ioan Popa (PNL)

ARMENIȘ – Cristian Vela (PNL)

BĂNIA – Alexandru Albu (PSD)

BĂUȚAR – Romeo Răduță (PNL)

BERLIȘTE – Nicolae Orăvicean (PSD)

BERZASCA – Petru Furdui (PSD)

BERZOVIA – Procesul electoral nu s-a încheiat. Comisii contestate la secțiile de la Berzovia.

BOLVAȘNIȚA – Marius Măran (PNL)

BOZOVICI – Adrian Stoicu (PSD)

BREBU- Ioan Țicheriu (PSD)

BREBU NOU – Iosif Bordea (PSD)

BUCHIN – Gheorghe Coilă (PSD)

BUCOȘNIȚA – Vichente Suru (PSD)

CARAȘOVA – Ivan Hațegan (PSD)

CĂRBUNARI – Ghiță Presnescu (PSD)

CICLOVA ROMÂNĂ – Cătălin Golu (PNL)

CIUCHICI – Ion Orbulescu (PSD)

CIUDANOVIȚA – Dorian Constantin Nebunu (PSD)

CONSTANTIN DAICOVICIU – Daniel Boambeș (PSD)

COPĂCELE – Ion Hârțaucă (PSD)

CORNEA – Pavel Martinescu (AUR)

CORNEREVA – Nicolae Novăcescu (PSD)

CORONINI – Ilie Boboescu (PSD)

DALBOȘEȚ – Florin Curița (PSD)

DOCLIN – Dănuț Oana (PSD)

DOGNECEA – Remus Rof (PSD)

DOMAȘNEA – Ilie Mănescu (PNL)

EFTIMIE MURGU – Mihai Otiman (PNL)

EZERIȘ – Ioan Rusu (PSD)

FÂRLIUG – Adriana Sărăor (PNL)

FOROTIC – Alexandru Sporea (PNL)

GÂRNIC – Ion Sporea (Dreapta Unită)

GLIMBOCA – Petru Novac Crîsnic (PNL)

GORUIA – Răzvan Văcărescu (PSD)

GRĂDINARI – Ionuț Goje (PSD)

IABLANIȚA – Victor Terteleacă (PSD)

LĂPUȘNICEL – Ilie Canea (PSD)

LĂPUȘNICU MARE – Ion Lala (PSD)

LUNCAVIȚA –  Nicolae Velescu (PSD)

LUPAC – Marian Lausch (PSD)

MARGA – Nicolae Beg (PSD)

MĂURENI – Brian Filimon (PSD)

MEHADIA – Grigore Bardac (PSD)

MEHADICA – Ion Urechiatu (PNL)

NAIDĂȘ – Marius Pohanka (PSD)

OBREJA – Ionel Pascota (PNL)

OCNA DE FIER – Petre Panescu (PNL)

PĂLTINIȘ – Ioan Popovici (PSD)

POJEJENA – Mira Radovancovici (PSD)

PRIGOR – Simona Miclău (PSD)

RĂCĂȘDIA – Nicoleta Lechici (PNL)

RAMNA – Magdalena Ciurea (PNL)

RUSCA MONTANĂ – Sergiu Toma (PSD)

SACU – Nicolae Daminescu (PSD)

SASCA MONTANĂ – Ion Poplicean (PSD)

SICHEVIȚA – Ilie Jurcă (PNL)

SLATINA-TIMIȘ – Gheorghe Roma (independent)

SOCOL – Olgița Ghiță (PSD)

ȘOPOTU NOU – Iosif Brebu (PNL)

TÂRNOVA –

TEREGOVA – Maria Damian (PSD)

TICVANIU MARE- Ciprian Măceșanu (PSD)

TOPLEȚ – Ion Blidaru (PSD)

TURNU RUIENI – Cosmin Belci (PNL)

VĂLIUG – Sorin Blaga (PNL)

VĂRĂDIA – Loredana Racu (PSD)

VERMEȘ – Ion Iacob Damian (PSD)

VRANI – Răzvan Nicolae Otiman (PNL)

ZĂVOI – Doru Cârdei (PNL)

ZORLENȚU MARE – Marius Ișfan (PSD)

CAMPANIA ELECTORALĂ, FAZA PE “VULPE”

Foto: Wikipedia

Prima dezbatere intelectuală din această campanie electorală s-a produs zilele acestea! Adversarii politici, strîns comasați în jurul intereselor, au declanșat o diatribă comic/penibilă nu în jurul renașterii istorice, sau spirituale, sau modernist futuristă a județului Caraș-Severin, ci a memoriei și staturii celui mai cunoscut și apreciat feldmareșal german din cel de-al Doilea Război Mondial, Erwin Rommel, cunoscut ca Vulpea Deșertului.

Campania electorală, faza pe Vulpe, este cel puțin hilară și conține accente pe care le mai întîlnim doar la liderii politici ai Israelului de astăzi. Nu explic, ca să nu fiu catalogat antisemit și alte astfel de tîmpenii care sufocă spatial public! O dezbatere intellectual – istorică pe marginea personalității remarcabile a lui Erwin Rommel mi s-a părut, însă, interesantă, sperînd să descopăr, între protagoniști, importanți cunoscători ai istoriei, artei militare sau logisticii, elemente direct aplicabile în buna organizare și funcționare a unei comunități, pentru care ducem zbaterea numită campanie electorală și alegeri democratice. Sigur, totul dincolo de Wikipedia care, mai nou, tțne de loc de școală elementară.

Pentru cine nu știe subiectul, amintesc că la reuniunea de familie de marți, între liderul PNL, Nicolae Ciucă, cu conducerea și candidații PNL în alegerile locale, întîlnire la fapt de seară, undeva, la Băile Herculane, departe de ochii alegătorilor, actualul și viitorul primar al Reșiței, omul de afaceri Ioan Popa, a declarant că: „Vom trece peste ei (peste PSD n.a.), vom trece peste ei exact cum au trecut panzerele lui Rommel în Africa de Nord. Aşa vom trece peste ei… ca panzerele”. PSD-ul se grăbește cu un comunicat official în care spune că: Idolul primarului Ioan Popa, Erwin Rommel, a fost feldmareşal al Wehrmacht-ului celui de-Al Treilea Reich. Sunt nenumărate dovezi ale comiterii de crime de război din partea armatei Germaniei naziste în Nordul Africii în timpul în care aceasta a fost condusă de Erwin Rommel. Și cere conducerii PNL să se delimiteze de aceste declaraţii scelerate ale lui Ioan Popa făcute într-un context electoral. În plus, dincolo de mesajul pro-nazist, trebuie remarcată violenţa de discurs şi încurajarea violenţei fizice faţă de membrii PSD de care dau dovadă liderii PNL din Caraş – Severin.

Ioan Popa contraatacă ca la blitzkrieg și declară: Referitor la mizeria de comunicat marca PSD Caraș-Severin, prin care declarațiile mele de la o întâlnire electorală susținută ieri, la Herculane, sunt catalogate ca pronaziste, îi rog pe luminații PSD-iști să consulte Wikipedia… Declarațiile mele de ieri se referă doar la un briliant strateg militar, recunoscut pentru onoarea de care dădea dovadă în luptă…

Mă opresc aici! Nu pot intra în polemici cu specialiștii în Wikipedia! Dar, totuși, pentru adevărul istoric, trebuie spus că Afrika Korps, constituită pe fundamentul Regimentului 5 Panzer – cu 150 de tancuri! – și avînd reputația sinonimă cu cea a comandantului său, General der Panzergruppe Erwin Rommel, nu a trecut peste britanicii și australienii din Nordul Africii, ci a oprit înaintarea acestora la El-Agheila. Ceea ce, din punct de vedere electoral contemporan, e bine și așa! După această victorie, generalul-colonel Rommel este promovat Generalfeldmarschall!

Rămîne de văzut dacă alegoria istorică se va aplica și în contemporaneitatea wikipedistă și generalul Popa va fi promovat de Reichul panelist la funcția de președinte de partid…

Tot pentru adevărul istoric, altul decît cel din komunicatele oficiale, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Rommel a fost complet reabilitat, Afrika Korps nu a fost învinuită niciodată de crime de război!

M-aș fi bucurat ca această dispută de largă respirație intelectuală și deontologică să amintească de faptul că Rommel, înainte de a fi Vulpe a fost Vultur! Erwin Rommel a luptat și în județul Hunedoara, aici, lîngă noi, și este cunoscut de unii istorici. Acest lucru este confirmat chiar de el în cartea “Infanteria atacă”, lucrare în care liderul militar german descrie experiențele sale în Primul Război Mondial. Drumul lui Rommel prin Munții Vulcanului include, inclusiv, Stațiunea Straja, pe care am vizitat-o de curînd, datorită unui eveniment de suflet, la invitația fratelui meu, Ilie Pintea. Casă de piatră, Rareș!

Rommel era, la acea vreme, locotenent și conducea o companie de vînători de munte, cu care ajunge în Hunedoara în octombrie 1916, după ce luptase în Franța. Cel mai cunoscut feldmareșel german descrie un atac eșuat al trupelor bavareze prin Defileul Surduc și Pasul Vulcan, operațiune care determină debarcarea companiei comandate de Rommel, la Uricani, ulterior ocupînd poziții pe Înălțimea 1794, Șigleul Mic – lîngă Vîrful Muncelu – spre zona de creastă a granite între România și Imperiul Austro-Ungar. Românii sînt caracterizați drept dușmani periculoși.

Rezistența din Pasul Vulcan este condusă de Generalul Ion Dragalina (născut la 16 decembrie 1860 la Caransebeș – aștept candidații la primăria Orașului să se dueleze în cunoștințe istorice despre acest emblematic strateg și erou!), care avea să fie rănit la 12 octombrie 1916, la podul din apropierea Mănăstirii Lainici. În ploaia de gloanţe germane generalul a fost rănit de două gloanţe în braţul stîng şi în omoplat. A fost transportat de urgenţă la postul sanitar din Gura Sadu, unde rănile i-au fost bandajate, iar ulterior a fost dus la spitalul din Târgu Jiu şi apoi la Craiova. Medicii au decis amputarea braţului, însă pacientul a fost urcat în tren, din ordin al Marelui Cartier General, pentru a fi transportat la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde a și murit pe 9 noiembrie 1916, din cauza infectării rănilor.  

La 11 noiembrie 1916, Compania a 2-a, condusă de Rommel, e pregătită de atac la 200 de metri pe pantele Leșului. După două atacuri pe flancuri, după prînz, compania lui Rommel desființează pozițiile românilor dintre Gruba Mare și Leșului. Pe 15 noiembrie 1916, Compania locotenentului Erwin Rommel intră în Tîrgu Jiu, iar la începutul lui decembrie participau la ocuparea Bucureștiului. Cunoaște și gustul înfrîngerii, la Oituz, Mărășești și Mărăști, iar după acest moment este trimis să lupte în Italia.

În județul vecin, există un traseu turistic, din care județul cîștigă bani, denumit Drumul lui Rommel. Propun să fie închis și inițiatorii lui să fie judecați și condamnați pentru promovarea și elogierea unui personaj nazist!

Cît despre faza pe Vulpe a campaniei electorale, spune multe despre competitori, din ce în ce mai săraci în cunoștințe proprii, dependenți de propagandă, stereotipii și tehnologie și obișnuiți să reacționeze la grămadă, fără o proprie judecată.

NIŞTE ASEMĂNĂRI

O butadă ne aduce aminte mereu că istoria se repetă. Sau, cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete. Nu e cazul nostru, al României, pentru că noi, repetăm de atîtea ori istoria încît nu mai avem timp să învăţăm ceva din ea.

Afghanistanul a fost mereu un loc “inspiraţional” pentru mine. Poate şi pentru că semănăm foarte mult unii cu alţii, în ciuda distanţei care ne separă. Corupţia e la fel. Justiţia, aşişderea, interesele “colaterale”, idem. Pînă şi amplasarea geo-politică se aseamănă şi, păstrînd proporţiile, şi geografia. Dar, despre asta am mai scris!

În 1979, URSS invada Afghanistanul. Îl părăsea în primăvara lui 1989. Principala forţă sovietică mobilizată în Asia a fost Armata a 40-a, sovietică, o armată nouă, internaţionalistă, constituită special pentru invazia acestei ţări. Dacă citim documentele epocii vom vedea, cu surprindere!, că URSS a fost nevoită să invadeze Ţara lui Afghan, chiar înpinsă de la spate să facă acest lucru, în ciuda opoziţiei interne din PCUS şi chiar a multor lideri politici. Serviciile secrete au fost cele care au jucat cărţile în acest demers!

Armata a 40-a a fost constituită în doctrina Războiului Rece şi pregătită tactic şi strategic să acţioneze precum în războaiele din cîmpiile Europei, pe fronturi largi, cu tehnică grea, împotriva armatelor NATO. Resursa umană era formată din tineri recruţi, slab pregătiţi şi echipaţi, în special fii de muncitori şi ţărani din republicile asiatice. Lor, s-au alăturat voluntari de toate felurile – militari, ingineri, medici, asistente, profesori, tehnicieni – care au crezut sincer în menirea lor, de a ajuta şi civiliza un popor greu încercat de istorie. În cursul existenţei sale, Armata a 40-a a avut şapte comandanţi, începînd cu Iuri Tuharinov şi încheind cu Boris Gromov. Aceşti oameni erau profesionişti desăvîrşiţi!

În decursul şederii sale pe teritoriul afghan, Armata a 40-a a contribuit, alături de specialiştii civili, la construcţia cîtorva zeci de spitale, şcoli, universităţi, staţii de pompare, canale de irigaţii, porturi, facilităţi industriale.

Din păcate, Armata a 40-a a ieşit din istorie, împreună cu URSS-ul, şifonată rău! Din mai multe motive. Primul, care nu ţine de aceasta, a fost campania de propagandă şi manipulare în media internaţională. Celelalte, ţin direct de organizaţia despre care vorbesc. Instruită să poarte un război clasic, cu NATO, trupele soviatice s-au văzut prinse într-o luptă ciudată, cu care atunci luaseră contact: gherila afghană! Loveşte şi fugi! Militarii nu erau ptregătiţi şi nici dotaţi pentru astfel de lupte. Principalul adversar era Alianţa celor 7 – în frunte cu Hekmatiar, Masoud sau Dostum! – puternic susţinută de Occident şi ţările musulmane plus China. Un adversar aproape ascuns, care noaptea ataca zastavele (FOB-urile de astăzi!), iar ziua insurgenţii erau ţărani agricultori paşnici. Împotriva lor şi a satelor, kishlakurilor şi localităţilor unde se adăposteau, Armata a 40-a a dezlănţuit atacuri masive, pe toate fronturile, cu artilerie grea şi tancuri, care au distrus infrastructura precară a ţării şi a radicalizat populaţia civilă împotriva lor, pentru că, tocmai cei mulţi, pe care s-au obligat să îi apere, au avut cel mai mult de pătimit de pe urma acţiunilor sovietice. Armata a 40-a a ajuns să lupte cu toată lumea! Mai mult, ofiţerii care au realizat că războiul nu poate fi cîştigat, au intrat în afaceri murdare, trafic de droguri şi armament, corupţie şi abuzuri de tot felul. Unii au fost ucişi în Afghanistan, pe alţii i-au judecat tribunalele sovietice. Alţii s-au căpătuit şi au pus umărul la construirea Noii Rusii de după Gorbaciov. Aşa se face că încă din 1985 fiecare om din Afghanistan îşi dorea cel puţin un militar sovietic mort! A început vînătoarea de rafiki shorawi, cum îi numeau afghanii pe “tovarăşii ruşi”.

PSD-ul nu ştie istorie. Cu atît mai puţin istorie militară, deşi au mulţi profesori de istorie în partid. PSD-ul seamănă bine de tot cu Armata a 40-a. Un partid de masă, cu mulţi “muncitori şi ţărani” înrolaţi în rîndurile sale şi cu mulţi lideri de ispravă. Mulţi dintre cei înrolaţi sub stema celor trei trandafiri cred sincer în menirea lor de a schimba în bine societatea românească. De a contribui personal la construcţia de şosele, şcoli, spitale, universităţi, staţii de pompare, canale de irigaţii. La modernizarea unei naţiuni care se doreşte independentă. Cel puţin, formal!

PSD-ul a fost conceput şi instruit “să lupte” politic în doctrina confruntărilor mari, între blocuri. Astăzi, s-a trezit în mijlocul unui război asimetric, de gherilă, în care luptă cu partide mici (sau mai mari), aliate (sau nu), puternic influenţate din exterior (doctrinar sau nu numai!). Bătălia politică tradiţională, pe fronturi largi, cu armament greu, produce multe victime colaterale şi mari pagube în infrastructura şi aşa precară a ţării, avînd ca rezultat radicalizarea populaţiei civile tocmai împotriva celor care s-au angajat să-i apere pe cei mulţi şi necăjiţi. Aşa se face că, tot mai mulţi cetăţeni îşi doresc capul cel puţin unui rafiki psd!

Atacul împotriva “infrastructurii de război multinaţionale” nu face decît să multiplice sprijinul acordat gherilei politice pe toate fronturile. Nu poţi ataca pe mai multe fronturi, fără aliaţi, şi să te aştepţi la o victorie!

Prima bătălie pierdută este cea cu mass-media. PSD-ul a pierdut bătălia pentru “minţile şi inimile” cetăţenilor! Şi fără un PSY-OPS, dauna va fi totală fără a avea posibilitatea recuperării cu sprijinul unei “companii de asigurări”.

Mai mult, liderii de partid care au realizat că războiul politic nu poate fi cîştigat, au intrat în afaceri murdare, trafic de droguri şi armament, corupţie şi abuzuri de tot felul. Nici unul nu a fost scos din joc, puţini au fost judecaţi de o justiţie naţională şi mulţi s-au căpătuit pentru mai multe generaţii, punînd umărul la edificarea noii societăţi capitaliste multilateral dezvoltate…

PSD Caraş-Severin are o nouă conducere

Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, împreună cu vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, s-au aflat astăzi, la Reşiţa, pentru a clarifica situaţia filialei judeţene după plecarea preşedintelui acesteia, deputatul Ion Mocioalcă, la Pro România. Mocioalcă este unul dintre semnatarii scrisorii împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea.

Potrivit lui Codrin Ştefănescu, deputatul Luminiţa Jivan, care a condamnat deschis gestul lui Ion Mocioalcă, este noul preşedinte interimar al Organizaţiei Judeţene PSD Caraş-Severin. În funcţia de preşedinte executiv a fost ales Dorel Ursu, primarul oraşului Oraviţa, iar funcţia de secretar general i-a fost atribuită senatorului Ionuţ Chisăliţă.

Potrivit lui Codrin Ştefănescu, “PSD este, la această oră, partidul cel mai vînat din România”, 1187 de primari, viceprimari şi consilieri fiind într-o formă de anchetă. Ştefănescu a spus că PSD va lupta în continuare, în ciuda opreliştilor de tot felul, pentru a face dreptate şi a reforma justiţia. El a mai spus că nu exclude o ordonanţă de urgenţă a Guvernului în legătură cu protocoalele semnate între SRI şi Justiţie.

PSD ia în calcul, în continuare suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis deoarece există “mari presiuni din teritoriu pe acest subiect”, însă sînt analizate, în primul rînd, efectele economice ale unei astfel de decizii.