Etichetă: SECESIUNE

SECESIUNE OFICIALĂ ÎN SUDUL ŞI ESTUL UKRAINEI

BMTF, 27 sep – După 5 zile de vot, în condiţii contestate vehement de comunitatea internaţională, referendumul pentru alipirea celor 4 regiuni ukrainene la Federaţia Rusă, s-a încheiat. Potrivit exit-pollurilor şi a datelor preliminare furnizate de comisiile electorale, colectate la Comisia Electorală Centrală de la Moscova, au votat ÎN FAVOAREA integrării în Federaţia Rusă: 98,19% în Zaporojie, 97,91% în Doneţk, 97,82% în Lugansk şi 96,97% în Herson. Trebuie făcută precizarea că nici una dintre cele 4 regiuni alipite la Rusia nu este controlată în totalitate de forţele ruse, iar suprafeţe neprecizate din regiunea Nikolaev aflate sub ocupaţie, au fost alipite regiunii Herson. Deci, o situaţie militară complicată şi un referendum nerecunoscut internaţional, care a fost, însă, monitorizat de observatori europeni. “Sînt aproximativ 120 de observatori străini, care călătoresc în toată republica, şi peste 500 de jurnalişti acreditaţi, care monitorizează, de asemenea, mersul referendumului. Vă pot spune că aceştia nu au înregistrat încălcări” – a declarat astăzi Denis Puşilin, şeful autoproclamatei republici populare Doneţk.

Străinii care au monitorizat referendumurile în calitate de observatori internaţionali în cele patru regiuni, au încălcat numeroase principii internaţionale legate de obsevarea procesului electoral şi au fost angajate în „activism politic”, au declarat experţi internaţionali pentru un post de televiziune. „Ce au făcut ei nu este deloc observare a alegerilor. Este activitate politică deghizată în observare electorală”, a declarat Anton Şekovţov, autor al unor rapoarte privind monitorizarea contrafăcută a alegerilor. Agenţia oficială rusă de stat, TASS, a citat în mod regulat observaţiile unor persoane, pe care le-a numit observatori internaţionali, ca fiind dovada că referendumurile organizate în zonele ocupate din Doneţk, Lugansk, Zaporijjia şi Herson sînt corecte şi libere. „Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar”, a declarat un director german din domeniul energiei, citat de TASS într-un articol publicat sîmbătă, cu referire la Regiunea Zaporojie. Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susţinut de Germania şi Uniunea Europeană şi care promovează cele mai bune practici pentru desfăşurarea şi monitorizarea alegerilor, afirmă că un monitor electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experienţa individuală la corectitudinea unui întreg scrutin.

Directorul a fost concediat luni „cu efect imediat” – la două zile după ce a fost publicat articolul TASS – de către angajatorul său, compania energetică germană Energie Waldeck-Frankenberg (EWF). Într-o declaraţie, EWF a afirmat că atitudinea şi comportamentul acestuia „încalcă în mod clar viziunea asupra lumii, valorile morale şi filosofia companiei”.

La rîndul ei, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni împotriva europenilor care au fost observatori la referendumurile privind aderarea la Rusia a autoproclamatelor republici populare – a declarat marţi, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, purtătorul de cuvînt al Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene, Peter Stano. Potrivit afirmaţiilor sale, UE nu va recunoaşte niciodată rezultatele acestor referendumuri şi nici sprijinul pentru desfăşurarea lor.

Referendumurile au fost criticate pe scară largă de guvernele occidentale ca fiind ilegitime şi o „farsă”. Oficialii ukraineni susţin că Rusia se foloseşte de aşa-numitele referendumuri de secesiune din porţiunile ocupate din cele patru regiuni ukrainene ca pretext pentru a înrola ukraineni în armata rusă.

Fără îndoială, însă, începînd de vineri, 30 septembrie, cînd rezultatele referendumurilor vor fi adoptate de Duma de Stat de la Moscova, existenţa Ukrainei, în granițele de pînă acum, este pusă sub semnul întrebării. Cel puţin, pentru moment! Își pierde 20% din suprafață, iar 60 % din PIB-ul Ukrainei dispare. În ciuda protestelor Occidentului care a declarat că nu va recunoaște noile granițe, aceste referendumuri vor produce efecte immediate, deci fereastra de oportunitate a Kievului pentru o contraofensivă este limitată şi va echivala cu un atac asupra Rusiei, consecințele fiind cele enunţate de oficialii de la Kremlin.

AVERTIZARE DE SECESIUNE A STATULUI ARTIFICIAL BOSNIA-HERŢEGOVINA

Newspapers are still put out daily by a full staff of editiors and journalist from within parts of this building in Sarajevo, Bosnia, as they did during the war in Sarajevo. The workers here produced a newspaper every day throughout the seige on Sarajevo with the exception of one Saturday edtion. They used a tunnel system to get in and out of the building. There are no plans to clean up or reconstruct the newspaper building, its tower and rubble around it are to be left as a memorial dedicated to the determination within the people of Sarajevo, Bosnia. (Joint Combat Camera Photo by Technichal Sergeant Billy W. Johnston, USAF.)

BMTF, 5 nov. – Eforturile în direcţia secesiunii în Bosnia şi Herţegovina se intensifică pînă la punctul în care Republica Srpska s-ar putea rupe şi ar putea distruge acordul de pace care a pus capăt războiului în regiune, a avertizat într-un raport un înalt oficial al ONU, transmite AFP, preluată de agerpres.

„Bosnia şi Herţegovina (BiH) se confruntă cu cea mai mare ameninţare existenţială a perioadei postbelice”, a scris într-un raport Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Christian Schmidt. Acesta îl consideră responsabil de situaţie pe Milorad Dodik, un reprezentant naţionalist sîrb în cadrul preşedinţiei colegiale (tripartite) a statului bosniac. De ani de zile Dodik îşi susţine ambiţia de a vedea Republica Srpska (RS), majoritar sîrbă, separîndu-se de restul Bosniei.

Dodik a declarat recent că Republica Srpska se va retrage din administraţia comună judiciară, militară şi fiscală. Dacă această intenţie s-ar concretiza, planul lui Dodik ar distruge arhitectura Acordurilor de pace de la Dayton din 1995, care au pus capăt războiului de peste trei ani dintre sîrbi, croaţi şi bosniaci.

Acordurile de la Dayton au creat două entităţi în mare parte autonome, Republica Srpska şi Federaţia Bosniaco-Croată, precum şi o serie de instituţii de stat pentru a garanta funcţionarea normală a statului Bosnia şi Herţegovina. Cu toate acestea, Dodik se pregăteşte să creeze o armată separată pentru RS, ceea ce ar duce la dizolvarea efectivă a armatei statului federal. De asemenea, boicotează instituţiile statului, inclusiv preşedinţia şi parlamentul.

„Dacă reuşesc fără opoziţie în acest demers, autorităţile RS ar stabili un nou cadru constituţional şi legal care să scoată RS din arhitectura Dayton, în special din ordinea constituţională a BiH, ceea ce este sinonim cu secesiunea”, a spus Schmidt. „Acest lucru echivalează cu o secesiune neproclamată”, a adăugat el.

Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a autorizat miercuri, în unanimitate, o prelungire cu 12 luni a actualei misiuni de stabilizare a UE, Eufor Althea, după o dispută cu privire la rolul de înalt reprezentant ocupat de Schmidt, Rusia susţinînd că această poziţie nu mai este necesară şi solicitînd recent desfiinţarea sa.

Ameninţînd cu veto prelungirea forţei multinaţionale de stabilizare conduse de europeni în BiH, Rusia l-a împiedicat pe Schmidt să informeze miercuri Consiliul de Securitate al ONU despre situaţia din BiH pe baza raportului său.

La fel ca în ultimii doi ani, Rusia, care îi susţine pe sîrbii bosniaci, a criticat ferm postul de înalt reprezentant pentru BiH şi reprezentant special pentru UE. Moscova refuză chiar să îl recunoască, după 12 ani de mandat, pe germanul Christian Schmidt care i-a succedat austriacului Valentin Inzko, aminteşte AFP.

Rusia contestă principiul acestui post considerat părtinitor şi a cerut în 2019 la ONU închiderea biroului înaltului reprezentant, pe care îl acuză că face lobby în favoarea integrării euro-atlantice a BiH.